Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: cum Sandu l-a ajuns din urmă pe Dodon, ce are în comun Moldova cu Nigeria și de ce Tiraspolul consideră că negocierile cu Chișinăul sunt o «imitare»

Moldova: între Sierra Leone și Nigeria

În anul 2019, chiar dacă s-a schimbat guvernarea în Moldova, țara noastră nu și-a îmbunătățit pozițiile în «Indicele mondial al democrației» și a rămas în categoria statelor cu statut de «regim hibrid».

Moldova și-a înrăutățit pozițiile și în «Indicele de Percepție a Corupției», ajungănd în lista țărilor cu un nivel destul de înalt al corupției între Sierra Leone și Nigeria.

Politica: Sandu l-a ajuns din urmă pe Dodon

Nivelul de încredere al cetățenilor Moldovei față de ex-premierul Maia Sandu a crescut de 2,5 ori într-o jumătate de an, iar ratingul încrederii față de președintele Igor Dodon a scăzut cu 2 puncte. Astfel, ratingurile lor sunt la același nivel. Acestea sunt rezultatele unui nou sondaj de opinie realizat de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA. În cazul partidelor, PSRM și PAS se bucură de cea mai mare susținere.

Negocierile: imitare?

Tiraspolul este nemulțumit de modul în care se desfășoară negocierile cu Chișinăul în cadrul reglementării transnistrene. Despre aceasta s-a vorbit la întrevederea dintre Thomas Mayr-Harting, Reprezentantul Special al OSCE și Vitalii Ignatiev, negociatorul principal din partea Transnistriei. De ce este nemulțumit Tiraspolul — puteți afla din articolul «Имитация переговоров» («Imitarea negocierilor»).

Procurorii: cine-i următorul?

Procuratura Generală a deschis dosare penale împotriva câtorva procurori, printre care Adriana Bețișor și Andrei Băieșu. În perioada de guvernare a democraților, aceștia au instrumentat dosarele penale de cea mai mare rezonanță, inclusiv cel al lui Veaceslav Platon. Avocații acestuia susțin că urmărirea penală a celor doi procurori a fost inițiată în baza plângerilor depuse de Platon.

A demisionat din proprie inițiativă procurorul de la Procuratura Anticorupție, Eugen Rurac. El a gestionat cauzele ex-deputatului Chiril Lucinschi, ex-președintelui CSJ Ion Druță și dosarul «Metalferos».

Procurorul general Alexandru Stoianoglo a dat indicații să fie verificat adjunctul său, Ruslan Popov, după ce în presă au apărut informații despre averea acestuia. Popov afirmă că e vorba de răzbunarea persoanelor cărora «le-a trecut drumul» în timp ce lucrează la procuratură.

Sârbu, Candu și Rothschild: asta da întâlnire!

Deputații democrați Sergiu Sârbu și Andrian Candu s-au întâlnit recent, în Israel, cu miliardarul Nathaniel Rothschild. Anul trecut, acesta a achiziționat offshorul căruia îi aparține compania concesionară a Aeroportului Chișinău, iar câteva luni mai târziu, a vândut respectivul offshore. Sârbu afirmă că această întâlnire «nu a avut niciun subtext ascuns» și că ei pur și simplu au discutat «constructiv» cu Rothschild.

La fel, a devenit cunoscut faptul că în toamna anului trecut, a fost intentat un doar penal împotriva lui Sârbu. Procurorul general Stoianoglo a spus că nu știe care este cauza, pentru că de aceasta se ocupă Procuratura Anticorupție.

Chișinău: și iarăși miros urât?

După ce a vizitat stația de epurare, primarul Ion Ceban a cerut conducerii «Apă-Canal Chișinău», în subordinea căreia se află stația de epurare, să se mute acolo cu traiul. Ceban a constatat că lucrările de reconstrucție a stației sunt îndeplinite doar în proporție de 25% și nu de 80%, așa cum trebuia să fie conform planului. Astfel, există marea probabilitate că la vară, în Chișinău iarăși va mirosi urât.

Boala Lyme: istoria unei locuitoare din Chișinău

Despre boala Lyme (Borrelioză) se vorbește tot mai des. Ea este transmisă de căpușe. În Moldova, aproximativ o treime din căpușe sunt purtătoare a Borreliozei. O locuitoare din Chișinău, care a suportat boala Lyme, a povestit pentru NM, cum e să te tratezi de această infecție în Moldova, cum ea influențează asupra calității vieții și cât de mari sunt riscurile de contaminare.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 24 ianuarie

  • Va avea loc ședința Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Curtea de Conturi va prezenta rezultatele verificărilor privind îndeplinirea acordului cu privire la concesionarea Aeroportului Chișinău.
  • CEC se va întruni în ședință.
  • Ministrul economiei Anatol Usatîi va vorbi, în cadrul unui briefing, despre licitațiile pentru reparațiile din acest an ale drumurilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

tv8

Compensațiile pentru facturi vor fi achitate și din împrumuturi? Spatari anunță câți bani ar putea primi cetățenii în această iarnă

Valoarea compensațiilor luate în calcul este comparabilă cu cea de anul trecut. Compensația minimă ar urma să fie de 500 de lei, iar cea maximă va depinde de sursa de energie, anul trecut fiind de 800 de lei și 1 000 de lei. Despre aceasta a comunicat deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, la Realitatea TV. El a precizat că nu poate spune exact suma maximă, deoarece Guvernul încă face estimările, însă intenționează să mărească anul acesta numărul beneficiarilor de compensații. Întrebat dacă statul are bani pentru compensații, deputatul a declarat că „acești bani trebuie finanțați inclusiv din împrumuturi”.

„În primii ani, cred că două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene. (…) Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice. (…) Statul va acorda compensații, cel puțin în limitele bugetului care a fost și anul trecut, dar, în funcție de evoluția prețului, vom căuta și alte surse”, a comunicat Spatari, la ediția din 16 septembrie a emisiunii „Rezoomat”.

Potrivit deputatului, anul acesta, intenția Guvernului „este de a mări numărul de beneficiari, pentru că și prețul anul acesta deja este mai mare decât anul trecut”. „Probabil vorbim de o majorare a bugetului. (…) Vorbim în jur de două miliarde și jumătate de lei, iar valoarea compensațiilor care sunt acum luate în calcul este comparabilă cu cea de anul trecut. Compensația minimă – 500 de lei, compensația maximă – în funcție de sursa de energie. Anul trecut a fost, pentru consumatorii care se încălzesc pe lemne, 800 de lei maximum, iar pentru ceilalți – 1000 de lei. Guvernul face acum estimările. Nu pot să spun exact care va fi compensația maximă”, a menționat parlamentarul.

Întrebat dacă statul are bani pentru compensații, deputatul a declarat: „Noi, în bugetul de stat/în bugetul public național am avut acești bani și vom avea și anul acesta. Doar că acești bani trebuie finanțați inclusiv din împrumuturi, pentru că suntem în deficit bugetar. Aceste împrumuturi ne costă, dar atunci când avem de ales între a ajuta familiile iarna și a ne împrumuta… bine, nu că ar fi două opțiuni, dar alegem să ne împrumutăm și să ajutăm familiile în perioada rece a anului, mai ales că, într-adevăr, facturile vor fi foarte mari în această iarnă”.

La precizarea prezentatoarei TV dacă se ia în considerare scenariul să împrumutăm bani și să oferim compensații, deputatul PAS a declarat: „Bugetul de stat oricum împrumută bani în fiecare an, nu e niciun secret. (…) Și pe internațional, și pe intern. (…) Ministerul Finanțelor când se împrumută pe intern, nu se împrumută pentru un scop anume, se împrumută pentru tot bugetul, din care se finanțează toate lucrurile. (…) Acum, trebuie să înțelegem că aceste împrumuturi vor fi întoarse de generațiile următoare”.

***

Cererile pentru compensațiile la energie vor putea fi depuse începând cu 2 noiembrie. Vezi AICI prin ce filtre vor trece solicitanții.

În sezonul trecut, mărimea minimă a compensației a fost de 500 de lei, iar suma maximă – de 1 000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: