nordnews.md

NM Espresso: cum un vicepreședinte de raion din Moldova a fost stropit cu verde de briliant, unde a fost trimis Dodon și cum a fost marcată ziua de 7 aprilie

Un 7 aprilie alb-negru

În Moldova, 7 aprilie este mai mult decât o simplă dată. Acum 12 ani, la Chișinău au avut loc niște evenimente pe care unii le-au numit „zi a libertății”, alții – „zi neagră în istoria Moldovei”. Societatea noastră își manifestă și astăzi atitudinea față de această zi. La o nouă aniversare de la proteste, președintele Sandu a numit evenimentele din 7 aprilie 2009 o dovadă a faptului că poporul este capabil să-și apere libertatea. La rândul său, fostul președinte Dodon a numit evenimentele din anul 2009 „o pagină rușinoasă din istoria Moldovei”.

Procuratura Generală a declarat că în rezultatul protestelor care au avut loc la Chișinău, la 7 aprilie 2009, la poliție au parvenit 77 de plângeri de la persoanele care au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor. Au fost pornite 108 procese penale și, în consecință, au fost condamnate 27 de persoane.

Iar noi am decis să aflăm, ce înseamnă astăzi ziua de 7 aprilie 2009 pentru participanții și adepții protestului? Și unde, în opinia lor, a ajuns Moldova 12 ani mai târziu? Am discutat despre aceasta cu jurnalista și scriitoarea Paula Erizanu care în anul 2010 și-a publicat prima carte – „Aceasta este prima mea revoluție. Furați-mi-o”, dedicată evenimentelor din luna aprilie din Moldova.

Politică verde

Reprezentanții Partidului PACE al lui Gheorghe Cavcaliuc l-au stropit cu verde de briliant pe Tudor Tutunaru, vicepreședintele raionului Sângerei, din cauza că acesta s-a vaccinat împotriva coronavirusului în prima etapă a imunizării. Cavcaliuc a publicat pe Facebook o înregistrare video cu atacul asupra lui Tutunaru și a amenințat că îi va stropi cu verde de briliant pe toți funcționarii care se vor vaccina împotriva coronavirusului fără să-și aștepte rândul.

Stropit cu verde de briliant, Tutunaru s-a ales cu arsuri la ochi și a orbit parțial. Medicii speră să-i readea vederea. Cei de la Procuratura Generală au declarat că examinează circumstanțele cazului. Iar poliția a pornit un proces penal privind incidentul și spre seară a reținut atacatorul.

Incidentul a fost discutat pe larg pe rețelele sociale. De notat că toți comentatorii au cerut investigarea celor întâmplate și sancționarea celor vinovați, menționând, de exemplu, că „așa au început naziștii în Germania”. Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, a decis să nu se limiteze la comentarii și a stropit cu verde de briliant sigla de pe oficiul PACE în Chișinău.

Dodon, cafeniu

Președintele PSRM Dodon s-a remarcat cu o declarație foarte ciudată (chiar și pentru standardele politicii moldovenești). Comparând răpirea judecătorului ucrainean Nikolai Ceaus cu expulzarea profesorilor turci, el a declarat că pedagogii au fost expulzați din Moldova „în mod civilizat” și „cu respectarea procedurilor”. Și că „le-au turnat ceai” și i-au trimis „acasă”.

NM a decis să reamintească într-un video cât de „civilizat” au fost expulzați și despre care „acasă” este vorba în cazul profesorilor pentru care Moldova a devenit casă de mai bine de 20 de ani. Și să se intereseze dacă nu e timpul să se toarne ceai și Dodon să fie trimis undeva.

Sinteză neagră despre COVID, starea de urgență și vaccinare

44 de persoane din Moldova au decedat în ultimele 24 de ore din cauza complicațiilor provocate de coronavirus. Iar alte 1155 de persoane au fost diagnosticate cu COVID. Ce-i drept, acest lucru nu-i oprește pe unii dintre cei contaminați. Un pasager de pe ruta de autobuz Moldova-Polonia a prezentat la frontieră un test pozitiv de coronavirus.

În Moldova decedează acum 20 la sută dintre pacienții cu coronavirus în formă gravă. Nivelul de mortalitate din cauza coronavirusului care a crescut în ultima perioadă este motivat prin depistarea în țara noastră a tulpinei britanice a COVID-19.

Între timp, 2000 de profesori și educatori s-au vaccinat împotriva coronavirusului la Chișinău. Premierul interimar Ciocoi nu știe dacă Moldova va putea achiziționa un milion de doze din vaccinul rusesc Sputnik V despre care a vorbit recent Dodon. Iar cei de la Ministerul Sănătății nu știu, câți cetățeni ai Moldovei cu pașaport românesc s-au vaccinat împotriva coronavirusului în România.

Și în general, din cauza epidemiei de coronavirus, s-a încălcat grav dreptul la asistență medicală, iar situația privind respectarea drepturilor omului nu s-a îmbunătățit nicicum timp de un an. Despre aceasta se spune în raportul anual al organizației pentru drepturile omului  Amnesty International Moldova.

Ciocoi a mai spus că a obosit să fie „țap ispășitor” din cauza instituirii stării de urgență și a divergențelor dintre ramurile puterii. Iar deputatul Țâcu va contesta la Curtea Constituțională instituirea stării de urgență.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 8 aprilie

  •       Va avea loc ședința Autorității Naționale pentru Integritate.
  •       Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe se va întruni în ședință.
  •       OMS și Swiss Cooperation vor transmite un nou lot de îmbrăcăminte specială pentru lucrătorii medicali care luptă contra pandemiei.

P.S. Newsletter-ul nostru matinal Espresso poate fi obținut prin poștă, în mod gratuit și în trei limbi concomitent. Este simplu – trebuie doar să vă abonați accesând linkul următor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: