NM espresso

NM Espresso: despre ambasadorul pentru Putin, prea mulți castraveți, depistarea lui Ceaus și îndemnul SUA către Transnistria

Igor Svitrov
| 31 iulie, 2021
08:54

Noul premier și opoziția

Dimineața devreme, președintele Maia Sandu a avut consultări cu fracțiunile parlamentare pentru a discuta despre noul guvern. PAS a desemnat-o pe Natalia Gavrilița pentru funcția de prim-ministru. Partidul „Șor” a promis imediat că o va susține. Blocul PCRM-PSRM nu s-a prezentat la consultări. În schimb, a promis că „va critica dur noul guvern și că nu va vota pentru Gavriliță. Peste câteva ore, Sandu a desemnat-o oficial pe Gavrilița pentru funcția de premier. Acum parlamentul urmează să-și spună cuvântul.

Natalia Gavrilița a spus deja că este decisă să pună în aplicare planurile ambițioase și că săptămâna viitoare va prezenta componența și programul guvernului.

Ambasador pentru Putin

Poziția de ambasador al Moldovei la Moscova ar putea fi vacantă, cel mai probabil. Vladimir Golovatiuc, ambasadorul Moldovei în Rusia, a fost rechemat din Moscova la Chișinău pentru consultări, după scandalul în care este acuzat de hărțuire sexuală. În timp ce Golovatiuc refuză să ofere comentarii, NM a discutat cu un expert, cum va afecta acest caz imaginea serviciului diplomatic moldovenesc, dar și pe cine ar fi cel mai bine să trimită noua guvernare la Moscova. Spoiler: trebuie să fie cel puțin o persoană care nu va prezenta interesele unui partid, dar, în același timp, va cunoaște „bucătăria” rusă.

Bani FMI și prea mulți castraveți

Și acum, despre economie. Până la sfârșitul lunii august, Moldova ar putea primi 236 milioane de dolari finanțare specială de la FMI. Despre aceasta a anunțat la 29 iulie Kristalina Georgieva, directorul FMI, în cadrul unui dialog cu președintele Maia Sandu. Urmează doar „să fie eliminate obstacolele” care au împiedicat până acum obținerea acestor fonduri.

Între timp, prețurile la legume în Moldova sunt foarte mici anul acesta. Fermierii se plâng că nu întotdeauna își pot vinde recolta și că sunt nevoiți s-o arunce. Cei de la Ministerul Agriculturii afirmă că planificarea acestora este proastă, iar experții susțin că într-adevăr, piața funcționează deocamdată conform unor reguli care nu sunt convenabile „producătorilor” de legume. Detalii – în articolul nostru.

Legumele sunt deocamdată ieftine, dar Banca Națională prognozează majorarea prețurilor la toate. BNM a majorat rata dobânzii de bază de la 2,65% până la 3,65%. Au crescut și ratele la credite și depozitele overnight – până la 6,15% și, respectiv, 1,15%. Astfel, este planificată să fie atenuată cât de cât inflația rapidă și creșterea prețurilor la petrol, materie primă și produse. Economia mondială se restabilește „prea repede”.

Arestările din Moldova și interesul internațional

Ex-ministrul apărării Alexandru Pînzari a fost reținut pentru audieri în dimineața de 30 iulie, la Chișinău, după ce s-au efectuat percheziții în automobilul și locuința acestuia. Pînzari este un posibil bănuit în dosarul în care sunt vizați colaboratorii Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații. În prezent, Pînzari este audiat, iar după aceasta, în decurs de câteva zile, ar putea să-i fie înaintată acuzația și să-i fie anunțată măsura preventivă.

Pînzari a promis deja că va colabora cu ancheta și a reușit să reamintească, cât de mult „a oferit Moldovei prin serviciul său”. Ex-ministrul afirmă că nu a încălcat legea.

În Ucraina a fost găsit ex-judecătorul ucrainean Nikolai Ceaus, care a fost răpit de pe teritoriul Moldovei în luna aprilie curent. Acesta a fost descoperit într-un sat din regiunea Vinnița. Această informație a fost confirmată pentru NM de către Iulian Balan, avocatul fostului judecător. Potrivit afirmațiilor avocatului, Ceaus se află într-o secție de poliție din Moghiliov-Podolsk. Acesta a mai spus că fostul judecător a fost preluat de către reprezentanții Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Și dosarele penale din Transnistria capătă „un statut internațional”. SUA a îndemnat „de facto autoritățile Transnistriei” să anuleze sentințele de condamnare ale câtorva cetățeni: activistul Ghenadi Ciorba, pensionarul Mihail Ermurachi, liderul partidului comunist din regiune Oleg Horjan, pensionarul Serghei Mirovici și Andrei Glijin, locuitor al raionului Camenca. În mesajul publicat la 30 iulie de către Ambasada SUA în Moldova, sentințele anunțate pe numele acestor persoane sunt declarate „represiuni”. Trei dintre aceștia au fost condamnați pentru „jignirea” liderului Transnistriei.

Coronavirus și „zona roșie”

În ultimele 24 de ore, 154 de persoane au fost diagnosticate cu COVID. „Campioni” sunt Transnistria – 56 de cazuri, Cahul – 33 de cazuri și Chișinău – 30. În ultimele 24 de ore, coronavirusul a fost depistat și la trei lucrători medicali. Iar din cauza complicațiilor provocate de coronavirus au decedat încă doi pacienți.

Ministerul Sănătății a reactualizat lista țărilor din „zona roșie”. La revenire din acestea, oamenii vor trebui să stea două săptămâni în autoizolare. Excepție sunt doar câteva categorii de cetățeni, inclusiv cei imunizați complet împotriva coronavirusului. În zona de risc înalt de contaminare cu coronavirus au fost incluse 63 de state. Modificările vor intra în vigoare luni, 2 august. Lista acestor țări este aici.

P.S. Mâine, NewsMaker va împlini 7 ani. Vă mulțumim că ați fost mereu alături de noi!

Știri similare

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.