NM Espresso: Air Moldova anulează curse, Moscova s-a supărat din cauza «limbii moldovenești», iar Transnistria este amenințată doar de zvonuri

O altă săptămână de lucru s-a apropiat de sfârșit. A fost una fierbinte — cu nebunii la proteste, încăierări în parlament, plecarea operatorilor low-cost… Dar totul s-a terminat cu vreme frumoasă și… haideți să vă povestim despre principalele evenimente ale zilei de vineri.

Air Moldova continuă să anuleze curse

Ați vrea cumva să zburați? Nu a fost să fie. Conjuncția dintre Jupiter și Venus încă nu favorizează zborurile. Compania aeriană «Air Moldova» a anulat, la 3 martie, cursele spre Frankfurt și Milano. Dar asta încă nu e tot. Veți fi dezamăgiți dacă ați planificat să zburați, la 4 martie, la Londra sau Varșoviași înapoi; la 5 martie — la Frankfurt, Düsseldorf, Istanbul, Roma, Bologna, Dublin, Tbilisi și înapoi; la 6 martie — spre Frankfurt, Milano, Tel Aviv, Varșovia și înapoi. Operatorul aerian spune că motivul anulărilor sunt dificultățile operaționale.

Autoritatea Aeronautică Civilă s-a grăbit să se adreseze către cetățenii ale căror zboruri au fost anulate. Unde să expedieze demersuri și plângeri, ar putea spera să-și recupereze banii — detalii — în următorul nostru articol.


Consecințele protestelor?

Este sau nu o consecință a protestului de marți — nu știm și nici nu încercăm să judecăm, dar licența pentru postul de televiziune Orhei TV controlat de Ilan Șor nu a fost prelungită. Consiliul Audiovizualului a luat o decizie în acest sens la ședința din 3 martie.

Nici Marina Tauber n-a avut noroc. Mai întâi, aceasta a fost invitată să participe la un talk-show la România TV, apoi, pe neașteptate, această situație a fost declarată «o gravă și regretabilă eroare», care nu se va repeta.

Ce-i drept, «șor-iștii» nu sunt triști. Aceștia promit că duminică, 12 martie, vor organiza o nouă acțiune de protest. Sunteți pregătiți pentru dansuri?


Revizorul a venit la noi?

În timp ce cursele se anulează, iar «șor-iștii» blochează canalele de comunicare, prietenii noștri din Occident continuă să ne ofere sugestii, cum să organizăm Moldova. Misiunea Fondului Monetar Internațional, care a venit în Moldova săptămâna aceasta, a avut o întrevedere cu Dorin Recean și cu Dumitru Alaiba. Potrivit lui Alaiba, «am discutat despre necesitatea dezvoltării infrastructurii, cum facem mediul economic atractiv pentru investitori și cum eficientizăm activitatea IMM-urilor». Misiunea FMI se va afla în țara noastră în următoarele două săptămâni și va monitoriza implementarea programelor fondului în Moldova.

Generalul-Maior William Hartman, comandantul Forței Naționale a SUA pentru Misiuni Cibernetice, a avut o întrevedere cu ministrul moldovean al apărării Anatolie Nosatîi. Au discutat despre consolidarea securității cibernetice a țării și dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică.


Strigăte de la Moscova și reacții de la Chișinău

Nicu Popescu a răspuns la comentariul Mariei Zaharova în privința introducerii în legi a noțiunii «limba română» că «nicio țară din lume nu are dreptul moral, legal sau politic să comenteze aceste lucruri». La fel, în cadrul unei conferințe de presă, șeful diplomației moldovenești a remarcat că Moldova va revizui lista sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei la care ar putea să adere.

În schimb, Igor Dodon, care este anchetat pentru corupere pasivă, trădare de Patrie și multe alte lucruri urâte, a avertizat în privința unei confruntări deschise cu Rusia, remarcând că Dragonul nu trebuie provocat.

La 3 martie, Popescu a avut întrevederi și cu ambasadorii Uniunii Europene în contextul împlinirii unui an de la depunerea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE. Potrivit afirmațiilor sale, oficialii au discutat despre principalele realizări din ultimul an ale țării noastre și au stabilit următorii pași pe calea către scopul dorit.


Interviu, interviu…

Vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrean a respins zvonurile, într-un interviu, precum că Moldova și Ucraina ar fi convenit în privința unei operațiuni militare comune în regiunea transnistreană. Potrivit afirmațiilor sale, această dezinformare ar putea fi convenabilă doar pentru Tiraspol și Moscova, dar nu are nimic în comun cu planurile reale ale Chișinăului și ale Kievului.

Și ministrul justiției Veronica Mihailov-Moraru a acordat un interviu, dar de data aceasta, pentru emisiunea «Cutia Neagră» de la TV8. Aceasta susține că deocamdată, cauza pe numele lui Stoianoglo nu a fost încheiată și numirea unui nou procuror general este imposibilă. Dacă CEDO își va expune verdictul, Stoianoglo ar putea reveni în funcție. «Nu știu, vom vedea. Evident, există o asemenea opțiune. Dar vom vedea, care vor fi consecințele», a concluzionat Mihailov-Moraru.


Cauze de rezonanță

În Belarus încă e «Macbeth». Ales Beliațki, președintele Centrului pentru drepturile omului «Viasna», a fost condamnat la 10 ani privațiune de libertate. Beliațki și alți trei colaboratori ai centrului au fost acuzați de finanțarea protestelor din Belarus din anii 2020-2021.

Și un fost angajat al Ambasadei Moldovei în România riscă până la șapte ani de închisoare. Acesta este acuzat de abuz de serviciu. CNA declară că bănuitul a perceput taxe de la cetățenii Moldovei care doreau să obțină permis de conducere românesc în locul celui moldovenesc.


Căsătoriile LGBT în Moldova: refuzul este doar începutul

Activistele Angelica Frolov și Leo Zbancă continuă să creeze un precedent în legislația moldovenească. Agenția Servicii Publice a refuzat cererea de înregistrare a căsătoriei, dar aceasta a fost ceea ce așteptau. Următorii pași — instanța de judecată și încercarea de a aduce cazul la un nivel cât mai larg. Într-un cuvânt — va fi interesant în timpul apropiat.

De asemenea, puteți citi articolul nostru amplu «Молдову обяжут легализовать однополые браки? Так ли это, и почему это все-таки нужно» («Moldova va fi obligată să legalizeze căsătoriile persoanelor de același sex? Să fie adevărat și de ce totuși acest lucru este necesar»).


Și nu uitați să susțineți jurnalismul independent 

Primăvara a început pentru voi cu inițiative importante. Din 1 martie, în parteneriat cu maib, am lansat o platformă datorită căreia, voi, cititorii noștri, ne puteți trimite contribuții financiare unice. Cum puteți susține presa îndrăgită? Aflați din articolul «De ce NewsMaker a fost la un pas de închidere. Sau din ce motiv avem nevoie de susținerea voastră financiară».

Și atât! Vă dorim un weekend minunat și dispoziție cu soare!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: