unian.net

NM Espresso: când va începe imunizarea împotriva COVID în Moldova, de ce Sandu pleacă la Kiev cu automobilul și riscă oare Stoianoglo să fie demis

Epidemia: starea de lucruri

271 de cazuri noi de COVID s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 14 lucrători medicali, după ce s-au efectuat 1525 de teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în Moldova de la începutul epidemiei a ajuns până la 149 662. S-au însănătoșit 138 865 de persoane, 3156 au decedat (17 — în ultimele 24 de ore). Peste 7640 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 231 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 46 — conectate la aparatele de respirație asistată.

La 11 ianuarie, în școlile din Moldova a fost reluat procesul de învățământ. Iar la Chișinău au fost relansate troleibuzele speciale pentru elevi și profesori.

Imunizarea

La începutul lunii februarie, în Moldova va fi inițiată imunizarea împotriva COVID. Țara noastră va primi primul lot de vaccinuri la sfârșitul lunii ianuarie. Reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Oficiului OMS în Moldova au făcut acest anunț la 11 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă.

NM a selectat informații despre modul în care se va efectua vaccinarea, ce fel de vaccin va fi folosit și cine vor fi primii care vor beneficia de vaccin.

Transnistria și coronavirusul

Autoritățile din Transnistria au permis locuitorilor din regiune, care s-au vindecat de coronavirus, să plece din Transnistria și să revină fără probleme pe parcursul a două luni după boală. Însă oricum, pentru aceasta ei vor trebui să informeze organele de drept și să prezinte un certificat care confirmă faptul că ei s-au vindecat de COVID.

Sandu: UE, Kiev și armata

Președinta Maia Sandu a adresat o sesizare către Curtea Constituțională cu cererea de a verifica atribuțiile guvernului demisionar. Printre altele, Sandu s-a interesat dacă un asemenea guvern are dreptul de a efectua remanieri de cadre și de a semna tratate internaționale.

În calitatea sa de comandant suprem al Forțelor Armate, Sandu a participat la ceremonia prilejuită de plecarea în Kosovo a unui nou contingent de pacificatori moldoveni. Sandu a adresat mulțumiri SUA și Italiei pentru asistența acordată în pregătirea pacificatorilor moldoveni, menționând faptul că participarea militarilor la operațiunile internaționale de menținere a păcii «consolidează relațiile de cooperare cu partenerii externi, amplificând gradul de încredere al acestora în capacitățile țării noastre de a furniza pace și stabilitate».

Iar în seara de 11 ianuarie, Maia Sandu a plecat într-o vizită la Kiev. Sandu a plecat cu un automobil, remarcând faptul că în condițiile de pandemie, aceasta este metoda de circulație cea mai rapidă, ieftină și eficientă. Din componența delegației fac parte secretarul general al Aparatului Președintelui, doi consilieri prezidențiali — în domeniul politicii externe și în domeniul energetic, Ambasadorul Moldovei în Ucraina, șeful Secției protocol și comunicare, un fotograf, un cameraman și directorul adjunct al Serviciului Protecție și Pază de Stat.

Procurorul general și demisia

În Moldova, tot mai mult se vorbește despre o eventuală demisie a procurorului general Alexandr Stoianoglo. În presă s-au întețit învinuirile la adresa acestuia, iar Stoianoglo a menționat pentru NM că scenariile privind demisia sa se discută și se pregătesc chiar și în interiorul procuraturii. În articolul «Генпрокурора Стояногло хотят отправить в отставку?» («Se dorește demisia procurorului general Stoianoglo?»), NM a analizat dacă există căi legale pentru aceasta.

Monumentele istorice și guvernul Chicu

Una dintre ultimele decizii ale guvernului lui Ion Chicu ar putea pune în pericol conservarea patrimoniului arhitectural al Moldovei. Aceasta este opinia specialiștilor în domeniul patrimoniului, care s-au adresat cu o scrisoare deschisă către autorități. În opinia lor, amendamentele pe care guvernul Chicu le-a aprobat în luna decembrie la regulamentul Consiliului Național al Monumentelor Istorice vor permite politicienilor să influențeze asupra situației. Aflați detalii din articolul «Уходя, гасите совет» («Stingeți sfatul la plecare»).

Cardurile bancare

Peste 2 milioane de carduri bancare au fost emise în Moldova, însă 40 la sută dintre acestea sunt inactive. Volumele plăților cu cardul cresc, dar cu mult mai mulți bani sunt retrași în continuare de pe carduri de către locuitorii Moldovei. În articolul «Зачем в Молдове открывают банковские карты» («De ce se deschid carduri bancare în Moldova»), NM a relatat, care este statistica Băncii Naționale în acest sens și ce prognozează experții.

Datele meteo: în Moldova a venit iarna

De astăzi, sinopticienii prognozează în Moldova geruri, zăpadă și ghețuș pe drumuri. Conform prognozelor, temperatura aerului va scădea spre duminică până la −7…-10 °C ziua și −10…-15 °C noaptea.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 12 ianuarie

  • Va avea loc ședința Curții Constituționale.
  • Consiliului Audiovizualului se va întruni în ședință.
  • Asociația «Eco-Tiras» va comunica în cadrul unei conferințe de presă despre impactul centralelor hidroelectrice asupra ecosistemelor acvatice.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: