NewsMaker

NM Espresso: despre economisirea totală în Moldova, dezocuparea regiunii transnistrene și despre milioanele din «kulioacele» lui Șor

Moldova, în regiumul «deconectat»

Moldova a pășit pe calea economisirii totale. Ieri dimineață, administrația prezidențială a comunicat despre indicațiile date guvernului să elaboreze măsuri de economisire, obligatorii pentru toate instituțiile publice.

De fapt, complexul de măsuri era deja gata înainte de ședință, iar proiectul acestuia a fost publicat pe internet pentru dezbateri și propuneri. Iar până în seară, decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a fost publicată pe site-ul guvernului. Așa cum intenționau autoritățile, deocamdată este vorba despre economisirea energiei electrice prin reducerea/deconectarea completă a iluminatului exterior, vitrinelor, publicității ș.a. Nu au fost ignorate nici ascensoarele și escalatoarele — nu se recomandă utilizarea acestora în orele când se consumă cel mai mare volum de energie electrică (aici — lista întreagă).

Ce-i drept, situația se complică nu doar din cauza reducerii livrărilor de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, despre care noi știam încă de vineri, 21 octombrie, dar și a avariei de la întreprindere. Ieri s-a anunțat că la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan s-a produs o situație de avarie și unul dintre blocurile energetice ale întreprinderii a devenit nefuncțional. De aceea Moldova a majorat volumul de achiziționare de avarie din România. Menționăm că prețurile acestei energii electrice variază între 190 de euro și 348 de euro pentru un MWh (prețul de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan este de 66 de euro pentru un MWh).

În legătură cu aceasta, autoritățile au îndemnat populația, din nou, să economisească, iar vicepremierul Spânu, care în repetate rânduri a intrat în polemici cu primarul de Chișinău, Ceban, i-a mulțumit pentru că acesta s-a alăturat la eforturile naționale de economisire a energiei electrice.

Apropo, despre vicepremier. Pe site-ul NewsMaker a fost publicată versiunea scrisă a interviului video pe care Spânu ni l-a acordat recent. Aici se vorbește și despre gazele naturale, și despre electricitate, și chiar despre offshore-uri.


Moldova economisește în toate 

Între timp, experții prognozează pentru Moldova un an complicat în toate sensurile: inflație, căderea economiei, salarii reale și creștere economică zero — toate acestea și multe altele sunt cauzate de războiul din Ucraina, precum și de criza energetică provocată de acesta.

S-ar putea să se facă economii chiar și în privința foștilor președinți ai țării și miniștri: deputatul din partidul de la guvernare Carp a pregătit un proiect de lege, conform căruia foștii funcționari de rang înalt ar putea să fie lipsiți de pază de stat. Potrivit afirmațiilor parlamentarului, siguranța acestora nu este în pericol, iar banii alocați în acest scop ar putea fi economisiți.


Regiunea transnistreană: criza energetică și dezocuparea regiunii

Despre situația energetică dificilă s-a vorbit și în regiunea transnistreană. Cei de acolo au recunoscut că «au încercat să obțină gaze naturale direct, dar Moldovagaz blochează acest lucru». Președintele «Moldovagaz» Ceban a confirmat aceste afirmații, la fel ca și faptul că livrarea «directă» a gazelor naturale în regiune este imposibilă. În același timp, amintim că «Gazprom» a redus volumul livrărilor de gaze naturale atât pentru malul drept al Nistrului, cât și pentru malul stâng.

Problemele din regiune au fost abordate și în cadrul discuțiilor liderului din stânga Nistrului, Krasnoselski cu diplomați europeni. Acesta a vorbit și despre energetică, dar a menționat că «sarcina numărul unu este asigurarea păcii și a securității cetățenilor».

Despre regiunea transnistreană s-a vorbit și departe de hotarele acesteia. Astfel, președintele Ucrainei Zelenski a propus să fie înființată o platformă pentru dezocuparea regiunii transnistrene, care ar putea fi creată în baza Platformei Crimeea. O asemenea propunere a fost expusă în cadrul Summitului parlamentar «Platforma Internațională Crimeea» de la Zagreb. Moldova a fost reprezentată la această reuniune de președintele parlamentului Grosu, care a remarcat în discursul său că «pentru a fi un stat cu adevărat neutru, Moldova trebuie să obțină retragerea trupelor și munițiilor rusești de pe teritoriul regiunii transnistrene».


Banii lui Șor și sesiunea foto a lui Tauber

Deputatul partidului «Șor», Tauber și-a petrecut noaptea trecută într-un cort de lângă Procuratura Generală și nu a ratat ocazia să organizeze o sesiune foto. Ce-i drept, deputata va petrece deja acasă această noapte, la fel ca și următoarele 30 — Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia Judecătoriei sectorului Ciocana și a readus-o în arest la domiciliu.

Iar poliția capitalei continuă să înregistreze plângeri împotriva locatarilor orășelului de corturi. Trecătorii și locatarii din blocurile învecinate se plâng de încălcarea ordinii publice, huliganism, condiții antisanitare și comportamentul neadecvat al protestatarilor care sunt în stare de ebrietate alcoolică.

Drăgălin, șefa Procuraturii Anticorupție, a comentat acuzațiile lui Șor, care a declarat că procurorii au ridicat nu 3,5 milioane de lei, ci cu 2 milioane mai mult — 5,5 milioane de lei. Potrivit afirmațiilor lui Drăgălin, s-a decis ca unele «kulioace» să nu fie despachetate, pentru a efectua o expertiză dactiloscopică, care ar trebui să ajute ancheta.


Pe scurt despre ceea ce va fi astăzi

La ora 15:00, guvernul se va întruni într-o ședință ordinară. În agendă — 23 de chestiuni, inclusiv aderarea Moldovei la Convenția poștală universală și la Protocolul final, chestiuni privind îndemnizațiile pentru familii și copii, modificările la organizarea activității CNAS și a Inspectoratului de Stat al Muncii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: