NM Espresso: Candidatul PAS se justifică, Recean și Vodă pleacă, iar Vlah contestă la Curtea Constituțională excluderea din alegeri

Munteanu: cine este și de ce se justifică

Noul prim-ministru al Moldovei ar putea deveni omul de afaceri Alexandru Munteanu, care locuiește de mult timp în afara țării. Partidul PAS, care a obținut din nou majoritatea în Parlament, intenționează să-i înainteze candidatura. Ce se știe despre el și ce sarcini îl așteaptă pe viitorul șef al guvernului, citiți în materialul «Premierul de la care se așteaptă imposibilul».

Între timp, în mediul online se discută intens candidatura lui Munteanu propusă de PAS. Unii remarcă faptul că PAS nu a reușit nici până acum să-și formeze propriii specialiști, iar alții sunt convinși că orice discuție serioasă privind candidatura lui Munteanu este prematură până nu se clarifică situația legată de investigația Pandora/Panama Papers. Mai multe detalii găsiți în selecția noastră.

Despre informațiile din cea mai mare scurgere de date privind offshorurile, Pandora Papers, a scris RISE Moldova. Conform acestor date, Munteanu își administra companiile offshore prin avocatul cipriot Christodoulos Vassiliades, care se află sub sancțiuni internaționale din cauza legăturilor sale cu oligarhul rus Alisher Usmanov.

Ca răspuns, Munteanu a respins o parte din afirmațiile jurnaliștilor și a declarat că este «gata să răspundă pentru fiecare investiție, pentru fiecare companie înființată și pentru fiecare decizie luată».


Recean și-a luat rămas-bun

La ultima sa ședință în calitate de premier, Dorin Recean și-a exprimat sprijinul pentru Munteanu, despre care a spus că «va aduce un suflu nou» în dezvoltarea Moldovei. Recean a povestit, de asemenea, că Munteanu i-a fost profesor la universitate și l-a convins să aleagă electrofizica în locul mecanicii, pentru că «lumea se mișcă de la atomi la biți».

Imediat după Recean, despre plecarea sa din funcție a anunțat și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Acesta a spus că, din februarie 2023, a susținut 118 briefinguri și le-a mulțumit jurnaliștilor pentru «interes și deschidere».


Economia Moldovei: PIB, deficitul comercial

Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit prognoza de creștere economică a Moldovei pentru acest an până la 1,7%. Totodată, inflația, potrivit instituției, va crește până la 7,7%, urmând să scadă în 2026 la 5,5%. Per ansamblu, conform raportului, creșterea economică în regiune va încetini până la 1,8%, dar pe termen lung va accelera.

Deficitul comercial al Moldovei continuă însă să crească. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în perioada ianuarie—august volumul importurilor în Moldova a crescut cu 18,3%, iar exporturile au scăzut cu 2,5%. BNS remarcă și continuarea reorientării comerțului extern: ponderea Uniunii Europene în exporturi a crescut până la 67,5%, în timp ce livrările către CSI s-au redus cu 19,2%.


Vlah și Curtea Constituțională

Partidul «Inima Moldovei», condus de Irina Vlah, s-a adresat Curții Constituționale (CC), declarând că a fost «înlăturat ilegal din alegeri» și că noul Parlament «nu reflectă voința reală a cetățenilor». Vlah a subliniat că partidul a fost exclus din cursă cu o zi înainte de alegeri, iar cererea Ministerului Justiției privind suspendarea activității formațiunii urmează să fie examinată de instanță abia pe 20 octombrie, «când deja nu va mai fi posibilă repararea prejudiciului cauzat alegătorilor».


Iarăși criză energetică în Transnistria?

Șeful Biroului pentru reintegrare, Roman Roșca, a anunțat că rezervele de gaze din Transnistria sunt suficiente doar până la 15 octombrie, iar livrările ulterioare nu sunt deocamdată clare. Totuși, Chișinăul, potrivit lui, a pregătit mai multe opțiuni de sprijin pentru malul stâng. Roșca și-a exprimat speranța că situația nu va deveni la fel de gravă ca cea din ianuarie.

În materialul «Criza gazului — rezolvată sau abia urmează?» NM a explicat de ce regiunea trăiește de două săptămâni în regim de economie severă a gazului și ce se va întâmpla în continuare cu aprovizionarea malului stâng.


Bugetul Chișinăului, din nou respins

Consilierii municipali din partea PSRM și PAS au votat pentru excluderea de pe ordinea de zi a proiectului bugetului Chișinăului pentru anul 2025, pe care primăria l-a prezentat consilierilor pentru a opta oară. Socialiștii au declarat că votarea bugetului cu două luni înainte de sfârșitul anului bugetar nu are sens și că acest lucru ar însemna doar legalizarea încălcărilor comise de primărie. Primarul Ion Ceban a acuzat PSRM și PAS de «sabotaj politic» și a declarat că «va continua să lucreze și să dezvolte orașul fără ei».


Dosarul Tauber: continuare

Procuratura Anticorupție a contestat sentința în dosarul Marinei Tauberși al Partidului «Șor», solicitând dublarea pedepsei stabilite de instanță — 7 ani și 6 luni.


Marea Britanie va ajuta Moldova să combată dronele

Regatul Unit va trimite în Moldova un grup de experți militari specializați în contracararea dronelor. Misiunea lor este de a instrui militarii moldoveni în metodele moderne de luptă împotriva dronelor, pe fundalul amenințărilor crescânde cauzate de războiul din Ucraina.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că nu are informații oficiale despre această inițiativă, dar a confirmat necesitatea unui asemenea ajutor, întrucât «întotdeauna este loc pentru îmbunătățire».


Pașaportul moldovenesc a devenit mai valoros

Pașaportul moldovenesc s-a clasat pe locul 48 în clasamentul global al pașapoartelor în funcție de libertatea de circulație, urcând o poziție față de anul trecut. Deținătorii acestuia pot călători fără viză sau cu viză la sosire în 121 de țări.


Agenda zilei, 16 octombrie:

  • 10:00 — Ședința Curții Constituționale privind validarea rezultatelor alegerilor;
  • 10:00 — Ședința Consiliului municipal;
  • 11:00 — Conferința de presă a Ministerului Culturii;
  • 13:00 — Ședința Consiliului Audiovizualului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „în momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: