Parlamentul Republicii Moldova

NM Espresso: despre impozite și accize, cheltuieli pentru educație și salarii în anul 2023 și despre o posibilă ieșire a Moldovei din CSI

Cum au fost votate Legea bugetului de stat și Politica bugetar-fiscală

În dimineața zilei de 12 decembrie, deputații parlamentului s-au întrunit într-o nouă ședință, pentru a examina Legea bugetului de stat și Politica bugetar-fiscală pentru anul 2023. Pe lângă deputații PAS și cei din blocul PCRM-PSRM (ca și până acum, deputații din fracțiunea «Șor» boicotează ședințele), la această ședință au participat membrii cabinetului de miniștri, care au prezentat document financiar principalul pentru anul 2023 și au răspuns la întrebările deputaților.

Pe scurt: bugetul a fost alcătuit ținându-se cont de războiul din Ucraina, de aceea prețurile vor crește mai rapid decât veniturile noastre, iar deficitul bugetar va constitui 18,3 miliarde de lei. În ce privește impozitele, Moldova va reveni la sistemul progresiv al impozitului pe venit, va crește cota impozitului pe veniturile din dobânzile bancare, precum și accizele la tutun și alcool. Apropo, în noul an vor crește și accizele la carburanți, dar și marja comercială a companiilor petroliere, ceea ce, la rândul său, va cauza majorarea prețului benzinei și al motorinei pentru noi toți.

Deputații au vorbit și despre adaosul fix de 1300 de lei la salariile bugetarilor, inclusiv ale medicilor. Deputatul blocului PCRM-PSRM Caraman i-a reproșat ministrului sănătății că aceasta a vorbit despre dotarea spitalelor, dar nu și despre indexarea salariilor în contextul inflației. După aceasta, Caraman a fost criticată că nu știe bine limba română și, se pare, n-a înțeles afirmațiile ministrului: «(…) Am explicat deja, dacă ați fi cunoscut limba română, ați fi înțeles ce am spus. Da, în anul 2023, vom depune toate eforturile pentru a majora salariile», a subliniat Nemerenco.

Problema limbii ruse a fost abordată și în discuțiile despre cheltuielile pentru educație. Deputatul din opoziție Fiodor Gagauz a declarat că sarcina didactică în școlile cu predare în limba rusă este cu 20 la sută mai mare decât cea din instituțiile de învățământ cu predare în limba de stat, ceea ce înseamnă că și costurile sunt mai mari, acestea fiind acoperite inclusiv din bugetul local. În replică, ministrul finanțelor Budeanschi a venit propria soluție — școlile cu predare în limba rusă să treacă la instruirea în limba română, pentru a reduce sarcina didactică.

Deputații au discutat și problema privind majorarea prețului poliței de asigurare medicală, inclusiv obligativitatea cetățenilor care locuiesc peste hotare de a cumpăra polița. Pe scurt: statul nu-i obligă pe cei care locuiesc peste hotare să cumpere polița de asigurare medicală și nu restricționează dreptul acestora la circulație. În ce privește polița propriu-zisă, 2,6 milioane de persoane sunt asigurate în Moldova. 1,6 milioane de persoane sunt asigurate de stat, peste 800 mii de persoane plătesc contribuție (9% din salariu). În același timp, anul trecut, doar 4000 de persoane au procurat polița după data de 31 martie, adică la prețul integral (în anul 2023, prețul total al poliței va fi de 12 636 lei). Cu toate acestea, Nemerenco a amintit că, la calcularea prețului, guvernul s-a ghidat de prevederile anterioare ale legii:

«Noi trebuie să respectăm legea și să calculăm totul corect. Nu trebuie să existe inechitate socială. De exemplu, o asistentă medicală, care are un copil mic, nu trebuie să plătească din salariul său mai mult decât cei care își cumpără singuri polița», susține Nemerenco.


Moldova și CSI 

O reuniune informală a liderilor statelor CSI va avea loc la Sankt-Petersburg, la sfârșitul lunii decembrie, dar președintele Moldovei nu este așteptată la această întrevedere. O declarație în acest sens a făcut purtătorul de cuvânt al președintelui rus Peskov. Acesta a citat declarațiile lui Sandu adresate jurnaliștilor din România. Reamintim că șefa statului a fost întrebată despre calitatea de membru a țării în CSI și ieșirea din această structură.

«Este vorba despre sute de acorduri, multe dintre acestea vizând relațiile cu alte țări, de exemplu, cu Kazahstan și Kîrgîzstan. Aceste acorduri sunt în domeniul economiei. (…) După un studiu, va fi clar, din care acorduri ieșim și care sunt actuale pentru relațiile noastre economice bilaterale cu alte țări. Trebuie să fim pragmatici și să avem o abordare logică în acest sens», a menționat atunci Sandu.

Apropo, ex-președintele Dodon a declarat deja într-un comentariu agenției ruse de știri TASS că Moldova nu va supraviețui fără cooperarea cu CSI și cu Rusia: «Am pledat întotdeauna pentru extinderea cooperării cu CSI și UEEA, relațiile strategice cu Rusia, pentru că fără aceasta, țara noastră nu va supraviețui din punct de vedere economic, social, energetic», a amintit Dodon, remarcând faptul că în condițiile de război din Ucraina, guvernarea actuală acționează «la indicația cercurilor străine și împotriva intereselor țării».

De notat că, potrivit estimărilor ministrului economiei Alaiba, schimburile comerciale dintre Moldova și Rusia nu vor depăși 5% în anul 2022 (din ponderea totală import/export), în timp ce doar 15 ani în urmă, 70 la sută din comerțul nostru era cu Rusia/statele CSI.


Ce ați putea să citiți?

Platforma Femeilor Deputate din Parlamentul Republicii Moldova a lansat, la 24 noiembrie, o campanie cu genericul «Violența obstetrică tot este violență», iar reporterul nostru Alina Mihalchina a discutat cu Natalia, care a avut de suferit din cauza comportamentului inuman și neprofesionist al personalului medical la naștere, și cu doula Ecaterina, care asistă femeile la naștere, pentru a înțelege, cum ar putea fi redusă violența obstetrică în Moldova.


Pe scurt, despre ce va fi astăzi 

  • La ora 9:00, își va începe lucrările un forum dedicat integrării europene a Moldovei.
  • La ora 10:00, USAID, în colaborare cu guvernul Moldovei, Ambasada SUA în Moldova și reprezentanții organizațiilor din sectorul energetic, vor organiza o acțiune îndreptată spre extinderea sprijinului acordat de USAID în consolidarea securității energetice a Moldovei.
  • La ora 10:30, președintele comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie Perciun și ministrul sănătății Nemerenco vor susține o conferință de presă privind proiectul de lege pentru fortificarea și consolidarea spitalelor raionale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației face un pas înapoi: Nu poate apăra „Istoria Românilor” în instanță și cere retragerea avizului Consiliului pentru egalitate

Ministerul Educației și Cercetării solicită Consiliului pentru Egalitate să-și retragă avizul consultativ în care califică denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor și Universală” drept o formă de discriminare față de celelalte grupuri etnice din țară și recomandă revizuirea acesteia. Solicitarea a fost transmisă Consiliului pentru Egalitate și semnată de ministrul Educației, Dan Perciun. Demersul vine la o lună după ce Ministerul Educației a anunțat că va contesta avizul în instanță. Totuși, pe 10 iulie, instituția a precizat că „un aviz nu poate fi contestat în instanță”, ceea ce a limitat dreptul ministerului de a răspunde prin mijloace legale.

„În primul rând, este important de menționat că din 2019 denumirea oficială a disciplinei este „Istoria Românilor și Universală”, ceea ce reflectă o abordare integrată, în care istoria națională este prezentată în context global. Ignorarea acestui titlu complet a condus la o concluzie eronată din partea Consiliului”, au declarat reprezentanții Ministerului Educației pe 10 iulie.

Ministerul a mai spus că avizul a fost emis în urma unei plângeri individuale și, conform legii, în astfel de cazuri Consiliul ar trebui să emită decizii, nu avize. „Spre deosebire de o decizie, un aviz nu poate fi contestat în instanță, ceea ce a limitat dreptul Ministerului de a răspunde prin mijloace legale. Totodată, examinarea plângerii referitoare la denumirea disciplinei școlare a durat peste 5 ani, depășind termenele legale stabilite de legislația în vigoare (90 de zile pentru examinarea oricărei plângeri, cu posibilitatea prelungirii termenului cu cel mult 60 de zile)”, au menționat reprezentanții Ministerului.

Ministerul Educației a mai declarat că „nu există dovezi că această denumire afectează negativ elevii din alte etnii sau le limitează accesul la educație”. „Elevilor din etniile minoritare li se asigură posibilitatea de a-și cunoaște propria istorie în cadrul școlii, fiind completat trunchiul comun reprezentat de disciplina „Istoria Românilor și Universală””, au mai spus reprezentanții ministerului.

Ministerul a mai precizat că mai multe instituții, printre care Academia de Științe a Moldovei și Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, s-au pronunțat că „denumirea și conținutul curriculumului la disciplina „Istoria românilor și universală” au un caracter nediscriminatoriu”.

„Având în vedere aspectele enunțate, Ministerul Educației și Cercetării solicită retragerea Avizului emis de Consiliul pentru egalitate, considerând că acesta este nefondat și creează un precedent periculos în ceea ce privește autonomia educațională”, se arată în declarația ministerului.

***

În luna iunie 2025, Consiliul pentru Egalitate a declarat că denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” reprezintă o formă de discriminare directă față de celelalte grupuri etnice din Republica Moldova. Deși curriculumul actual include referințe la istoria și contribuțiile minorităților, Consiliul a atras atenția, într-un aviz, că denumirea disciplinei se concentrează exclusiv asupra unui singur grup etnic. În susținerea poziției sale, instituția a făcut trimitere la datele preliminare ale recensământului din 2024, potrivit cărora 77,2% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, iar 7,9% – români, urmați de ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari, romi și alte grupuri etnice. În concluzie, Consiliul a recomandat Ministerului Educației să revizuiască denumirea disciplinei și să adopte o formulă „neutră” din punct de vedere etnic.

Pe 11 iunie, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că va contesta în instanță avizul emis de Consiliul pentru Egalitate. 

În prezent, disciplina „Istoria românilor și universală” este predată în clasele gimnaziale și liceale din învățământul general. În clasa a XII-a, elevii pot alege disciplina ca probă de bacalaureat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: