Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: despre «consolidarea mecanismelor represive» din Transnistria, extinderea aeroportului Chișinău și probarea trădării de patrie

Transnistria

Statutul nereglementat al Transnistriei a dus la înăsprirea mecanismelor represive locale, iar formatul de negocieri «5+2» nu mai este funcțional. Aceste concluzii se menționează în rezoluția finală a sesiunii Adunării Parlamentare a OSCE, desfășurată la București. Un capitol al rezoluției este dedicat regiunii transnistrene. Adunarea parlamentară a OSCE a cerut din nou Rusiei să-și retragă trupele și armamentul de pe teritoriul rmn, iar Tiraspolului i s-a cerut să elibereze imediat toți deținuții politici.


Referendum

Soarta referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE poate fi decisă de doar 17% dintre alegători. Deputatul din fracțiunea PAS, Olesea Stamate, a explicat că, potrivit legii, referendumul va fi considerat valabil dacă la el participă 33% dintre alegători, iar 17% constituie deja majoritatea. Întrebată dacă un rezultat negativ al referendumului sau o prezență scăzută la vot ar afecta negocierile de aderare la UE, Stamate a remarcat că atunci autoritățile «trebuie să o ia de la capăt».


Trădare de patrie

Stamate a fost întrebată și de ce nu se aplică legea privind trădarea de patrie în cazul Marinei Tauber și a lui Alexei Lungu, care vizitează des Rusia și care creează formațiuni politice noi. Deputata a răspuns că faptul trădării de patrie trebui dovedit. Pentru aceasta, procurorii trebuie să stabilească dacă deputații au acționat în interesul unui stat străin și în defavoarea Moldovei. Stamate a mai adăugat că Procuratura trebuie să răspundă de ce «nu se întâmplă nimic» după promulgarea legii trădării.


Aeroport

Autoritățile intenționează să construiască un terminal nou, o parcare și o pistă nouă pe aeroportul din Chișinău. Pentru realizarea acestui scop sunt necesare investiții de circa 250-300 de milioane de euro, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu. Potrivit acestuia, este necesară extinderea aeroportului, deoarece acesta nu mai poate face față fluxului de pasageri în creștere: în primele șase luni a deservit 1,6 milioane de pasageri, adică cu 39% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut.


Înțelegeri de cartel

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare de jumătate de miliard de leila șase companii petroliere pentru înțelegeri de cartel. Este vorba despre companiile Bemol, Dontario, Lukoil, Petrom, Rompetrol și Tirex Petrol. Președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, a anunțat acest lucru în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit lui, din martie 2019 până în ianuarie 2021, aceste companii au încheiat un acord de coordonare a prețurilor la benzină, motorină și gaze naturale lichefiate.

Petrom a calificat amenda «neîntemeiată» și și-a anunțat intenția de a o contesta în instanță.

Premierul Dorin Recean a salutat între timp decizia Consiliului Concurenței, urându-le sț-și apere poziția în instanță și să treacă la «alte domenii la fel de importante»: producția și vânzarea cerealelor, vânzarea îngrășămintelor și piața media.


Venituri

Veniturile bugetului național din impozite și taxe au crescut în primele șase luni ale anului 2024 cu 11,6% sau 3,6 miliarde lei față de prima jumătate a anului trecut și s-au ridicat la 34,7 miliarde lei. Veniturile fondurilor de asigurări sociale și asigurări medicale au crescut cel mai mult — cu 16,9%, respectiv 15,3%.


Corupţie

Șeful filialei de nord a Serviciului Vamal și alți șase vameși au fost reținuți sub suspiciunea de corupție. CNA îi suspectează că au organizat o schemă infracțională de estorcare de mită de la persoane fizice și juridice pentru accelerarea sau evitarea procedurilor vamale la importul sau tranzitarea mărfurilor. Mărimea mitei varia de la 1500 la 9000 de euro.


«Eternitate»

Prin hotărârea Guvernului, complexul memorial «Eternitatea» a fost transferat în gestiunea primăriei capitalei. Anterior, monumentul era sub jurisdicția Ministerului Apărării. Ministrul Anatolie Nosatîi a spus că această decizie a fost discutată cu primăria: ” Ministerul apărării nu are agenţie pentru salubrizare, iar militarii nu vin la armată pentru a face curăţenie la memoriale.”. Aproximativ 2 milioane de lei sunt cheltuiți anual pentru întreținerea complexului.


În jurul lui Șor

Avocații bașcanei Evghenia Guțul au cerut instanței să comaseze dosarul ei penal cu cazul deputatului Marina Tauber, întrucât ambele cazuri sunt bazate pe acuzații de finanțare ilegală a partidului neconstituțional Șor. Judecătorul a acceptat această cerere spre examinare. Interesele ambelor acuzate sunt reprezentate de aceiași avocați.

Între timp, liderul partidului Șansă, apropiat al lui Șor, Alexei Lungu, a fost reținut la protestul de lângă Judecătoria Buiucani și dus la inspectoratul de poliție. Motivul reținerii, invocat de poliție, a fost nerespectarea cerințelor legale ale oamenilor legii.

Și șoferul Evgheniei Guțul a rămas fără permisul de conducere din cauza că a încălcat regulile de circulație de opt ori.


Unde în Moldova se poate și unde nu se poate de scăldat

Apa din Nistru pe plaja din Soroca este mai curată decât pe plaja din Vadul lui Vodă. Asemenea informații au fost difuzate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) ca răspuns la o solicitare a NM privind siguranța scăldatului în lacurile din Moldova. Apa din lacurile Ghidighici (Vatra), Valea Trandafirilor, Lacul Râșcani și La Izvor a fost considerată foarte murdară și nepotrivită pentru scăldat (acestor lacuri le-a fost atribuită a cincea categorie de poluare). Din a patra categorie de poluare face parte Lacul Valea Morilor, în care, la fel, scăldatul este interzis.


Ce ne așteaptă astăzi:

  • Sesiunea Parlamentului va începe la ora 10:00;
  • La ora 11:00 va începe ceremonia de transmitere a 38 de vehicule pentru dotarea poliției de frontieră, donație pe filiera parteneriatului moldo-german.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: