Centrul Ipotecar maib aniversează 4 ani de activitate: pentru mii de familii casă a devenit „acasă”

Centrul Ipotecar maib marchează patru ani de activitate dedicată îndeplinirii visurilor celor care își doresc o locuință proprie. Lansat oficial pe 5 iulie 2021, Centrul Ipotecar maib a devenit rapid un pilon important în domeniul finanțării locuințelor, aducând bucurie și stabilitate pentru mii de familii din întreaga țară și din diasporă.

De la un început curajos la un partener de încredere pentru mii de familii

Activitatea Centrului Ipotecar maib a început cu o echipă restrânsă – cinci oameni entuziaști și dedicați, care au pus bazele unui proiect inovator pentru piața locală. În doar patru ani, echipa a crescut la opt specialiști care, prin profesionalism și implicare, oferă lunar suport și consultanță personalizată pentru peste 100 de familii.

Daniela Rotaru, Managerul Centrului Ipotecar maib, a declarat: 

„Startul nu a fost unul ușor, dar am demonstrat că atunci când clientul este în centrul atenției, succesul este garantat. Suntem mândri de drumul parcurs și de încrederea pe care ne-au acordat-o atâtea familii”.

Rezultate care contează: 3000 de locuințe finanțate

În acești patru ani, Centrul Ipotecar maib a contribuit la achiziția a 3000 de locuințe, dintre care 475 doar în primele șase luni ale anului 2025. De la primele 30 – 40 de credite ipotecare lunare în 2021, astăzi centrul susține cu succes aproape 100 de familii în fiecare lună, ajutându-le să-și transforme visul de a avea o casă în realitate.

Anul 2024 a reprezentat un punct de referință în activitate, cu peste 1,2 miliarde de lei acordați în credite ipotecare pentru clienții din țară și din diasporă.

Anișoara Cîrlan, Product Owner Credite Imobiliare la maib, a menționat:

 „Centrul Ipotecar maib a devenit un spațiu unde clienții primesc nu doar o ofertă financiară, ci mai ales susținere, ghidare și siguranță. Ne propunem să continuăm să inovăm și să punem clientul în centrul tuturor inițiativelor noastre” .

Un partener de încredere, o echipă dedicată

Centrul Ipotecar maib a fost și rămâne un model de eficiență și profesionalism în testarea și implementarea noilor produse și servicii ipotecare pentru întreaga rețea maib. În plus, s-au dezvoltat și consolidat sute de parteneriate de succes cu agenți și agenții imobiliare, contribuind astfel la dezvoltarea pieței imobiliare din Republica Moldova. 

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova și un lider incontestabil în segmentul creditelor ipotecare. Cu o abordare orientată spre client, maib investește constant în soluții digitale, produse accesibile și servicii personalizate care să răspundă nevoilor reale ale clienților din țară și din diasporă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Recorder

Un medic care se promova drept „chirurgul VIP-urilor”, vizat de zeci de plângeri în Italia și acuzații în România. Investigație Recorder

Un medic româno-italian cercetat în Italia în urma zecilor de plângeri privind intervenții estetice și promovat online drept „chirurgul VIP-urilor” a activat în România, unde mai multe paciente susțin că au suferit complicații după operații sau nu au obținut rezultatele promise. Dezvăluirile apar într-o investigație publicată de Recorder.

Potrivit sursei citate, Antonio Francesco Franco, în vârstă de 32 de ani, a profesat sub mai multe pseudonime, inclusiv „Dr. Aesthetic Franco” și „Dr. Adonis Eclat”, promovând intervenții de chirurgie estetică pe Instagram și în articole publicitare. Mai multe femei au declarat pentru Recorder că au suferit complicații după operațiile efectuate de acesta sau că nu au obținut rezultatele promise.

Recorder scrie că, în Italia, Franco este cercetat de parchetele din Napoli, Bari, Brindisi și Santa Maria Capua Vetere pentru acuzații de vătămare corporală din culpă și înșelăciune. Două parchete au confirmat existența a 19 dosare penale pe numele său, dintre care cel puțin trei au fost trimise în judecată. Presa italiană relata, la sfârșitul anului 2025, despre aproape 200 de plângeri formulate împotriva acestuia.

Investigația arată că, în septembrie 2024, în timp ce era vizat de anchete în Italia, Franco s-a înscris la rezidențiat în chirurgie plastică la Sibiu. Deși a fost acceptat în program și figurează în continuare ca membru activ al Colegiului Medicilor Sibiu, coordonatorii stagiilor au declarat că prezența sa a fost redusă sau inexistentă în unele unități medicale.

Recorder mai notează că medicul a activat în București și că două foste paciente au susținut că acesta ar fi efectuat consultații și intervenții la un cabinet de pe strada Nicolae Caramfil. Potrivit Direcției de Sănătate Publică București, unitatea a fost amendată cu 50 000 de lei și i-a fost suspendată activitatea la două luni după obținerea autorizației sanitare, din cauza unor neconformități constatate de inspectori.

Contactat de Recorder, Antonio Francesco Franco a respins acuzațiile. El a declarat că a operat întotdeauna în echipă cu un medic specialist, că nu a efectuat consultații sau intervenții în unități neautorizate și că nu s-a prezentat niciodată drept medic specialist în chirurgie plastică.

Potrivit materialului, există cel puțin o plângere penală și în România împotriva lui Antonio Francesco Franco.

Procuratura a pornit urmărirea penală în dosarul privind poluarea Nistrului: legea prevede până la 5 ani de închisoare

Procuratura Generală a pornit, pe 4 mai, urmărirea penală în dosarul privind poluarea râului Nistru cu produse petroliere, în urma atacului rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina din martie. Purtătoarea de cuvânt a instituției, Violina Moraru, a confirmat pentru NewsMaker că ancheta este în desfășurare și că procurorii investighează cazul în baza art. 229 alin. (3) lit. a) din Codul penal, care prevede pedeapsa cu închisoarea de până la cinci ani.

Potrivit răspunsului oferit pentru NM, Procuratura Generală a inițiat procesul penal pe 16 martie 2026. Obiect procurorilor a fost să investigheze circumstanțele producerii poluării apelor fluviului Nistru și consecințele acesteia pe teritoriul Republicii Moldova. În aceeași zi, instituția a fost sesizată și de Asociația Promo-LEX cu privire la aceleași împrejurări.

PG precizează că, în urma verificărilor efectuate și a materialelor acumulate, pe 4 mai 2026, Secția pentru combaterea infracțiunilor contra mediului din cadrul Procuraturii Generale a dispus începerea urmăririi penale în temeiul art. 229 alin. (3) lit. a) din Codul penal.

Procuratura mai anunță că, în cadrul urmăririi penale, sunt desfășurate acțiuni de investigare și sunt solicitate informații și materiale de la autoritățile competente din Republica Moldova pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului, inclusiv a celor privind evenimentele produse în amonte de frontiera de stat și efectele acestora asupra teritoriului Republicii Moldova.

Totodată, sunt administrate mijloace de probă, inclusiv documente, rezultate ale analizelor de laborator și alte materiale necesare pentru stabilirea situației de fapt, evaluarea impactului produs asupra mediului și aprecierea eventualelor riscuri ori consecințe asupra sănătății populației.

„În prezent, urmărirea penală este în desfășurare, iar toate ipotezele relevante sunt supuse verificării prin mijloacele procesuale prevăzute de lege”, a precizat Violina Moraru pentru NM.

Moraru a precizat, totodată, că nu poate oferi, deocamdată, informații despre probele administrate, acțiunile procesuale întreprinse sau concluziile provizorii ale investigației, „din considerentul asigurării caracterului confidențial al urmăririi penale și al neadmiterii prejudicierii investigațiilor”.

Precizăm, art. 229 alin. (3) lit. a) din Codul penal sancționează poluarea apelor ce a provocat daune în proporții deosebit de mari. Pentru această infracțiune, legea prevede pedeapsa cu închisoarea de la doi la cinci ani, iar în cazul persoanelor juridice – amendă de la 9.000 la 12.000 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a desfășura anumite activități sau chiar lichidarea persoanei juridice.

***

Amintim, în martie 2026, Moldova a instituit stare de alertă de mediu în bazinul fluviului Nistru, după ce produse petroliere au ajuns în apă în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Autoritățile au intervenit pentru limitarea efectelor poluării și monitorizarea calității apei, iar mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au oferit sprijin.

La acel moment, autoritățile de la Chișinău au acuzat Federația Rusă că poartă responsabilitatea pentru poluarea Nistrului și au anunțat că vor solicita despăgubiri după evaluarea prejudiciului asupra mediului. Convocat la Ministerul Afacerilor Externe, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a declarat, pe de altă parte, că autoritățile moldovene nu i-au prezentat dovezi privind responsabilitatea Moscovei, deși în cadrul întrevederii diplomatului rus i-a fost pusă pe masă inclusiv o sticlă cu apă contaminată din Nistru.

Potrivit estimărilor Ministerului Mediului, prejudiciul provocat de poluare depășește 455 de milioane de lei. Recent, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că Moldova pregătește un dosar internațional împotriva Federației Ruse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
jurnalism.usm.md

Prodecana Facultății de Jurnalism a USM neagă că ar fi susținut mesajul Victoriei Furtună despre BAC: „Contul a fost spart”

Ludmila Rusnac, prodecana Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul USM, neagă că a distribuit pe pagina sa de Facebook o postare a liderei Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, în care politiciana pledează pentru anularea examenului de bacalaureat. Rusnac susține că pagina sa a fost compromisă la sfârșitul lunii iulie, iar postarea a fost publicată în numele său. Declarațiile au fost făcute luni, 10 august, pe același cont de Facebook despre care afirmă că a fost spart.

Nu am observat până acum, fiind plecată din țară, dar nici nu mă aşteptam la o aşa situaţie bizară. Postarea nu îmi aparţine, contul a fost spart la sfârşitul lunii iulie, s-a publicat din numele meu şi ştiu deja şi cine. Nu împărtăşesc ideea postării, e ridicolă. Îmi cer scuze concomitent şi de la persoanele care au primit şi mesaje în privat. Aşa este când eşti exigent şi integru, ţi se mai face şi rău. Postarea va fi ştearsă în scurt timp”, a transmis Ludmila Rusnac.

Amintim că, pe 29 iulie, pe contul de Facebook al prodecanei a fost distribuită o postare a Victoriei Furtună, în care politiciana critică examenul de bacalaureat și pledează pentru anularea acestuia. Postarea distribuită era însoțită de mesajul „Foarte corect”.

***

Victoria Furtună este fostă procuroră anticorupție și lidera Partidului „Moldova Mare”. Ea a intrat în politică după ce a demisionat din Procuratura Anticorupție, în 2024, acuzând presiuni din partea instituțiilor statului. Furtună este cunoscută pentru promovarea unor mesaje anti-europene și pentru pozițiile sale privind relațiile cu Rusia. În campania prezidențială din 2024, investigații jurnalistice au indicat că aceasta ar fi beneficiat de sprijinul rețelei asociate oligarhului Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia.

pixabay.com

Aproape 8 din 10 tranzacții în euro sunt efectuate prin SEPA. Cât au economisit moldovenii

La zece luni de la conectarea Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro (SEPA), cetățenii și agenții economici au economisit, în total, aproximativ 13,2 milioane de euro. Cifra a fost comunicată pe 10 august de Banca Națională a Moldovei (BNM). Potrivit BNM, aproape 8 din 10 tranzacții în euro se efectuează prin noul sistem.

Reprezentanții BNM au declarat că SEPA a devenit principalul canal pentru plățile transfrontaliere în euro ale Republicii Moldova.

„Aproape 8 din 10 tranzacții sunt efectuate astăzi prin SEPA. (…) Costul mediu al unui transfer transfrontalier în euro s-a redus de la comisioane cuprinse între 20 și 150 euro la 1 euro și 9 eurocenți per tranzacție. În sistemul tradițional SWIFT, cele 960 mii de transferuri realizate de la conectarea Moldovei la SEPA ar fi costat economia națională 14,2 milioane de euro. Prin SEPA, costurile au fost de numai un milion de euro, ceea ce înseamnă că 13,2 milioane de euro au rămas în bugetul moldovenilor”, au comunicat reprezentanții BNM.

În același timp, a comunicat sursa citată, numărul de tranzacții procesate zilnic în sistemul bancar a crescut cu circa 1 750.

***

Republica Moldova a fost conectată la Zona unică de plăți în euro (SEPA) pe 6 octombrie 2025. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Reprezentanții BNM declarau că, pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide și mai sigure, la costuri mult mai mici, uneori chiar cu comision zero. Președinta țării, Maia Sandu, declara că, dacă până atunci un transfer bancar din Europa costa între 20 și 200 de euro, din octombrie 2025 acesta urma să coste doar câțiva euro, la aceleași tarife ca în țările UE.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: