NM espresso

NM Espresso. Despre avertismentele pentru cetățenii Republicii Moldova din FR, «singura patrie a găgăuzilor» și exercițiile din regiunea transnistreană

Olga Gorceac
| 29 septembrie, 2022
08:10

«Referendumurile» din Ucraina, mobilizarea și amenințarea cu armele nucleare

Reprezentanții FR au anunțat rezultatele «referendumurilor» pe teritoriile ucrainene ocupate — majoritatea covârșitoare a populației ar fi votat pentru alipirea la Rusia. Dacă Rusia va anexa Zaporojie, Herson, «DNR» și «LNR», nu vor mai fi negocieri, a avertizat Zelenski.

Republica Moldova a declarat oficial că nu recunoaște referendumurile, considerându-le «un motiv fals pentru anexarea forțată a teritoriilor suverane ale Ucrainei».

Rusia continuă mobilizarea parțială, propunând scutirea de plata creditelor pe perioada participării la «operațiunea specială». Și alcătuind listele bărbaților cu vârste de mobilizare, care au plecat din țară. Iar SUA, Bulgaria, Polonia, Estonia și România și-au îndemnat cetățenii să părăsească Rusia din cauza mobilizării, în perioada căreia ar putea fi mobilizați cetățenii străini cu pașaport rusesc.

Și Republica Moldova și-a avertizat cetățenii care dețin pașaport rusesc că pe teritoriul FR, aceștia se consideră cetățeni ai FR. Iar Ambasada Republicii Moldova are posibilități limitate de a le acorda sprijin. MAEIE a amintit și despre răspunderea penală pentru activitatea de mercenar — de la 5 până la 10 ani de închisoare, iar pentru atragerea și instruirea mercenarilor — de la 10 până la 15 ani.

Între timp, omenirea se pregătește de un război nuclear. Angela Merkel afirmă că amenințările lui Vladimir Putin ar trebui luate în serios. De aceeași părere este și Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Iar în Republica Moldova au fost inițiate exerciții pentru această situație. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a publicat încă în luna mai o înregistrare video despre măsurile care trebuie luate în cazul unui accident nuclear.

Exerciții au fost organizate și în regiunea transnistreană — trupele ruse au fost instruite, cum să acționeze în cazul unui atac radioactiv, chimic sau biologic.

Nord Stream 1 și 2: diversiune ?

Gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost grav afectate. În Europa, se vorbește despre sabotaj. Iar în Republica Moldova, experții susțin că, în acest context, Rusia ar putea să majoreze tranzitul prin Republica Moldova, ceea ce va avea un efect benefic asupra economiei noastre. Însă ar putea să crească prețul spot la gazele naturale, iar acest lucru se va răsfrânge asupra prețului pentru Republica Moldova.

Declarația Găgăuziei

APG a condamnat într-o declarație oficială afirmațiile precum că din Găgăuzia vine pericolul unor tendințe separatiste în autonomie. «Autonomia găgăuză este o formă de autodeterminare a poporului găgăuz, dar exclusiv în cadrul unui singur stat moldovenesc, care a devenit singura patrie pentru găgăuzi».

Și congresul general al deputaților Găgăuziei a fost amânat pe o perioadă nedeterminată. «În legătură cu situația social-politică, este necesară o pregătire suplimentară», au menționat cei din APG.

Tarifele continuă să crească

ANRE a majorat tarifele «Termoelectrica» de la 2169 de lei până la 2921 de lei pentru o gigacalorie. A crescut cu 202% tariful pentru alimentarea cu apă a rețelelor de încălzire — până la 407 lei pentru un metru cub. «Apă-Canal Chișinău» dă asigurări că acest lucru nu va afecta consumatorii casnici.

Dolarul, mai scump decât euro: opiniile experților

Moneda europeană se ieftinește pe zi ce trece în raport cu dolarul SUA. NM explică, cum se va răsfrânge acest lucru asupra populației Republicii Moldova.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul: «Acest lucru ar putea afecta competitivitatea mărfurilor noastre. Pe de altă parte, un euro slab înseamnă că mărfurile importate sunt mai ieftine aici și inflația e cu mult mai joasă decât ar fi putut să fie. (…) La fel, sunt afectate persoanele care primesc bani din străinătate. Pentru acestea, de fapt, inflația va constitui 50%».

Scandalul de la Teatrul «A. Cehov»

Sergiu Prodan, ministrul culturii, a comentat protestele organizate recent de către artiștii Teatrului «A. Cehov» în legătură cu rezilierea contractului cu directorul Constantin Haret. Ministrul a declarat că directorii tuturor teatrelor vor fi numiți în bază de concurs și că și Haret a fost invitat să participe la concurs. Însă acesta, «pentru a rămâne în funcție, organizează proteste, își minte colegii actori și manipulează opinia publică, fluturând fotografia sa cu Putin».

Pe scurt despre alte evenimente:

Marinei Șor, deputat al partidului «Șor», i-a fost prelungit arestul la domiciliu cu alte 20 de
zile.

Natalia Gavrilița a avut o întrevedere, la Tokyo, cu omologul său nipon Fumio Kishida.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 29 septembrie

Ședința guvernului.
Ședința Consiliului Municipal Chișinău.
Un forum despre simplificarea procedurilor de comerț, ca răspuns la blocarea coridorului de transporturi în Ucraina.
Lansarea platformei Alerte. md la Bălți, pe care cetățenii vor putea comunica despre problemele din municipiu și vor putea propune inițiative.
Comisia pentru economie a APG va discuta despre achizițiile publice în cadrul unor audieri publice.

espresso, top

Știri similare

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!