screenshot

Nicușor Dan, despre discursul de 9 mai: „Da, Europa a făcut greșeli, dar Europa este un organism viu” VIDEO

Președintele României a declarat că discursul său de Ziua Europei, în care a vorbit despre greșelile pe care consideră că le-a făcut Uniunea Europeană de-a lungul timpului, nu a fost un mesaj împotriva UE. El a menționat că alocuțiunea sa a fost menită drept un apel la inițierea unei dezbatere în societatea românească cu privire la UE, despre care acesta consideră că lipsește cu adevărat. Afirmațiile au fost făcut marți, 12 mai, în marja Black Sea and Balkans Security Forum.

Eu cred că pe multe subiecte dezbaterea în România nu există. Pe Ucraina, de exemplu. (…) Același lucru despre Europa. Noi nu avem o dezbatere reală despre Europa. Toată lumea are o opinie, orice politician știm deja dinainte ce o să spună când subiectul acesta apare. Foarte bine, publicul nostru este fericit. Ce am încercat eu să spun în acel discurs, de Ziua Europei, este că Europa este un organism viu, cu dezbateri foarte puternice, cu care societatea românească nu este conectată”, a declarat Nicușor Dan.

Totodată, liderul de la Cotroceni a spus că intenția discursului său a fost să încurajeze discuțiile despre direcția UE, nu să transmită un mesaj anti-european.

Dacă vă uitați la structura discursului, am spus: „Da, Europa a făcut greșeli, dar Europa este un organism viu, democratic, în care toate aceste lucruri se dezbat cu cărțile pe masă, în mod direct”. Iar acele elemente de critică le găsiți, de exemplu, în discursul doamnei von der Leyen de săptămâna trecută de la Erevan. Deci, interesul meu a fost tocmai de a stimula dezbaterea, nu, vezi Doamne, să mă poziționez împotriva Europei. Iar dacă vreți, toate declarațiile pe care le-am făcut la fiecare dintre consiliile europene la care am participat… În discuțiile cu dvs, cu presa, după consiliile europene, sunt în sensul ăsta: că Europa are nevoie de o piață unică mai integrată, de o piață a energiei mai integrată”, a menționat el.

Ce a spus Nicușor Dan în discursul de Ziua Europei

Amintim că, pe 9 mai, Nicușor Dan a susținut un discurs la Palatul Cotroceni, cu prilejul Zilei Europei.

În intervenția sa, șeful statului a menționat că, în prezent, cetățenii României o duc „mult mai bine” decât o făceau înainte de aderarea la UE, iar apartenența la blocul comunitar a însemnat modernizare și creșterea nivelului de trai. În același timp, președintele a recunoscut că încă există diferențe salariale între cetățenii altor state UE și români.

De asemenea, Nicușor Dan a mai spus că, în România, ar trebuie să se vorbească despre UE „altfel decât cu lozinci”. „Europa a făcut greșeli. Când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare, a fost o greșeală. Când în politica de mediu, evident justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase, și-a afectat industria grea și asta a fost o greșeală. Când pe mai multe subiecte a acționat ideologic, a fost o greșeală. Însă Europa este o construcție democratică și toate astea sunt prilej de dezbatere cu cărțile pe masă în interiorul instituțiilor europene și mie îmi pare rău că tipul acesta de dezbateri interioare foarte puternice sunt reflectate mult prea puțin în media din România”, a adăugat el.

Liderul de la Cotroceni a mai spus că România a fost de multe ori slabă în discuțiile din interiorul Uniunii Europene și nu și-a apărat în mod coerent obiectivele.

Ulterior, în spațiul public au apărut voci care au susținut că discursul lui Nicușor Dan ar fi avut nuanțe eurosceptice.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/ Zelenskiy Official

Zelenski, scrisoare deschisă către Putin: „Vă propun o întâlnire”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, i-a adresat joi, 4 iunie, o scrisoare deschisă omologului său rus, Vladimir Putin, în care îl îndeamnă să pună capăt războiului. Oficialul i-a propus o întâlnire directă pentru a discuta despre încheierea conflictului militar.

Vladimir Zelenski menționează în scrisoare că cetățenii ruși au obosit de război și că resursele Kremlinului pentru continuarea conflictului „se reduc semnificativ”. Potrivit lui, datele părții ucrainene arată că, în mai, armata Rusiei a suferit pierderi de 30 000 de soldați. 63% dintre pierderile de pe câmpul de luptă sunt morți, iar 37% sunt răniți, a precizat liderul ucrainean.

Nu este ca și cum noi, în Ucraina, ne-am preocupa de soarta soldaților ruși după tot ceea ce războiul dumneavoastră a adus țării noastre. Dar îmi pasă de ucraineni. Ne pierdem oamenii, iar fiecare pierdere este dureroasă pentru noi. Chiar și atunci când raportul dintre pierderile ucrainene și cele rusești este de unu la cinci sau unu la șase, acest lucru contează enorm”, a menționat președintele Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev a afirmat că dispune de informații potrivit cărora Putin analizează posibilitatea prelungirii războiului în următorii doi ani.

Am văzut rapoarte de informații care arată că luați în calcul planuri pentru continuarea războiului până în 2027 și 2028. Știm, de asemenea, că sperați ca rachetele balistice să obțină ceea ce toate celelalte mijloace nu au reușit. Doriți să atrageți Belarusul și mai profund în acest război, iar noi suntem obligați să ne pregătim și pentru această posibilitate. Vedem că încercați să puneți la cale ceva în jurul Transnistriei. Propagandiștii dumneavoastră amenință, într-o formă sau alta, fiecare țară vecină cu Rusia. Chiar doriți să treceți prin toate acestea?”, a spus liderul de la Kiev.

Președintele Ucrainei i-a propus lui Vladimir Putin să înceapă discuții directe privind încetarea războiului.

Vedem că Statele Unite ale Americii sunt concentrate în totalitate asupra problemei Iranului și ar fi greșit să așteptăm pur și simplu până când războiul din Europa va reveni în centrul atenției lor. Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi — și dumneavoastră. Vă propun o întâlnire”, a spus el.

Vladimir Zelenski a sugerat ca locații pentru o potențială întâlnire Elveția, Turcia sau țările arabe, care de-a lungul timpului au servit drept locații de discuții pentru rezolvarea conflictelor.

La formatul bilateral care urmează să fie creat între noi s-ar putea alătura și alți participanți agreați. Întrucât războiul are loc în Europa, iar Ucraina are nevoie de garanții de securitate, în timp ce și dumneavoastră căutați garanții pentru propria securitate, ar fi logic să fie implicați cei care pot servi cu adevărat drept garanți. Credem că Europa trebuie să facă parte din acest proces — cei care au cu adevărat capacitatea de a influența situația. De asemenea, credem că Statele Unite trebuie să facă parte din proces. Acest lucru ar putea contribui la construirea unei noi arhitecturi de securitate pentru partea noastră de lume”, a adăugat oficialul.

Vladimir Zelenski a mai spus că Ucraina este deschisă pentru un armistițiu pe durata negocierilor de pace. Totodată, președintele a menționat că țara sa este pregătită și pentru un schimb complet de prizonieri de război, care, potrivit lui, ar putea deveni „un bun preludiu pentru încheierea războiului”.

Dacă nu veți ajunge personal la concluzia că este timpul să puneți capăt acestui război, Ucraina va continua să lupte pentru existența sa. Vom avea pe cei care ne susțin. Dar și dumneavoastră va trebui să luptați mult mai greu pentru propria existență — nu pentru cea a Rusiei, ci pentru a dumneavoastră. Și aceasta nu este o amenințare din partea mea sau a Ucrainei. Este un fapt al istoriei Rusiei pe care îl cunoașteți foarte bine: atunci când Rusia obosește, vine schimbarea. Noi putem contribui la această oboseală”, a subliniat președintele.

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși armata rusă nu controlează nici în prezent integral teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs însă rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război.

Iar din februarie 2026, când SUA și Israelul au început un război împotriva Iranului, negocierile dintre Ucraina și Rusia mediate de Washington au intrat în impas.

Între timp, cel mai complicat subiect pentru încheierea conflictului militar rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: