Centrul Ipotecar maib aniversează 4 ani de activitate: pentru mii de familii casă a devenit „acasă”

Centrul Ipotecar maib marchează patru ani de activitate dedicată îndeplinirii visurilor celor care își doresc o locuință proprie. Lansat oficial pe 5 iulie 2021, Centrul Ipotecar maib a devenit rapid un pilon important în domeniul finanțării locuințelor, aducând bucurie și stabilitate pentru mii de familii din întreaga țară și din diasporă.

De la un început curajos la un partener de încredere pentru mii de familii

Activitatea Centrului Ipotecar maib a început cu o echipă restrânsă – cinci oameni entuziaști și dedicați, care au pus bazele unui proiect inovator pentru piața locală. În doar patru ani, echipa a crescut la opt specialiști care, prin profesionalism și implicare, oferă lunar suport și consultanță personalizată pentru peste 100 de familii.

Daniela Rotaru, Managerul Centrului Ipotecar maib, a declarat: 

„Startul nu a fost unul ușor, dar am demonstrat că atunci când clientul este în centrul atenției, succesul este garantat. Suntem mândri de drumul parcurs și de încrederea pe care ne-au acordat-o atâtea familii”.

Rezultate care contează: 3000 de locuințe finanțate

În acești patru ani, Centrul Ipotecar maib a contribuit la achiziția a 3000 de locuințe, dintre care 475 doar în primele șase luni ale anului 2025. De la primele 30 – 40 de credite ipotecare lunare în 2021, astăzi centrul susține cu succes aproape 100 de familii în fiecare lună, ajutându-le să-și transforme visul de a avea o casă în realitate.

Anul 2024 a reprezentat un punct de referință în activitate, cu peste 1,2 miliarde de lei acordați în credite ipotecare pentru clienții din țară și din diasporă.

Anișoara Cîrlan, Product Owner Credite Imobiliare la maib, a menționat:

 „Centrul Ipotecar maib a devenit un spațiu unde clienții primesc nu doar o ofertă financiară, ci mai ales susținere, ghidare și siguranță. Ne propunem să continuăm să inovăm și să punem clientul în centrul tuturor inițiativelor noastre” .

Un partener de încredere, o echipă dedicată

Centrul Ipotecar maib a fost și rămâne un model de eficiență și profesionalism în testarea și implementarea noilor produse și servicii ipotecare pentru întreaga rețea maib. În plus, s-au dezvoltat și consolidat sute de parteneriate de succes cu agenți și agenții imobiliare, contribuind astfel la dezvoltarea pieței imobiliare din Republica Moldova. 

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova și un lider incontestabil în segmentul creditelor ipotecare. Cu o abordare orientată spre client, maib investește constant în soluții digitale, produse accesibile și servicii personalizate care să răspundă nevoilor reale ale clienților din țară și din diasporă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Protestul opoziției: Poliția documentează 13 persoane din Orhei care ar fi luat bani pentru participare

Poliția a identificat 13 persoane din Orhei care ar fi fost plătite pentru a participa la protestul organizat sâmbătă la Chișinău, de către partidele Socialiștilor, Comuniștilor, „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei”. Potrivit oamenilor legii, acestea au fost remunerate la sediul unui partid politic, după ce au revenit în localitate.

Totodată, în vizorul polițiștilor se află și persoana care ar fi împărțit banii fiecărui participant.

Autoritățile anunță că desfășoară acțiuni suplimentare pentru identificarea altor persoane implicate în presupusele acte de corupere legate de organizarea întrunirii.

Amintim că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Republican „Inima Moldovei”, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, care și-au anunțat anterior de a crea un bloc electoral pentru alegerile parlamentare din toamnă, au organizat pe 26 iulie, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet din Chișinău, un miting împotriva formațiunii de guvernământ PAS. Manifestanții au scandat lozinci precum: „Moldova fără PAS” „Demisie” și „Jos dictatura”. Speakerii mitingului – lideri și fruntași a formațiunilor respective – au susținut discursuri anti-guvernare și au lansate mesaje electorale.

Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat, într-un comunicat, că cetățenii prezenți la miting ar fi primit bani în schimbul participării, fiind vorba de câte 300 de lei. IGP a menționat că oamenii legii au documentat mai multe cazuri în care manifestanții au fost remunerați, inclusiv două minore de 14 și 17 ani. IGP a mai precizat că atât cei care au oferit bani, cât și cei care i-au acceptat vor fi documentați.

Informațiile despre remunarare au fost însoțite de un videoclip în care un bărbat, aflat printre manifestanți, pare să ofere bani.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) susține că nu are „nicio legătură” cu persoanele care ar fi oferit bani pentru participarea la mitingul pe care l-a organizat alături de alte trei formațiuni – informații comunicate anterior de poliției. PSRM a catalogat datele despre remunerarea manifestanților drept „o provocare politică”.

