Nicu Popescu și Bogdan Aurescu

Nicu Popescu și Bogdan Aurescu au discutat, la Davos, despre întărirea comunității de cultură, istorie și limbă română

Vicepremierul Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, continuă seria întrevederilor cu oficiali de rang înalt în cadrul Forumului Economic de la Davos. Acesta a discutat cu omologul său din România, Bogdan Aurescu, despre și mai multe inițiative și proiecte comune de infrastructură. Totodată, aceștia au convenit să identifice soluții pentru fluidizarea transportului la frontiera moldo-română. Popescu s-a întâlnit și cu secretarul general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Helga Maria Schmid, dar și cu Ivanna Klympush-Tsintsadze, președinta Comisiei pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, membru al Parlamentului Ucrainei.

Nicu Popescu și Bogdan Aurescu au discutat și analizat evoluțiile actuale privind situația de securitate din regiune și implicațiile războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, precum și mediul de insecuritate creat la nivel european.

România este cel mai important susținător al perspectivei europene a aderării noastre la Uniunea Europeană. Promovarea aspirațiilor europene după depunerea chestionarului a fost tema centrală a convorbirii. Am convenit cu domnul ministru să dinamizăm inițiativele care se derulează în cadru bilateral și care au drept scop modernizarea și dezvoltarea europeană a țării noastre. Împreună cu România vom întări comunitatea noastră de cultură, istorie și limbă română cu și mai multe inițiative și proiecte de infrastructură. Totodată, am convenit să identificăm soluții pentru fluidizarea transportului la frontiera moldo-română”, a anunțat ministrul de Externe al Moldovei.

Nicu Popescu și Bogdan Aurescu

În marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Nicu Popescu a avut o întrevedere și cu secretarul general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Helga Maria Schmid.

Am efectuat un schimb de opinii privind implicațiile situației de securitate în regiune urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, exprimând angajamentul ferm de a sprijini statul vecin. Cu referire la reglementarea transnistreană, am punctat necesitatea soluționării pașnice a acestuia, în baza principiilor suveranității și integrității teritoriale în frontierele internațional recunoscute ale Republicii Moldova”, a precizat Popescu.

Nicu Popescu și Helga Maria Schmid

De asemenea, vicepremierul a discutat la Davos cu Ivanna Klympush-Tsintsadze, președinta Comisiei pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, membru al Parlamentului Ucrainei.

Ambele țări consideră extinderea Uniunii Europene ca singura garanție pentru pace, stabilitate și prosperitate în regiunea noastră. Suntem pregătiți să muncim asiduu și să continuăm cu reformele solicitate de cetățeni pentru acest obiectiv comun al integrării europene”, a menționat Nicu Popescu.

Nicu Popescu și Ivanna Klympush-Tsintsadze

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: