NM espresso

NM Espresso: despre compensațiile pentru resursele energetice, creșterea prețurilor la locuințe în Chișinău și talk-show-ul politic NM

Марина Гильен
| 11 decembrie, 2024
08:15

Compensații pentru încălzire

Astăzi, locuitorii Moldovei care s-au înregistrat pe site-ul compensatii.gov.mdvor începe să primească compensațiile pentru resursele energetice. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat (video) că cetățenii au început să primească mesaje SMS despre mărimea compensațiilor primite. Potrivit lui Buzu, compensațiile vor fi acordate pentru 634 de mii de gospodării, ceea ce reprezintă 90% dintre solicitanți.

Totuși, suma maximă de 800 de lei a fost aprobată doar pentru 237 de mii de familii.

Unde nu va fi deconectată electricitatea

Guvernul elaborează un plan pentru situații de urgență în energetică. Cabinetul de Miniștri a întocmit o listă de instituții «esențiale» în care curentul electric nu poate fi oprit sub nicio formă. Pe listă se regăsesc spitale, grădinițe, aeroportul, televiziunea națională, SIS, vama, poliția, parlamentul, guvernul, administrația prezidențială și alte instituții de stat. Totuși, majoritatea consumatorilor ar putea înfrunta deconectări programate.

Sandu și von der Leyen

Maia Sandu s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a discutat despre reforma justiției, «accelerarea verificării judecătorilor și sporirea sprijinului UE pentru aceste scopuri».

După întâlnire, von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va acorda Moldovei 50 de milioane de euro pentru sprijinirea reformelor.

Dodon i-a «arătat» Maiei Sandu altă direcție

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a criticat vizita Maiei Sandu la Bruxelles. Acesta a declarat că, în contextul crizei energetice, președinta Moldovei ar fi trebuit «să meargă urgent la Moscova sau cel puțin la Kiev pentru a negocia tranzitul gazelor prin Ucraina».

Cât câștigă deputații noștri

În acest an, deputații din Parlamentul Moldovei au primit un salariu mediu de 19 mii de lei pe lună. La salariu s-au adăugat indemnizații și compensații în valoare totală de aproximativ 10 mii de lei. Compensația pentru transportul a crescut de la 6,5 mii la 10 mii de lei, iar alocația pentru chiria locuinței s-a dublat. Aceste date au fost prezentate în raportul Promo-LEX «Monitorizarea activității Parlamentului din august 2023 până în iulie 2024».

Prețurile locuințelor cresc din nou

În Chișinău, locuințele s-au scumpit considerabil în ultimele luni, atât cele din blocurile vechi, cât și cele noi. Prețurile apartamentelor depășesc 100 de mii de euro. NM a discutat cu participanții de pe piață și a explicat de ce cresc prețurile la imobiliare, ce impact are programul guvernamental Prima Casă Plus și care va fi evoluția prețurilor pe viitor.

Interceptarea dronelor în Moldova

Șeful delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks, a declarat că Uniunea Europeană ne va oferi, în 2025, dispozitive pentru interceptarea dronelor străine.

Cât costă reintegrarea Transnistriei

Vicepremierul Moldovei, Oleg Serebrian, a declarat că reunificarea celor două maluri ale Nistrului ar putea costa aproximativ un miliard de euro. În replică, ministrul de externe al Transnistriei, Vitalii Ignatiev, a afirmat că abordarea conflictului transnistrean «din perspectiva unui „calculator“ reflectă lipsa înțelegerii acestei chestiuni complexe».

Vadim Krasnoselski a reamintit că Chișinăul a primit peste 3 miliarde de dolari sub forma ajutoarelor externe, dar procesul de negocieri «continuă să degradeze».

O nouă bursă de valori la Chișinău

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, a anunțat că Bursa de Valori din București va investi în crearea unei noi burse la Chișinău, iar statul va participa la proiect în calitate de acționar. Alaiba a declarat că «potențial, aceasta va reprezenta o transformare fundamentală pentru întreaga noastră economie» și a explicat de ce.

«Șor»: investigație în Ștefan Vodă

Procuratura Anticorupție a trimis în judecată dosarul împotriva șefei filialei fostului partid «Șor» din Ștefan Vodă. Aceasta este acuzată că a primit 2,6 milioane de lei de la un grup infracțional pentru finanțarea partidului și organizarea protestelor din Chișinău în 2022.

Nou talk-show politic marca NM

NewsMaker a lansat un nou talk-show politic — RealPolitik, moderat de Daria Slobodcicova. Programul va fi difuzat în direct în fiecare marți, la ora 20:00. În cadrul emisiunii vor fi discutate evenimentele din Moldova și din lume.

Mega-Plăcinta

În satul Coșcalia, raionul Căușeni, a fost preparată cea mai mare plăcintă din Moldova. Realizarea a fost inclusă în Registrul Național al Recordurilor.

Pentru plăcintă s-au folosit 150 kg de făină, aceeași cantitate de brânză, 300 de ouă și 30 kg de ulei.

Venituri din plastilină

Un tânăr locuitor al capitalei, Maxim Bivol, în vârstă de 17 ani, creează sculpturi unice din plastilină, reprezentând eroi din desene animate, jocuri și benzi desenate. Colecția sa numără deja peste 300 de lucrări. În reportajul video «Deadpool și alți 300 de eroi», NM a povestit cum Maxim creează figurinele și primește chiar și comenzi personalizate.

Agenda zilei

10:00 — Ședința Guvernului
11:00 — Ședința Comisiei Electorale Centrale
11:00 — Conferința de presă a blocului ÎMPREUNĂ
12:00 — Conferința de presă a fracțiunii PAS

NM espresso, top, Transnistria

Știri similare

Politică

Igor Grosu va participa la o nouă ediție a Summit-ului Platforma Internațională Crimeea

Externe

Incendiu la o centrală electrică din regiunea Moscova, după un atac cu drone (VIDEO)

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.