yandex.ru

NM Espresso: despre ambasadorul pentru Putin, prea mulți castraveți, depistarea lui Ceaus și îndemnul SUA către Transnistria

Noul premier și opoziția

Dimineața devreme, președintele Maia Sandu a avut consultări cu fracțiunile parlamentare pentru a discuta despre noul guvern. PAS a desemnat-o pe Natalia Gavrilița pentru funcția de prim-ministru. Partidul „Șor” a promis imediat că o va susține. Blocul PCRM-PSRM nu s-a prezentat la consultări. În schimb, a promis că „va critica dur noul guvern și că nu va vota pentru Gavriliță. Peste câteva ore, Sandu a desemnat-o oficial pe Gavrilița pentru funcția de premier. Acum parlamentul urmează să-și spună cuvântul.

Natalia Gavrilița a spus deja că este decisă să pună în aplicare planurile ambițioase și că săptămâna viitoare va prezenta componența și programul guvernului.

Ambasador pentru Putin

Poziția de ambasador al Moldovei la Moscova ar putea fi vacantă, cel mai probabil. Vladimir Golovatiuc, ambasadorul Moldovei în Rusia, a fost rechemat din Moscova la Chișinău pentru consultări, după scandalul în care este acuzat de hărțuire sexuală. În timp ce Golovatiuc refuză să ofere comentarii, NM a discutat cu un expert, cum va afecta acest caz imaginea serviciului diplomatic moldovenesc, dar și pe cine ar fi cel mai bine să trimită noua guvernare la Moscova. Spoiler: trebuie să fie cel puțin o persoană care nu va prezenta interesele unui partid, dar, în același timp, va cunoaște „bucătăria” rusă.

Bani FMI și prea mulți castraveți

Și acum, despre economie. Până la sfârșitul lunii august, Moldova ar putea primi 236 milioane de dolari finanțare specială de la FMI. Despre aceasta a anunțat la 29 iulie Kristalina Georgieva, directorul FMI, în cadrul unui dialog cu președintele Maia Sandu. Urmează doar „să fie eliminate obstacolele” care au împiedicat până acum obținerea acestor fonduri.

Între timp, prețurile la legume în Moldova sunt foarte mici anul acesta. Fermierii se plâng că nu întotdeauna își pot vinde recolta și că sunt nevoiți s-o arunce. Cei de la Ministerul Agriculturii afirmă că planificarea acestora este proastă, iar experții susțin că într-adevăr, piața funcționează deocamdată conform unor reguli care nu sunt convenabile „producătorilor” de legume. Detalii – în articolul nostru.

Legumele sunt deocamdată ieftine, dar Banca Națională prognozează majorarea prețurilor la toate. BNM a majorat rata dobânzii de bază de la 2,65% până la 3,65%. Au crescut și ratele la credite și depozitele overnight – până la 6,15% și, respectiv, 1,15%. Astfel, este planificată să fie atenuată cât de cât inflația rapidă și creșterea prețurilor la petrol, materie primă și produse. Economia mondială se restabilește „prea repede”.

Arestările din Moldova și interesul internațional

Ex-ministrul apărării Alexandru Pînzari a fost reținut pentru audieri în dimineața de 30 iulie, la Chișinău, după ce s-au efectuat percheziții în automobilul și locuința acestuia. Pînzari este un posibil bănuit în dosarul în care sunt vizați colaboratorii Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații. În prezent, Pînzari este audiat, iar după aceasta, în decurs de câteva zile, ar putea să-i fie înaintată acuzația și să-i fie anunțată măsura preventivă.

Pînzari a promis deja că va colabora cu ancheta și a reușit să reamintească, cât de mult „a oferit Moldovei prin serviciul său”. Ex-ministrul afirmă că nu a încălcat legea.

În Ucraina a fost găsit ex-judecătorul ucrainean Nikolai Ceaus, care a fost răpit de pe teritoriul Moldovei în luna aprilie curent. Acesta a fost descoperit într-un sat din regiunea Vinnița. Această informație a fost confirmată pentru NM de către Iulian Balan, avocatul fostului judecător. Potrivit afirmațiilor avocatului, Ceaus se află într-o secție de poliție din Moghiliov-Podolsk. Acesta a mai spus că fostul judecător a fost preluat de către reprezentanții Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Și dosarele penale din Transnistria capătă „un statut internațional”. SUA a îndemnat „de facto autoritățile Transnistriei” să anuleze sentințele de condamnare ale câtorva cetățeni: activistul Ghenadi Ciorba, pensionarul Mihail Ermurachi, liderul partidului comunist din regiune Oleg Horjan, pensionarul Serghei Mirovici și Andrei Glijin, locuitor al raionului Camenca. În mesajul publicat la 30 iulie de către Ambasada SUA în Moldova, sentințele anunțate pe numele acestor persoane sunt declarate „represiuni”. Trei dintre aceștia au fost condamnați pentru „jignirea” liderului Transnistriei.

Coronavirus și „zona roșie”

În ultimele 24 de ore, 154 de persoane au fost diagnosticate cu COVID. „Campioni” sunt Transnistria – 56 de cazuri, Cahul – 33 de cazuri și Chișinău – 30. În ultimele 24 de ore, coronavirusul a fost depistat și la trei lucrători medicali. Iar din cauza complicațiilor provocate de coronavirus au decedat încă doi pacienți.

Ministerul Sănătății a reactualizat lista țărilor din „zona roșie”. La revenire din acestea, oamenii vor trebui să stea două săptămâni în autoizolare. Excepție sunt doar câteva categorii de cetățeni, inclusiv cei imunizați complet împotriva coronavirusului. În zona de risc înalt de contaminare cu coronavirus au fost incluse 63 de state. Modificările vor intra în vigoare luni, 2 august. Lista acestor țări este aici.

P.S. Mâine, NewsMaker va împlini 7 ani. Vă mulțumim că ați fost mereu alături de noi!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ce ar însemna aderarea pentru suveranitatea R. Moldova? Răspunsul ambasadoarei UE (VIDEO)

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) nu înseamnă pierderea suveranității. Declarația a fost făcută de noua ambasadoare a UE în Republica Moldova, Iwona Piórko, într-un interviu pentru NewsMaker. Potrivit diplomatei, altfel nicio țară nu ar fi aderat.

Ambasadoarea a fost întrebată ce ar însemna aderarea la UE pentru suveranitatea Republicii Moldova, în contextul în care mai mulți cetățeni se tem că procesul ar putea duce la pierderea unei părți a acesteia. „În opinia dumneavoastră, ce aspecte ale suveranității Republicii Moldova ar putea fi de fapt păstrate — sau chiar consolidate — în urma aderării?”, a mai întrebat NM.

„Aceasta este o întrebare profundă și arată cât de aproape sunteți deja de UE, pentru că exact astfel de întrebări discutăm de ani de zile în interiorul Uniunii, în toate colțurile ei. Aderarea la UE nu înseamnă pierderea suveranității — altfel n-ar fi aderat nicio țară. Este vorba despre punerea în comun a suveranității, despre împărtășirea ei. Vocea voastră va conta mai mult, pentru că veți contribui la formarea politicilor UE”, a comunicat ambasadoarea.

Potrivit diplomatei, „suveranitatea energetică este extrem de valoroasă”, „la fel și cea economică — trăim într-o lume conectată, cu lanțuri valorice globale”. „Moldova va deveni parte robustă a acestor lanțuri. Suveranitatea economică va crește. Și cea politică — veți contribui la guvernarea unui spațiu mult mai mare decât țara voastră, o piață de 450 de milioane de oameni, respectată în toată lumea. Legislația noastră inspiră multe alte regiuni. Am lucrat patru ani în Singapore — în Asia de Sud-Est suntem sursă de inspirație în multe domenii”, a conchis noua ambasadoare.

Republica Moldova a marcat, pe 23 iunie 2025, 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. Declaraţia de Suveranitate a fost votată pe 23 iunie 1990 de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Documentul a stat la baza elaborării Constituției, Legea Supremă a Republicii Moldova. Adoptarea Declarației de Suveranitate este considerată, astfel, prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere şi eliberare națională.

În acest an, suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău printr-un marș. Circa 10.000 de persoane au participat la manifestația organizată de președinta Maia Sandu cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. În aceeași zi, și socialiștii au ieșit în stradă la un protest, menționând că „suveranitatea Moldovei este astăzi în pericol” și că „trebuie să ne unim împotriva PAS-ului”. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că direcția europeană aleasă de popor „este cea mai bună dovadă a suveranității Republicii Moldova”.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: