Admiterea în electronică 2025 – fă primul pas spre carieră

Începând cu 21 iulie, în Republica Moldova începe procesul de admitere în universitățile și colegiile din Republica Moldova. Ca și anul precedent, dosarele pot fi depuse online, pe platforma națională eadmitere.gov.md, cu ajutorul semnăturii electronice. 

Sesiunea de bază se încheie pe 27 iulie, iar pe 5 august vor fi publicate rezultatele intermediare. În perioada 6-10 august, candidații trebuie să depună dosarele în original, iar listele finale ale celor admiși vor fi afișate pe 12 august. 

Sesiunea suplimentară se va desfășura în perioada 13-24 august și oferă o a doua șansă celor care nu au reușit să aplice în prima etapă sau care au decis să-și schimbe opțiunile. 

Electronica – un domeniu cu perspectivă. Unde poți învăța

În Moldova există o adevărată diversitate de alegere pentru cei pasionați de electronică — de la școală profesională sau colegiu, până la universitate. Instituțiile dispun de laboratoare moderne, stagii reale și pun la dispoziția studenților parteneriate active cu diverse companii din industrie.

Principalele instituții de învățământ în domeniul electronic: 

UTM – nucleul educației inginerești 

Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) este locul unde pasiunea pentru electronică se transformă în profesie. Aici funcționează laboratoare moderne, iar studenții participă la diverse proiecte, precum TUMnanoSAT – primul nanosatelit moldovenesc lansat în spațiu. În 2025, UTM oferă 1.600 de locuri bugetate, organizează stagii plătite în colaborare cu companiile membre ale Asociației Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM), iar peste 90% dintre absolvenți își găsesc un loc de muncă în primele șase luni după absolvire.

La Facultatea de Electronică și Telecomunicații sunt disponibile trei programe de licență: Tehnologie și sisteme în rețele de comunicații, Inginerie și management în comunicații electronice și Securitatea comunicațiilor electronice. În 2025, au fost inaugurate laboratoare moderne pentru comunicații digitale și antene, realizate financiar cu sprijinul de Băncii Mondiale, al Uniunii Europene și al Ministerului Educației și Cercetări, iar în același an a demarat un proiect pentru crearea primului laborator educațional și de cercetare 5G din Moldova. Facultatea colaborează cu 27 de companii din domeniu, printre care Moldtelecom, Moldcell, Ericsson, Informbusiness, StarNet și altele etc. Tinerii se arată tot mai interesați de acest domeniu, iar ponderea studentelor la primul an a crescut în 2024 la 30%. Studenții efectuează regulat stagii internaționale în România, Grecia și alte țări.

O altă facultate importantă din cadrul UTM este Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică, care, cu o tradiție de peste 60 de ani, formează specialiști recunoscuți și solicitați de angajatori. Aceasta oferă 12 programe de studii, printre care Microelectronică și nanotehnologii, Electronică aplicată și Inginerie biomedicală. În 2025, laboratoarele facultății au fost modernizate cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Educației și Cercetării, cât și prin contribuții private. De asemenea, în acest an a fost lansat un proiect bilateral, în cadrul căruia va fi elaborat un program de dublă diplomă în electronică aplicată, în colaborare cu Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași. Hackathoanele dedicate sistemelor embedded, organizate împreună cu ACEM, ajută studenții să-și descopere vocația încă din timpul studiilor.

Învățământul profesional tehnic – o cale rapidă spre carieră

Dacă universitățile oferă cunoștințe teoretice aprofundate pentru ingineri, învățământul profesional tehnic este o cale rapidă și directă către un loc de muncă stabil și asigurat. Încă din primul an de studii, studenții ajung deja în atelierele și secțiile de producție ale marilor companii, iar o parte dintre cursuri sunt susținute direct de inginerii din industrie. Această formă de pregătire este cunoscută ca și învățământ dual, unde elevii își dedică aproximativ 50–70% din timp practicii și muncii propriu-zise în cadrul unei companii, iar restul cursurilor teoretice. Comparativ cu programele clasice de studii, acest model răspunde eficient deficitului de specialiști și pregătește mai rapid forța de muncă.

Un exemplu relevant este Colegiul Politehnic din Bălți, care oferă 8 programe de formare, inclusiv în rețele de calculatoare, aparate radioelectronice de uz casnic, automatizare și robotizarea procedurilor de producție. Începând cu 2023, programele Electromecanică și Utilaj tehnologic industrial și accesorii sunt implementate prin intermediul învățământului dual. Colegiul investește constant în modernizarea laboratoarelor și organizează vizite tematice pentru viitorii elevi la companii precum Magnetec Components, Elektromanufacturing și Draxlmaier. În 2025, colegiul va oferi 221 de locuri pentru studii, dintre care 140 finanțate din bugetul de stat.

Electronica – un sector cu perspectivă 

Industria electronicii devine una dintre direcțiile-cheie pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Cu peste 136 de companii active și aproximativ 13 800 de specialiști, sectorul generează produse de înaltă valoare adăugată, exportate în zeci de țări. Ritmul de dezvoltare este susținut de inițiative europene precum EU Chips Act, de platforme precum Moldova Electronics Forum și de programe naționale ca GEAR 4.0, care susțin inovația, digitalizarea și formarea continuă. Datorită modelelor avansate de educație, inclusiv cel dual, studenții sunt încadrați în industrie încă din timpul studiilor, iar pentru mulți dintre ei, primul contract de muncă vine chiar înainte de absolvire.

Cererea tot mai mare de specialiști, sprijinul oferit de stat și multitudinea de direcții de carieră transformă alegerea unei profesii în electronică într-o investiție sigură, una care începe să dea roade chiar de la primul loc de muncă.  Fă primul pas și depune dosarul online în perioada 21-27 iulie, ca să fii printre cei care își revendică locul în viitorul industriei electronice.

Despre ACEM

Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale. ACEM cuprinde 33 companii din domeniu cu peste 2200 angajați și o cifră de afaceri de peste 100 mln $. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ar trebui Moldova să blocheze Telegramul? Consilierul președintei Maia Sandu pe securitate: „Putem să alergăm după Rusia sau…”

Telegram nu cooperează cu autoritățile din Moldova și este folosit de Rusia pentru operațiuni hibride, inclusiv recrutarea oamenilor pentru acte de sabotaj, susține consilierul prezidențial pentru securitate națională și apărare, Stanislav Secrieru. Întrebat la Moldova Security Forum, care are loc la Chișinău, dacă autoritățile intenționează să închidă platforma, Secrieru nu a oferit un răspuns explicit, dar a pledat pentru consolidarea comunicării strategice.

„Telegram nu înseamnă dezinformare. (…) Este o platformă care îi oferă Rusiei posibilitatea de a desfășura operațiuni hibride. Închidem sau nu închidem Telegram? Putem să ne concentrăm pe alergatul după Rusia și să închidem tot felul de canale sau putem să ne concentrăm pe propria comunicare strategică și pe propriile mesaje pe care dorim să le transmitem populației. Din experiența noastră am descoperit că, în loc să tot alergăm din urma Rusiei și să închidem pe ici pe colo canale, trebuie să ne concentrăm mai bine pe comunicarea noastră strategică, care trece dincolo de ceea ce comunică Guvernul”, a declarat Secrieru.

Consilierul președintei Maiei Sandu consideră că autoritățile nu ar putea să combată atacurile hibride fără ajutorul societății civile și a mass-mediei independente. Potrivit lui, „frumusețea democrației” constă într-o societate civilă și presă care nu primește ordine de la guvernare, dar se implică în combaterea atacurilor doar „când împărtășește aceleași valori ca și guvernul de la putere”.

„Nu ne concentrăm foarte mult pe ce putem închide – și, apropo, Telegram nu cooperează cu noi. Trebuie să ne contrăm pe modul în care ne comportăm, comunicăm și propagăm mesajele. Nu doar prin conferințe de presă, ci și prin implicarea atleților, cântăreților, artiștilor, care pot ajunge la categorii specifice de populație. Bineînțeles, această problemă nu va fi rezolvată în Moldova și de Moldova. Problema este atât de mare încât avem nevoie de un efort colectiv pentru organizarea reglementărilor care să fie impuse acestor platforme de rețele sociale”, a conchis Secrieru.

Amintim că, în septembrie, directorul SIS, Alexandru Musteața, a avertizat asupra creșterii tentativelor de recrutare a cetățenilor moldoveni pe Telegram pentru activități diversioniste, în special în Ucraina. Potrivit lui, persoanelor li se oferă inițial între 20 și 100 de euro pentru sarcini aparent inofensive, precum fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin mai riscante, iar recompensele cresc.

Autoritățile au semnalat și utilizarea platformei pentru dezinformare, cumpărarea voturilor și mobilizarea la proteste contra unor recompense financiare. În septembrie 2025, jurnaliști BBC s-au infiltrat și au documentat recrutarea pe Telegram a unor persoane plătite pentru a distribui propagandă și informații false înaintea alegerilor parlamentare din Moldova, în cadrul unei rețele finanțate din Rusia.

Chișinăul a declarat în repetate rânduri că Telegram nu cooperează pentru eliminarea conținutului legat de dezinformare și activități ilegale. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat, la scurt timp după alegerile parlamentare de anul trecut, că spațiul digital din Republica Moldova ar putea fi reglementat, astfel încât să fie prevenită manipularea opiniei publice, propaganda și corupția electorală. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Găgăuzia: 83 de candidați înregistrați pentru Adunarea Populară. Actele lui Gaidarji, verificate după contestație

Până pe 8 octombrie, pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei au fost înregistrați 83 de candidați, iar în cazul unei persoane a fost emisă o hotărâre de refuz al înregistrării. Este vorba despre Valentin Gaidarji, care intenționa să candideze independent și a contestat decizia, prezentând documente potrivit cărora nu ar fi membru de partid. Consiliului Electoral Central al Găgăuziei urmează să le analizeze. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de președinta interimară a Consiliului.

Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a anunțat pe 9 octombrie că, până pe 8 octombrie, au fost înregistrați 83 de candidați la funcția de deputat, dintre care 31 sunt desemnați de partide politice, iar 52 candidează independent. Totodată, a fost adoptată o hotărâre privind refuzul înregistrării unui candidat. Alte 54 de dosare se află în proces de examinare la consiliile electorale de circumscripție Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Conform prevederilor legale, consiliile electorale urmează să adopte hotărâri privind înregistrarea sau refuzul înregistrării candidaților în termen de 7 zile de la data depunerii cererilor.

Pentru NewsMaker, președinta interimară a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, Svetlana Colesnic, a precizat că persoana în cazul căreia a fost emisă o hotărâre de refuz al înregistrării este Valentin Gaidarji. „Noi acum analizăm toate documentele și se va lua o decizie. (…) El a contestat decizia. Ieri a depus cererea. (…) Potrivit tuturor informațiilor noastre și documentelor care au fost prezentate inițial, într-adevăr, el încă se regăsea în partid. Dar el a astăzi prezentat și alte documente. Noi le vom examina în cadrul comisiei. Le vom verifica. Dacă se vor confirma, atunci se va lua o decizie corespunzătoare”, a declarat Colesnic, menționând că Gaidarji a prezentat documente potrivit cărora nu ar fi membru de partid, „dar noi trebuie să verificăm tot”.

În ceea ce privește alegerile pentru funcția de bașcan, Consiliul a menționat că, până în prezent, au fost înregistrați patru candidați, iar dosarele altor patru pretendenți se află în proces de examinare. Menționăm că cei patru candidați înregistrați sunt Fiodor Gagauz, desemnat de PSRM, Alexandr Stoianoglo și Cornel Dudnic, ambii independenți, și Ivan Cîlcic, desemnat de „Partidul Popular Găgăuz”.

***

Amintim că, pe 7 octombrie, Consiliul electoral de circumscripție Vulcănești nr. 3 a refuzat înregistrarea lui Gaidarji în calitate de candidat independent la funcția de deputat. Potrivit deciziei, în perioada relevantă pentru stabilirea calității de candidat independent, Gaidarji figura în dosarul de evidență al „PACE” ca membru al Consiliului Politic Național al partidului, astfel că nu întrunește condițiile prevăzute de Codul electoral și de Regulamentul privind desemnarea și înregistrarea candidaților la alegerile pentru APG. Pe 8 octombrie, Gaidarji a a calificat decizia drept „ilegală”, menționând că aceasta a fost contestată. Detalii AICI.

***

6 octombrie a fost ultima zi în care puteau fi depuse cererile și documentele necesare în vederea solicitării înregistrării pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul alegerilor regionale din 15 noiembrie 2026. Campania electorală pentru alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei va începe concomitent pentru toți candidații înregistrați pe 16 octombrie 2026.

Șeful SIS, despre viitoarele alegeri din Găgăuzia: Rusia a pierdut capacitatea de a le controla

Rusia a pierdut unul dintre principalele instrumente de influență în Găgăuzia – „capacitatea de a controla alegerile și de a seta regulile”. Declarația a fost făcută directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, pe 9 octombrie, la Moldova Security Forum, care are loc la Chișinău.

Întrebat dacă SIS a identificat fluxuri de criptomonede în contextul apropiatei campanii electorale din Găgăuzia și care este cea mai mare provocare pentru scrutinul din 15 noiembrie, Alexandru Musteața a spus că „procesul continuă”. El a precizat însă că criptomonedele nu sunt „singurul element” care trebuie luat în considerare când vorbim despre autonomie.

„Rusia a pierdut unul dintre instrumentele sale principale de influențare a situației în Găgăuzia – capacitatea de a controla alegerile și de a seta regulile. Curtea Constituțională a decis că se aplică legislația națională și CEC organizează alegerile în conformitate cu legislația națională. Deci, se aplică standardele, regulile și legile naționale și în contextul alegerilor din Găgăuzia. Procesul continuă. Mă opresc aici”, a declarat șeful SIS.

Amintim că, pe 15 noiembrie, locuitorii Găgăuziei vor alege atât viitorul bașcan, cât și noua componență a Adunării Populare. Campania electorală va începe pe 16 octombrie, simultan pentru toți candidații înregistrați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Andrei Mardari / NewsMaker

UE va ajuta moldovenii să-și plătească facturile la energie în această iarnă? Răspunsul ambasadoarei Iwona Piorko

Uniunea Europeană va încerca să ajute Republica Moldova și va încuraja și alți donatori în acest sens, în contextul creșterii prețurilor la energie și al necesității de a acorda compensații pentru consumatori. Declarațiile au fost făcute de ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, la ediția din 8 octombrie a emisiunii „În PROfunzime”, de la ProTV Chișinău, în cadrul căreia diplomata a spus că aceasta este, în primul rând, de responsabilitatea Guvernului, însă subiectul este examinat în prezent și de UE.

„Este o mare provocare pentru multe țări. Din fericire, nu sunteți singuri. (…) Dacă ați fi singuri, ar fi mai ușor de ajutat, dar provocarea asta este în mai multe țări din Europa din cauza creșterii prețurilor și din cauza altor probleme. Totuși, vreau să reamintesc fiecăruia că Uniunea Europeană a fost alături de dumneavoastră în anii recenți, prin suportul pe care l-am oferit în domeniul energiei”, a declarat ambasadoarea, întrebată în ce măsură Guvernul de la Chișinău poate conta pe ajutorul UE în contextul acordării compensațiilor pentru cetățeni și dacă se discută despre acordarea unei tranșe.

Piorko a spus că „prim-ministrul Tofan a discutat această întrebare la Bruxelles cu comisarul Marta Koss, cu comisarul pentru energie”. „Noi ne gândim cum am putea să ajutăm în situația când și noi ne confruntăm cu această problemă. Dar, cu siguranță, este în primul rând responsabilitatea Guvernului. Dar noi, cu siguranță, vom încerca să ajutăm și vom încuraja și alți donatori să ajute. Acesta este un lucru pe care îl examinăm la moment”, a adăugat diplomata.

***

Amintim că, pe 14 septembrie 2026, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că Guvernul nu are, deocamdată, confirmări din partea donatorilor privind finanțarea compensațiilor la energie pentru sezonul rece. Plugaru a menționat că autoritățile continuă negocierile cu guvernele mai multor state, însă mobilizarea fondurilor externe este „destul de complicată”. Detalii AICI.

Pe 16 septembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că „în primii ani, două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene”. „Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice”, comunicat acesta. Detalii AICI.

În luna octombrie, premierul Vasile Tofan a efectuat o vizită la Bruxelles, unde a avut inclusiv o întrevedere cu comisarul european pentru Energie și Locuințe. În timpul întrevederii, Tofan a vorbit despre programul de compensații pregătit de Guvern în contextul creșterii costurilor la gaze. Ulterior, în cadrul unei conferințe susținute alături de șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, și de comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, Tofan a spus că Republica Moldova s-a pregătit pentru sezonul rece, inclusiv prin măsuri pentru asigurarea necesarului de energie și că Guvernul va continua să urmărească atât securitatea aprovizionării, cât și protejarea gospodăriilor vulnerabile pe parcursul iernii.

