NM espresso

NM Espresso: cum politicienii din Moldova speculează cu pâinea, ce pregătesc PSRM și PCRM și cine o șantajează pe Natalia Morari

Igor Svitrov
| 9 septembrie, 2021
08:40

Guvern

Guvernul a aprobat miercuri crearea unui sistem informațional în care vor fi concentrate toate serviciile statului pentru cetățeni și mediul de afaceri. Pentru realizarea acestui proiect vor fi alocate 1,8 milioane de lei. Guvernul a mai aprobat un nou mecanism de selectare a membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice, majoritatea acestora urmând să fie aleși în bază de concurs. Totodată, cabinetul de miniștri a aprobat proiectele de legi cu privire la indexarea pensiilor și majorarea pensiilor minime până la 2000 mi de lei de la 1 octombrie.

Cadre

Guvernul l-a numit pe Iurie Podarilov, fostul vicedirector al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, în funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției. În anul 2017, pe numele lui Podarilov a fost deschis un dosar penal fiind acuzat de corupție. În anul 2021, Curtea Supremă de Justiție l-a achitat.

Și în parlament este o nouă numire: Tamara Gheorghiță a devenit secretar general al legislativului. În anul 2019, ea a fost consilierul premierului în domeniul administrației publice în guvernul Maiei Sandu.

Președintele Maia Sandu a semnat un decret privind demiterea ambasadorului Moldovei în Federația Rusă, Vladimir Golovatiuc. La sfârșitul lunii iulie, MAEIE l-a rechemat pe Golovatiuc la Chișinău, pentru consultări. Până la numirea sa în funcția de ambasador, acesta a fost deputat al parlamentului din partea PSRM.

Pâine

Combinatul de pâine din Bălți a majorat prețurile la două tipuri de pâine ieftină. Acest lucru i-a indignat pe socialiști și aceștia au cerut ca autoritățile «să intervină imediat» în situația creată. În articolul «Нахлебники» («Profitorii»), NM a încercat să afle, care sunt cauzele scumpirii pâinii și de ce în Moldova pâinea este mai mult decât un produs alimentar, dar și de ce prețurile la pâine devin mereu un subiect politic.

PSRM

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, nu exclude faptul că în timpul apropiat, PSRM și Partidul Comuniștilor s-ar putea comasa: «Suntem dispuși să formăm o forță politică unică, puternică și, dacă este nevoie, nouă». Potrivit afirmațiilor lui Dodon, o asemenea decizie ar trebui luată urgent, pentru că în anul 2023, se vor desfășura alegerile locale și până atunci, «noul proiect politic trebuie ridicat».

Găgăuzia

La 19 septembrie, se vor desfășura alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei. Din diferite motive, data organizării acestora a fost amânată de nenumărate ori. În articolul «99 независимых кандидатов» («99 de candidați independenți»), NM a relatat, câți candidați au decis să lupte pentru un loc în parlamentul autonomiei, pe cine (nu) reprezintă aceștia și ce surprize ar putea aduce aceste alegeri.

SIS și Natalia Morari

Prezentatoarea tv Natalia Morari a declarat că angajații Serviciului de Informații și Securitate o șantajează cu detalii despre viața sa personală. În legătură cu aceasta, jurnalista a decis să se retragă temporar din consiliul de administrație al TV8. În același timp, Morari a anunțat că tatăl fiului său este Veaceslav Platon și că anume cu aceasta este șantajată de SIS.

SIS a comunicat că va verifica aceste acuzații și a invitat-o pe Natalia Morari să depună mărturii. Totodată, cei de la SIS au îndemnat-o să se adreseze către Procuratura Generală și au asigurat-o că instituția condamnă «orice tip de atacuri asupra libertăților fundamentale ale omului, presei independente și inviolabilității vieții personale».

Situația epidemiologică

În Moldova, echipele de ambulanță vor testa pacienții la coronavirus. Serviciul de asistență medicală urgentă a fost dotat cu teste rapide pentru depistarea COVID, a anunțat Ministerul Sănătății: «Intensificarea testării va permite un control sporit al răspândirii coronavirusului și va contribui la reducerea cazurilor grave, deceselor sau a complicațiilor cauzate de COVID».

În ultimele 24 de ore, în Moldova s-au înregistrat 790 de cazuri noi de coronavirus. Cele mai multe dintre acestea s-au depistat în Chișinău (297), stânga Nistrului (90) și Bălți (69). Alte 11 persoane cu vârsta cuprinsă între 34 și 88 de ani au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID. 5351 de persoane contaminate continuă să se trateze, 95 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 8 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 9 septembrie

Va avea loc ședința parlamentului.
Se vor desfășura consultări publice privind «Planul de acțiuni al guvernului» pentru anii 2021-2022.

Știri similare

Viață

Trafic îngreunat și vreme nefavorabilă în Republica Moldova: autoritățile cer prudență maximă

Bani

„Trebuie de făcut, odată, ordine”: Tofilat cere audieri parlamentare privind cheltuieli nejustificate de peste 33 de milioane de lei la Chișinău-Gaz

Externe

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Dumitru Petruleac
| 8 ianuarie, 2026
15:11

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!