Admiterea în electronică 2025 – fă primul pas spre carieră

P.
| 10 iulie, 2025
16:10

Promo

Începând cu 21 iulie, în Republica Moldova începe procesul de admitere în universitățile și colegiile din Republica Moldova. Ca și anul precedent, dosarele pot fi depuse online, pe platforma națională eadmitere.gov.md, cu ajutorul semnăturii electronice.

Sesiunea de bază se încheie pe 27 iulie, iar pe 5 august vor fi publicate rezultatele intermediare. În perioada 6-10 august, candidații trebuie să depună dosarele în original, iar listele finale ale celor admiși vor fi afișate pe 12 august.

Sesiunea suplimentară se va desfășura în perioada 13-24 august și oferă o a doua șansă celor care nu au reușit să aplice în prima etapă sau care au decis să-și schimbe opțiunile.

Electronica – un domeniu cu perspectivă. Unde poți învăța

În Moldova există o adevărată diversitate de alegere pentru cei pasionați de electronică — de la școală profesională sau colegiu, până la universitate. Instituțiile dispun de laboratoare moderne, stagii reale și pun la dispoziția studenților parteneriate active cu diverse companii din industrie.

Principalele instituții de învățământ în domeniul electronic:

UTM – nucleul educației inginerești

Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) este locul unde pasiunea pentru electronică se transformă în profesie. Aici funcționează laboratoare moderne, iar studenții participă la diverse proiecte, precum TUMnanoSAT – primul nanosatelit moldovenesc lansat în spațiu. În 2025, UTM oferă 1.600 de locuri bugetate, organizează stagii plătite în colaborare cu companiile membre ale Asociației Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM), iar peste 90% dintre absolvenți își găsesc un loc de muncă în primele șase luni după absolvire.

La Facultatea de Electronică și Telecomunicații sunt disponibile trei programe de licență: Tehnologie și sisteme în rețele de comunicații, Inginerie și management în comunicații electronice și Securitatea comunicațiilor electronice. În 2025, au fost inaugurate laboratoare moderne pentru comunicații digitale și antene, realizate financiar cu sprijinul de Băncii Mondiale, al Uniunii Europene și al Ministerului Educației și Cercetări, iar în același an a demarat un proiect pentru crearea primului laborator educațional și de cercetare 5G din Moldova. Facultatea colaborează cu 27 de companii din domeniu, printre care Moldtelecom, Moldcell, Ericsson, Informbusiness, StarNet și altele etc. Tinerii se arată tot mai interesați de acest domeniu, iar ponderea studentelor la primul an a crescut în 2024 la 30%. Studenții efectuează regulat stagii internaționale în România, Grecia și alte țări.

O altă facultate importantă din cadrul UTM este Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică, care, cu o tradiție de peste 60 de ani, formează specialiști recunoscuți și solicitați de angajatori. Aceasta oferă 12 programe de studii, printre care Microelectronică și nanotehnologii, Electronică aplicată și Inginerie biomedicală. În 2025, laboratoarele facultății au fost modernizate cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Educației și Cercetării, cât și prin contribuții private. De asemenea, în acest an a fost lansat un proiect bilateral, în cadrul căruia va fi elaborat un program de dublă diplomă în electronică aplicată, în colaborare cu Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași. Hackathoanele dedicate sistemelor embedded, organizate împreună cu ACEM, ajută studenții să-și descopere vocația încă din timpul studiilor.

Învățământul profesional tehnic – o cale rapidă spre carieră

Dacă universitățile oferă cunoștințe teoretice aprofundate pentru ingineri, învățământul profesional tehnic este o cale rapidă și directă către un loc de muncă stabil și asigurat. Încă din primul an de studii, studenții ajung deja în atelierele și secțiile de producție ale marilor companii, iar o parte dintre cursuri sunt susținute direct de inginerii din industrie. Această formă de pregătire este cunoscută ca și învățământ dual, unde elevii își dedică aproximativ 50–70% din timp practicii și muncii propriu-zise în cadrul unei companii, iar restul cursurilor teoretice. Comparativ cu programele clasice de studii, acest model răspunde eficient deficitului de specialiști și pregătește mai rapid forța de muncă.

Un exemplu relevant este Colegiul Politehnic din Bălți, care oferă 8 programe de formare, inclusiv în rețele de calculatoare, aparate radioelectronice de uz casnic, automatizare și robotizarea procedurilor de producție. Începând cu 2023, programele Electromecanică și Utilaj tehnologic industrial și accesorii sunt implementate prin intermediul învățământului dual. Colegiul investește constant în modernizarea laboratoarelor și organizează vizite tematice pentru viitorii elevi la companii precum Magnetec Components, Elektromanufacturing și Draxlmaier. În 2025, colegiul va oferi 221 de locuri pentru studii, dintre care 140 finanțate din bugetul de stat.

Electronica – un sector cu perspectivă

Industria electronicii devine una dintre direcțiile-cheie pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Cu peste 136 de companii active și aproximativ 13 800 de specialiști, sectorul generează produse de înaltă valoare adăugată, exportate în zeci de țări. Ritmul de dezvoltare este susținut de inițiative europene precum EU Chips Act, de platforme precum Moldova Electronics Forum și de programe naționale ca GEAR 4.0, care susțin inovația, digitalizarea și formarea continuă. Datorită modelelor avansate de educație, inclusiv cel dual, studenții sunt încadrați în industrie încă din timpul studiilor, iar pentru mulți dintre ei, primul contract de muncă vine chiar înainte de absolvire.

Cererea tot mai mare de specialiști, sprijinul oferit de stat și multitudinea de direcții de carieră transformă alegerea unei profesii în electronică într-o investiție sigură, una care începe să dea roade chiar de la primul loc de muncă. Fă primul pas și depune dosarul online în perioada 21-27 iulie, ca să fii printre cei care își revendică locul în viitorul industriei electronice.

Despre ACEM

Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale. ACEM cuprinde 33 companii din domeniu cu peste 2200 angajați și o cifră de afaceri de peste 100 mln $.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

2025, Admiterea, Moldova

Știri similare

Video

(VIDEO) Gândaci la spitalul de copii/ 2 deputați au „furat” o mașină/ Rețelele sociale, interzise minorilor?

Promo

ILTC își extinde formatul: o comunitate profesională a profesorilor de limbi străine

Politică

„Ce, Radu, nu mai ai fantezie?” Costiuc acuză PAS că i-a „furat” un proiect de lege

Ana-Maria Dolghii
| 11 februarie, 2026
20:17

Radu Marian, deputat al formațiunii de guvernământ PAS, a prezentat astăzi, 11 februarie, un proiect de lege privind lanțurile scurte de aprovizionare, care are drept scop sprijinirea producătorilor locali. Ulterior, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a acuzat atât PAS, cât și pe Radu Marian, personal, că ar fi „furat” ideea inițiativei legislative. Potrivit acestuia, colega sa de fracțiune, Ana Țurcan-Oboroc, a înregistrat anterior un proiect privind lanțurile scurte de aprovizionare — fapt confirmat de datele publicate pe site-ul Parlamentului.

Proiectul PAS

În cadrul unei conferințe la Parlament, Radu Marian a prezentat un proiect cu privire lanțurilor scurte de aprovizionare. Acesta anunțase încă în octombrie 2025 că PAS urmează să propună o astfel de inițiativă.

El a precizat că documentul a fost elaborat de un grup de deputați PAS, alături de experți independenți și în coordonare cu Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, pe parcursul „ultimelor luni”.

Conform deputatului, proiectul va introduce în legislația națională termenul de „lanț scurt”, care presupune limitarea la un singur intermediar între producător și consumator, astfel încât produsele să ajungă mai rapid pe rafturile magazinelor, să fie mai proaspete, iar profitul să rămână la producător.

Parlamentarul a menționat că proiectul de lege propune un set de reguli care „vor schimba modul în care se face comerț” în Republica Moldova. Între altele, este vorba despre:

obligarea marilor comercianți să aibă proceduri scrise și clare de selecție a furnizorilor;
introducerea unui logo special care va ajuta consumatorii să identifice „imediat” locurile unde se vând produse din lanțuri scurte;
posibilitatea școlilor, grădinițelor și spitalelor de a acorda punctaj suplimentar produselor care vin prin lanțuri scurte, susținând astfel economia regională.

De asemenea, inițiativa legislativă mai prevede posibilitatea ca statul să susțină producătorii prin granturi și finanțări dedicate lanțurilor scurte, investiții în capacități de producție, depozite și logistică comună, consultanță și suport tehnic pentru modernizarea producției și marketing, implementarea unui program național multianual cu obiective și indicatori măsurabili.

PL Lanturi Scurte de Aprovizionare by Ana-Maria

Acuzațiile lui Costiuc

Mai târziu în cursul zilei, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a publicat un videoclip în care a acuzat formațiunea de guvernământ că ar fi „furat” ideea proiectului de lege de la fracțiunea sa.

„Echipa Partidului „Democrația Acasă” și colega mea, Ana Țurcan-Oboroc, a lucrat la un proiect de lege european, pe standarde europene, care se numește „lanțul scurt”. (…) E un proiect pe care colega mea l-a înregistrat pe site-ul Parlamentului, a mers la Guvern, a făcut rubrici, grafice, a făcut motivare, a vorbit cu cei din Guvern. Și pentru ca să nu ne permită nouă să punem pe masa deputaților, majoritatea PAS-ului, în toate comisiile la care a fost colega mea, Ana Țurcan-Oboroc, să-și apere acest proiect, au votat împotrivă. Și pentru că au înțeles că este o necesitate urgentă și noi oricum o să punem presiune pe ei, astăzi, Radu Marian iese cu o inițiativă, cu legea lanțului scurt. El, care n-are fantezie și n-are conexiune cu realitatea. (…) Și el iese în tribună aici, la Parlament, și nu spune că există un proiect de lege, o să-l îmbunătățim, o să-l susținem, o să-l încurajăm și o să-l votăm. (…) Nu, el vine și spune că a gândit un proiect. (…) Ce, Radu, nu mai ai fantezie? Furați proiectele de legi”, a declarat Costiuc.

Partidul Acțiune și Solidaritate nu a reacționat, deocamdată, la acuzațiile lui Costiuc.

Precizăm că deputata Ana Țurcan-Oboroc a înregistrat într-adevăr un proiect de lege cu privire la aprovizionarea în lanț scurt cu produse alimentare, în data de 21 ianuarie. Conform datelor de pe site-ul Parlamentului, documentul se află în examinare.

De cealaltă parte, proiectul PAS privind lanțurile scurte încă nu apare ca fiind înregistrat pe pagina web a legislativului.

proiect de lege, radu marian, top, Vasile Costiuc

Știri similare

Viață

Preot de la Mitropolia Basarabiei, despre violențele de la Dereneu: „Statul de drept în Moldova este la terapie intensivă”

Ecaterina Arvintii
| 11 februarie, 2026
19:13

Mitropolia Basarabiei cere tragerea la răspundere, conform legii, a primarului din Dereneu și a arhiepiscopului de Ungheni și Nisporeni, în urma incidentelor din seara de 10 februarie, când un grup de preoți și enoriași a rupt cordonul poliției și a intrat în biserică. Avocatul Mitropoliei, Constantin Turuta, susține că disputa legată de acest lăcaș de cult nu „este o problemă politico-religioasă”, dar „o problemă juridică”. Potrivit acestuia, manifestările violente – nu doar în cazul Dereneu – arată că sunt necesare modificări legislative modificări legislative.

Avocatul Mitropoliei Basarabiei susține că ceea ce se întâmplă la biserica din Dereneu reprezintă dezordini în masă și acțiuni ilegale, deși în spațiul public s-ar încerca validarea unui drept care ar fi inexistent – de „reîntoarcere a bisericii”.

„Acțiunile au caracter infracțional, din perspectiva noastră. Nu ne putem expune dacă este cu siguranță așa, pentru că nu avem competență în acest sens – o are doar organul de urmărire penală – însă este strigător la cer că în acea seară s-a ajuns la acele acțiuni, fiind într-o etapă destul de evoluată inclusiv la capitolul integrare europeană, când statul Moldova își asigură respectarea tuturor libertăților și drepturilor fundamentale conform Convenției europene”, a declarat Constantin Turuta în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 11 februarie la agenția IPN.

Acțiunile enoriașilor și ale preoților – în frunte cu episcopul Petru – au fost criticate și de vicarul Mitropoliei Basarabiei, Gabriel Andrei Gherasa. Potrivit acestuia, în seara zilei de 10 februarie, „Moldova a dat un examen de protejare a statului de drept”.

„Mă tem să vă spun că trăiesc cu impresia – în pofida intervenției autorităților – că statul de drept în Moldova este la terapie intensivă. De ce vă spun asta: faptul că acest episcop are astfel de comportări, faptul că angajați care sunt în protecția și respectarea legii ajung să plece acasă, după ce își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, cu capul spart de către un episcop, și în potriva acestuia nu se declanșează niciun act de urmărire penală, este un lucru deosebit de grav. Am dat aseară un examen al statului de drept pe care mă tem că suntem pe punctul de a-l pica”, a declarat Gabriel Andrei Gherasa.

Scandalul de la Dereneu: tot ce trebuie să știi

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns, potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, „forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Oficialul a confirmat, pe 9 februarie, că clădirea este la moment un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. Aceasta a reamintit, însă, că la solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă – în 2019 – clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica, în urma deciziei Curții Supreme de Justiție care i-a dat dreptate în acest litigiu. Exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, se opun deschis preluării lăcașului. Sunt deja două săptămâni de când preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, stă baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, iar Poliția – păzește lăcașul. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

NewsMaker a scris AICI despre soarta celor trei copii minori care rămân baricadați în biserica din Dereneu de două săptămâni și cum au intervenit autoritățile în acest caz.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

Cum comentează politicienii, dar și reprezentanți ai societății civile scandalul de la Dereneu, aflați – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

biserică, dereneu, mitropolia basarabiei, top, violențe

Știri similare

Politică

Munteanu a comentat perspectiva aderării „parțiale” la UE: „Aceste discuții sunt confidențiale”

Ana-Maria Dolghii
| 11 februarie, 2026
18:14

Obiectivul Republicii Moldova este devină stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută de prim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul unei conferințe de presă din 11 februarie, după ce în presa internațională au apărut informații despre faptul că UE ar lucra la un plan privind o aderare „parțială” a Ucrainei anul viitor. În același timp, premierul a sugerat că, în cazul în care autoritățile de la Bruxelles vor agrea un astfel de plan pentru Ucraina, Chișinăul ar putea lua în calcul soluții alternative pentru o aderare rapidă.

„Dacă există soluții intermediare, cred ele sunt binevenite. Dar nici măcar autoritățile din Ucraina n-au o claritate concretă, fiindcă oricum este legat de planul de pace care se negociază acum. Și înțeleg – nu cunosc detaliile, aceste discuții sunt confidențiale – că face parte din planul ăsta de pace și, în funcție de ce înțelegere și cât de repede se ajunge la această înțelegere, asta ar fi fost una din căi de aderare”, a declarat Alexandru Munteanu.

Prim-ministrul a mai spus că obiectivul Republicii Moldova este să devină membră UE cu drepturi depline. În același timp, oficialul a menționat că, în cazul în care Bruxelles-ul va conveni asupra unei aderări „parțiale” a Ucrainei, și Republica Moldova ar putea lua în considerare soluții alternative.