„Doar prin criptomonedă se planifică finanțări de 100 mln euro”. Maia Sandu, despre planurile Rusiei pentru alegerile parlamentare

Președinta Maia Sandu susține că Rusia vrea să controleze Republica Moldova din toamnă și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. Potrivit șefei statului, Kremlinul investește în mai multe proiecte, iar analizeze instituțiilor statului arată „10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova”. Maia Sandu a mai spus că „sunt implicate și entități din alte țări, dar care la fel sunt finanțate din Federația Rusă”. Informațiile au fost comunicate pe 30 iulie, urmare a ședinței Consiliului Suprem de Securitate.

„Federația Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. (…) Kremlinul investește în mai multe vehicule politice pentru a-și băga oamenii în următorul Parlament”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, Kremlinul investește în:

– „așa-zisul curent suveranist, care nu are nimic în comun cu suveranitatea țării noastre și care are ca sarcină promovarea alternativei de dezvoltare a Moldovei prin subordonarea intereselor țării noastre intereselor Federației Ruse, dar și prin promovarea euroscepticismului”;

– „curentul populist agresiv, instrumentat direct de gruparea criminală Șor, în special prin activități de destabilizare și construirea rețelelor de cumpărare a voturilor. Aceste forțe își propun să racoleze persoane violente pentru proteste, se planifică să se acționeze prin implicarea altor grupări de crimă organizată și să se efectueze acțiuni de vandalism asupra instituțiilor statului”;

– „proiecte politice care țintesc electoratul pro-european modera, dar și proiecte sub steag fals. Federația Rusă este și în spatele unor candidați independenți care nu sunt controlați direct, dar care sunt susținuți indirect pentru a umple spațiul informațional cu critici „echidistante” la adresa statului și a unor concurenți electorali”.

Potrivit șefei statului, „analizele arată 10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova”:

  1. „Coruperea electorală și finanțarea ilicită externă este amenințarea principală în alegerile din 28 septembrie, inclusiv prin criptomonede, rețele de cărăuși și scheme de spălare de bani cu scopul de a corupe procesul electoral, transferuri către cei care au conturi în Promsvyazbank, valorificate ulterior prin scheme de convertire, finanțarea ilicită a campaniilor electorale, finanțarea operațiunilor de dezinformare și destabilizare, coruperea persoanelor din sistemul de drept. Doar prin criptomonedă se planifică finanțări în sumă de circa 100 de milioane de euro”;
  2. „Campanii de manipulare informațională străină. (…) Minciunile, scrisori, apeluri, mesaje, acte, toate false, vor intoxica zilnic spațiul nostru informațional”;
  3. „Organizarea protestelor plătite”;
  4. „Atacurile cibernetice asupra infrastructurii digitale care asigură desfășurarea alegerilor și asupra altor obiecte de infrastructură critică”;
  5. „Folosirea bisericii în scopul unui stat străin și instrumentalizarea religiei”;
  6. „Utilizarea platformelor de comunicare, în primul rând Telegram. Pe Telegram se organizează în grupuri închise mobilizarea la proteste și distribuirea informațiilor despre recompense pentru participarea la proteste și mai ales organizarea schemelor de corupere a alegătorilor. Acest lucru s-a întâmplat și la alegerile de anul trecut și continuă și în acest an. Tot pe Telegram se promovează mesaje prin care se încearcă normalizarea procesului de cumpărare a votului. Aici trebuie să spunem că din păcate nu este nicio comunicare cu Telegram sau mai bine zis nu există niciun răspuns atunci când instituțiile statului semnalează falsuri sau mai ales acțiuni de corupere a alegătorilor. Sigur să sunt folosite și alte platforme”;
  7. „Implicarea crimei organizate în acțiuni de destabilizare. Presupune antrenarea reprezentanților lumii interlope în organizarea acțiunilor de destabilizare în instituțiile penitenciare, dar și în afara acestora, implicarea mediului de sportivi din anumite cluburi și avem informații că aceste acțiuni sunt coordonate de unii lideri ai grupărilor criminale precum Caramalac și Pruteanu”;
  8. „Sabotarea procesului de alegeri din diasporă”;
  9. „Influențe de tip hibrid în raport cu electoratul din UTAG și stânga Nistrului. În raport cu regiunea transnistreană vedem instruiri ale unor grupuri afiliate grupării Șor, acțiuni ale actorilor din regiune în favoarea unor forțe politice, acțiuni de corupere a alegătorilor din regiune, mobilizare și deplasare organizată, utilizarea platformelor online pentru distribuirea falsurilor. De asemenea sunt posibile provocări în zona de securitate, demonstrații de forță și crize energetice în preajma alegerilor”;
  10. „Mobilizarea și radicalizarea online prin promovarea extremismului și urii în societate. (…) Inclusiv pentru aceste acțiuni vor fi folosiți și deja într-o anumită măsură sunt folosiți influenceri, plătiți de Kremlin”.

Maia Sandu a mai spus că „sunt implicate entități din alte țări, dar care la fel sunt finanțate din Federația Rusă”. „Nu am să dau numele nici acestor entități, nici acestor țări, pentru că asta va îngreuna activitatea instituțiilor care trebuie să documenteze această implicare”, a precizat șefa statului.

„Ne așteaptă o perioadă complicată. (…) Asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne mobilizeze”, a declarat Maia Sandu.

MAI

Brigada „Fulger”, cu blindate, în raionul Ștefan Vodă. Poliția: sunt instruiri organizate periodic

Pe 30 iulie, mascații Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” vor desfășura exerciții tactice în raionul Ștefan Vodă. Inspectoratul General al Poliției a menționat că în exerciții vor fi implicate și noile blindate ale brigăzii.

„Aceste instruiri fac parte din planul de acțiuni al instituției și sunt organizate periodic în vederea perfecționării abilităților de intervenție ale mascaților”, au precizat oamenii legii.

Inspectoratul a îndemnat populația să-și păstreze calmul și să evite răspândirea informațiilor eronate în spațiul public.

Facebook/Vlad Plahotniuc

The Insider: Plahotniuc a mers la Moscova pentru negocieri secrete. Ultima vizită – în aprilie 2025

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, recent reținut în Grecia, a călătorit anterior în mod regulat la Moscova folosind un pașaport pe un nume fals pentru negocieri secrete. Informația a fost comunicată de publicația The Insider, care susține că a intrat în posesia unor date despre zboruri, copii ale unor documente și interceptări. Potrivit sursei, care face referire la interceptări, începând cu iunie 2024, adjunctul șefului administrației prezidențiale Dmitri Kozak a purtat negocieri cu Plahotniuc, iar ultima vizită a acestuia la Moscova a avut loc la sfârșitul lunii aprilie 2025.

Conform publicației, începând cu iunie 2024, Plahotniuc — aflat pe lista de urmărire internațională — a zburat în mod regulat în Rusia sub numele Mihail Taușanov, folosind un pașaport fals. În ciuda unui dosar penal activ în Federația Rusă, el s-a deplasat liber pe teritoriul țării și s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt.

În aprilie 2025, proiectul de investigație din Moldova „Маленькая страна” (în traducere: Țara Mică) a publicat fragmente din interceptările lui Vladislav Darvai, care a fost reprezentant comercial al Rusiei în Moldova din 2019 până în septembrie 2024 (în prezent, el este șeful departamentului de informare al administrației prezidențiale a Federației Ruse pentru cooperare transfrontalieră). Într-o discuție din 2024, Darvai a recunoscut că participă la organizarea unei vizite secrete a lui Plahotniuc la Moscova, unde acesta urma să se întâlnească cu adjunctul șefului administrației prezidențiale a Rusiei, Dmitri Kozak.

Interceptările lui Darvai se opresc în iunie, iar prin urmare nu este clar la ce anume s-au înțeles Kozak și Plahotniuc, însă din contextul conversației reieșea că este vorba despre revenirea acestuia în viața politică a Moldovei, care „fără el s-a transformat într-un fel de circ”, și că întâlnirea cu Kozak a fost doar o etapă preliminară înaintea întâlnirii cu Putin.

Potrivit interceptărilor, următoarea întâlnire dintre Plahotniuc și Kozak a avut loc la Minsk. Conform datelor privind zborurile, aceasta nu a fost ultima. Cu pașaportul pe numele Taușanov, Plahotniuc a fost la Moscova în iulie și octombrie 2024, precum și în martie și aprilie 2025.

***

Amintim că, pe 22 iulie, Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu a fost reținuți pe aeroportul din capitala elenă, Atena, în timp ce încercau să plece spre Dubai. Oamenii legii au efectuat percheziții în vila din Atena în care locuiau cei doi de mai multă vreme. Aceștiau depistat, între altele, că Plahotniuc avea 21 de documente de identitate emise pe nume diferite, pretins a fi eliberate de autoritățile din Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Irak și Vanuatu. În cazul lui Țuțu, polițiștii au găsit cinci documente de identitate, pretins eliberate în România și Bulgaria. 

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea. În februarie 2025, Interpol l-a anunțat în căutare internațională.

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.

Maia Sandu

VIDEO Ingerințe străine în procesul electoral? Maia Sandu, declarații după ce a convocat Consiliul Suprem de Securitate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține o conferință de presă după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care a avut loc în dimineața zilei de 30 iulie.

Instituția prezidențială a anunțat în ajun că la ședința CSS vor fi discutate acțiunile privind combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine în procesul electoral.

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: