Gazele naturale și Rusia: «Demnitatea» autorităților și «căutarea consensului» lui Șor
Prețul de achiziție al gazelor naturale de la «Gazprom» pentru Moldova nu va deveni mai mic. Chiar dacă la negocierile de la Moscova ar pleca șeful statului și prim-ministrul. Reprezentanții guvernării sunt siguri de acest lucru. Natalia Gavrilița a menționat că anul trecut, nu a mers să negocieze cu Alexei Miller, deoarece știa că acest lucru nu ar fi soluționat nimic. «Nu există deschidere de cealaltă parte». În plus, guvernarea actuală «nu a sacrificat interesele pe termen lung ale țării» de dragul unui preț mai mic al gazelor naturale. Și a dat dovadă de demnitate — ceea ce Moldovei «i-a lipsit atât de mult în acești 30 de ani».
Și ministrul infrastructurii Andrei Spânu consideră că de-ar fi mers el chiar și de 10 ori în capitala FR, nu ar fi fost vreun rezultat. El susține că situația ar putea să se schimbe doar «cu anumite condiții». În același timp, ministrul a subliniat că deocamdată (!) nu va considera că acestea vor fi niște cedări.
Spânu a mai spus că autoritățile vor sprijini cetățenii prin alte metode — prin compensații, de care vor beneficia, conform estimărilor guvernului, circa 80 la sută dintre cetățeni. De o sumă mare a compensațiilor pot conta cetățenii nevoiași.
Oponenții guvernării au o altă opinie în acest sens. Ilan Șor, noul «lider al opoziției» —autoproclamat și nerecunoscut, a declarat că este dispus să ceară Rusiei să micșoreze prețul gazelor naturale pentru Moldova. Deputatul fugar nu a specificat, cu cine anume dintre autoritățile Rusiei vrea «să găsească un consens» în privința prețului la gazele naturale. Dar a subliniat că «nu există nimic mai scump decât viața cetățenilor noștri».
În timp ce șeful statului îl roagă pe colegul său român să acorde ajutor în aprovizionarea cu gaze naturale, guvernul poartă negocieri și în privința achiziției de lemne din România. În caz de insuficiență de lemne de foc pentru populație.
Alertele cu bombă din Rusia și Belarus
Natalia Gavrilița a comunicat că autoritățile competente au stabilit că alertele cu bombă vin în Moldova din Rusia și Belarus. Dar nu există siguranța că autorii acestor mesaje se află în cele două țări. Cu aceste informații se poate manipula, ținându-se cont de faptul că mesajele sunt transmise pe internet.
Asul rus în Găgăuzia: opiniile experților
Politologul Veaceslav Crăciun: «Cele mai multe dintre declarațiile recente ale APG sunt cel mai ieftin PR pentru a obține dividende politice. Atunci când nu există o îmbunătățire reală vizibilă a legislației cu impact asupra investițiilor, a altor îmbunătățiri, există tentația de a aborda lucruri populiste. Hai să protejăm panglica Sf. Gheorghe. Din punct de vedere juridic, este un absurd».
Mihail Sirkeli, fondatorul portalului de știri Nokta: «Mulți deputați ai APG au o mare problemă privind legitimitatea. Aceștia au fost votați de foarte puțini oameni. Ei nu pot oferi nimic alegătorului. Nu există carismă politică, viziune. De aceea ei exploatează subiectul pro-Rusia, știind că acesta este foarte popular în Găgăuzia, iar presa rusă formează opinia publică».
Dacă includerea bașcanului și a președintelui APG în Comisia Națională pentru Integrare Europeană va contribui la stabilirea unui dialog cu Găgăuzia, precum și despre protestele din UTA și despre tendințele pro-ruse — citiți în articolul NM «Гагаузию взяли в евроинтеграцию. Разыграет ли Россия гагаузский „козырь“ дестабилизации в Молдове» («Găgăuzia, inclusă în integrarea europeană. Va profita Rusia de asul găgăuz al destabilizării în Moldova?»).
Îndemnizații și plăți unice
La toamnă, bugetarii și pensionarii ar putea primi asistență suplimentară din partea statului. Ce-i drept, e vorba despre un ajutor unic. Prim-ministrul Natalia Gavrilița a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că angajații din sfera bugetară ar putea să primească câte 3000 de lei. Iar pensionarii care primesc mai puțin de 5000 de lei ar putea să beneficieze de câte 1500 de lei.
Și îndemnizațiile minime pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani vor fi majorate până la 1000 de lei. Se are în vedere îndemnizația lunară minimă pentru părinții care nu dețin asigurare socială. În prezent, aceasta constituie 760 de lei.
Și parlamentul intenționează să se întrunească, la sfârșitul lunii august, într-o ședință extraordinară pentru a aproba modificarea bugetului de stat. Cel puțin așa susține președintele parlamentului, Igor Grosu.
Stoianoglo ar putea fi acuzat de îmbogățire ilicită
Un nou dosar penal ar putea fi deschis pe numele procurorului general suspendat. Potrivit informațiilor unor surse NM, este vorba despre îmbogățire ilicită. Procurorul Victor Furtună a fost desemnat să verifice plângerea pe care el însuși a depus-o împotriva lui Alexandr Stoianoglo. Procurorul susține că în timp ce instrumenta dosarul împotriva lui Stoianoglo, a aflat deja «anumite împrejurări» referitoare la Stoianoglo. Și le-a comunicat Consiliului Superior al Procurorilor.
Procuratura Anticorupție: noua șefă și fosta șefă interimară
Veronica Drăgălin, șefa Procuraturii Anticorupție, a depus jurământul în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor. A fost prezent și procurorul general interimar Dumitru Robu. Detalii de la eveniment — în următorul video.
Iar Elena Cazacov, care a deținut funcția de șef interimar al procuraturii, nu a fost numită în funcția de adjunct al lui Drăgălin. Robu a înaintat candidatura lui Cazacov pentru această funcție. Însă CSP a respins candidatura lui Cazacov după ce a aflat că în anul 2019, aceasta a semnat o plângere despre presiuni asupra procuraturii din partea guvernului Maiei Sandu. În perioada dublei guvernări, noul cabinet de miniștri a cerut demiterea procurorului general de atunci Eduard Harunjen.
Televiziunile socialiștilor, în vizorul Consiliului Audiovizualului
Posturile de televiziune «NTV-Moldova», «TNT-Exclusiv TV», «Primul în Moldova» și «Accent TV» au fost amendate din cauza că nu au produs volumul necesar de conținut propriu. Consiliul Audiovizualului a obligat aceste posturi să achite câte 5000 de lei. «NTV-Moldova» și «TNT-Exclusiv TV» aparțin soției deputatului PSRM, Corneliu Furculiță, iar «Accent TV» și «Primul în Moldova» — cetățenilor Rusiei Natalia Ermilova și Samvel Grigorean.
NM Espresso: Despre «demnitate» la negocierile în privința gazelor naturale, sursele alertelor cu bombă și plățile unice
Abonați-vă la NM Espresso
Marea Britanie a interceptat o navă din „flota fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii
Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.
Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.
Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.
Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.
Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.
Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.
Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.
„Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.
Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.
Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.
Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.
Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.
Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.
Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.
Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.