„Comisia (Comisia Europeană – n. r.) ne-a spus că, dacă se ajunge la așa o soluție, Republica Moldova va face parte din această soluție. Dar iarăși, pe noi ne interesează parcursul nostru de a deveni un membru cu drepturi depline. Și asta, de fapt, este obiectivul nostru. Restul, sigur, în momentul în care se ia o decizie politică, noi putem să ne gândim și la alte soluții intermediare”, a spus șeful Executivului.

Precizăm că, pe 10 februarie, Politico a scris, citând diplomați și oficiali europeni, că UE elaborează un plan fără precedent care ar putea permite Ucrainei să obțină o formă de aderare parțială la blocul comunitar în 2027, înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare. Scopul acestui plan este să ofere Ucrainei timpul necesar pentru implementarea reformelor complexe, reducând în același timp riscul ca țara să își piardă încrederea în perspectiva aderării și să se îndepărteze de Vest.

Totodată, ideea unei aderări rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 este inclusă în proiectul unui acord de pace elaborat de Kiev împreună cu partenerii săi internaționali.

Ucraina a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, împreună cu Republica Moldova. Cele două state au început oficial, pe 25 iunie 2024, negocierile de aderare, iar în septembrie 2025 au finalizat procesul de screening bilateral.

Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii clusterelor cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, în prezent, merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.

Autoritățile de la Budapesta, în frunte cu prim-ministrul Viktor Orban, susțin, între altele, că inițierea negocierilor cu Ucraina, aflată sub invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, ar putea atrage UE în război și ar deturna fonduri ale contribuabililor europeni.

În timp ce deschiderea oficială a clusterelor rămâne blocată, Bruxellesul a anunțat în decembrie 2025 că va începe discuții la nivel tehnic cu Republica Moldova pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”.

În februarie, într-un interviu acordat Euractiv, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova este deschisă să accelereze procesul de aderare la UE, chiar dacă acest lucru ar presupune, inițial, o formă de aderare fără drepturi depline. Oficialul a afirmat că Chișinăul este dispus să ia în considerare „idei creative” pentru a scurta procesul.

În ceea ce privește Ucraina, Politico menționează că UE analizează mai multe opțiuni pentru a depăși eventualele blocaje în implementarea planului de aderare parțială, inclusiv posibile evoluții politice interne în Ungaria sau activarea mecanismelor prevăzute de articolul 7 din Tratatul UE, care permit suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru.

aderare, alexandru munteanu, Republica Moldova, top, UE

Știri similare

Viață

Doi deputați din echipa lui Costiuc, cercetați de poliție: au scos neautorizat din parcare mașina sechestrată a unui agricultor

Ecaterina Arvintii
| 11 februarie, 2026
17:56

Doi deputați din fracțiunea „Democrația Acasă” – Sergiu Stefanco și Ana Țurcan-Oboroc – sunt cercetați de poliție după ce ar fi pătruns pe teritoriul unei parcări speciale din Cahul și ar fi scos fără autorizare un automobil reținut pentru executare silită. Inspectoratul General al Poliției anunță că a fost întocmit un raport de autosesizare, iar materialele urmează să fie transmise Procuraturii Cahul pentru examinare. De cealaltă parte, cei doi parlamentari acuză executoarea judecătorească că ar fi dispus executarea bunului unui fermier aflat în faliment, contrar legii prin care a fost instituit moratoriul de 12 luni asupra urmăririi silite.

Democrația Acasă o acuză pe executoarea Ala Ungureanu că ar fi încălcat legea atunci când a dispus executarea silită a mașinii unei fermier din Cahul, care se află în faliment. Stefanco – care a urcat în automobilul reținut de oamenii legii, l-a scos de pe teritoriul parcării și l-a predat proprietarului – a anunțat, pe rețele, că a acționat pornind de la prevederile legii 39/94, după discuții eșuate inclusiv cu președintele Uniunii Executorilor.

„Felicitări colegilor pentru curaj. 10 bile e puțin spus”, a declarat, comentând situația, Vasile Costiuc.

Precizările Poliției

Inspectoratul General al Poliției anunță că mașina, care a fost anunțată în căutare de către un executor judecătoresc, în vederea asigurării executării silite, a fost depistată în trafic pe data de 7 februarie. Atunci, automobilul a fost reținut și plasat la parcarea specială, conform prevederilor legale în vigoare.

„Astăzi, doi deputați din cadrul unui partid în Parlamentul Republicii Moldova ar fi pătruns neautorizat pe teritoriul parcării speciale, unul dintre ei urcând la volanul mașinii, pe care ulterior a restituit-o proprietarului”, precizează Poliția.

IGP anunță că pe marginea acestor acțiuni a fost întocmit un „raport de autosesizare privind presupusele fapte ilegale ale deputaților”. Materialele urmează să fie expediate Procuraturii Cahul pentru examinare și adoptarea unei decizii în conformitate cu legislația.

„Reiterăm că respectarea strictă a cadrului normativ este obligatorie pentru toate persoanele, indiferent de funcția publică sau statutul deținut”, a conchis IGP.

Reamintim, deputații au votat, la sfârșitul anului 2025, pentru instituirea unui moratoriu asupra urmăririi silite a bunurilor și obligațiilor fiscale ale fermierilor afectați de calamitățile naturale produse în perioada 2024–2025. Măsura este valabilă pentru o perioadă de 12 luni și se referă la fermierii micro și mici, membrii gospodăriilor țărănești, precum și la fidejusori sau alte persoane care răspund solidar pentru obligațiile fermierului debitor. Pe durata acestei perioade, măsurile de executare silită asupra bunurilor, urmărirea datoriilor provenite din taxe și impozite, precum și calcularea dobânzilor și penalităților sunt suspendate.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

agricultor, cahul, costiuc, deputați, mașină sechestrată, moratoriu, parcare, top

Știri similare

Politică

Premierul, despre cazul din Dereneu: „E la discreția enoriașilor și bisericilor să-și soluționeze problemele” (VIDEO)

Mihaela Conovali
| 11 februarie, 2026
16:19

Autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Precizările au fost făcute pe 11 februarie de premierul Alexandru Munteanu, în cadrul unor declarații de presă, după ce a fost solicitat de NewsMaker să comenteze situația din Dereneu. Potrivit oficialului, legea trebuie respectată, iar Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

„Noi, ca autorități centrale și autorități în general, nu ne amestecăm în treburile bisericești. E la discreția enoriașilor și bisericilor respective să-și soluționeze problemele”, a declarat premierul.

În continuare, Munteanu a spus că „legea trebuie respectată”.

„Eu am spus-o de mai multe ori: legea este dură, dar este lege și ea trebuie să fie respectată de toți, indiferent de afilierile religioase, naționale sau alte lucruri. Noi, ca autorități, o să urmărim cu atenție acele dosare, acele anchete, înțeleg penale, care s-au deschis deja. Eu cred că legea trebuie să prevaleze în toate deciziile tuturor organelor respective”, a adăugat premierul.

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo, declara pe 9 februarie ministrul Culturii, Cristian Jardan. Potrivit oficialului, clădirea este un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. La solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă, în 2019, clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”.

Menționăm că situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

Pe 10 februarie, poliția a anunțat că un grup de preoți ai Mitropoliei Moldovei, însoțiți de alți cetățeni organizați de primarul localității, în număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserică. Ulterior, poliția a anunțat reținerea primarului localității și a avocatului preotului, reprezentant al Mitropoliei Moldovei. Potrivit poliției, în acțiunile coordonate de aceștia au fost ultragiați carabinierii, au fost sustrase stațiile de comunicare ale forțelor de ordine și infiltrate femei pentru a rupe cordonul. Mai târziu, poliția a anunțat că încă patru persoane au fost reținute.