***

Menționăm, cererile pentru compensațiile la energie vor putea fi depuse începând cu 2 noiembrie. Pe 1 octombrie, ministra Muncii și Protecției Sociale a spus că se discută ca valoarea maximă a compensației să fie majorată. Totodată, a anunțat că autoritățile se gândesc la înăsprirea unor criterii, printre acestea schimbarea pragurilor pentru veniturile din dividende și pentru veniturile din dobânzi bancare. Totodată, se discută introducerea unui criteriu care ține de „deținerea unui automobil, care este mai tânăr de 3 ani sau 5 ani”. Detalii AICI.

Moldovenii vor fi pregătiți „pentru primele 72 de ore de urgență”: Guvernul pregătește un program național. Când va fi lansat

Guvernul va lansa în noiembrie o campanie de pregătire a cetățenilor „pentru primele 72 de ore ale unei situații de urgență”. Anunțul a fost făcut de directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, pe 9 octombrie, la Moldova Security Forum, care are loc la Chișinău. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dumitru Ciorici, a precizat pentru NewsMaker această campanie face parte din programul național „Moldova Pregătită”, aflat în pregătire, care va avea ediții tematice anuale.

„Nu mai lucrăm într-un mediu de crize izolate. Perturbările nu mai respectă frontierele. Adesea dezastrele sunt și naturale și cibernetice și cetățenii le simt atunci când infrastructura critică eșuează. (…) De-a lungul anului 2026, Moldova a servit drept un teren de exemplu de interconectivitate și riscuri transfrontaliere. (…) Trebuie să fim pregătiți pentru a răspunde la această realitate”, a declarat directorul Centrului, Serghei Diaconu, la forumul de securitate.

Oficialul a anunțat că autoritățile se concentrează în prezent pe nivelul de pregătire a populației, „ca să poată fi pregătită pentru primele 72 de ore de criză”.

„Trecerea la un nivel de pregătire activ al populației este importantă. Avem un program național de trei ani pentru pregătirea civilă și această inițiativă va abilita gospodăriile cu protocoale, va consolida guvernanța locală pentru sporirea capacităților pentru vulnerabilități regionale. Se va referi la întreprinderile private, mass-media și rețelele voluntare. Vom desfășura, în noiembrie anul acesta, o campanie de pregătire pentru primele 72 de ore pentru o urgență”, a anunțat Diaconu.

Solicitat de NM pentru detalii, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a precizat că programul național este deocamdată în pregătire. Acesta va fi unul „permanent, cu ediții tematice anuale”.

Programul va fi coordonat de Centrul Național de Management al Crizelor și va urmări consolidarea rezilienței gospodăriilor și comunităților. Prima ediție va include un ghid al familiei, un checklist, un plan familial și un kit informativ.

„Ne propunem ca acest program să se desfășoare anual. De ce îl facem? După crizele din ultimii ani – pandemie, refugiați, energie, amenințări hibride – statul trece de la managementul crizelor la o cultură națională a pregătirii, la fel cum există în țările scandinave. Statul are astăzi un management al crizelor mai bun și instituții mai pregătite. Totuși, e important ca atât cetățenii, cât și mediul de afaceri să știe ce au de făcut în primele ore ale unei crize, fie că e de sănătate, energetică sau de altă natură”, a mai menționat Dumitru Ciorici.

Amintim, astăzi, 9 octombrie, la Chișinău a început cea de-a doua zi a Moldova Security Forum 2026. Discuțiile se vor axa pe gestionarea crizelor, amenințările hibride, noile tehnologii și consolidarea încrederii publice. Programul include atât sesiuni publice, cât și dezbateri cu caracter închis. Detalii – AICI.

***

Moldova Security Forum se află la cea de-a treia ediție. În prima zi, pe 8 octombrie, discuțiile s-au axat pe rolul Moldovei în securitatea regională, parteneriatele cu UE și NATO, cooperarea în domeniul apărării, integrarea europeană și reintegrarea țării.

Președinta Maia Sandu, miniștri, oficiali străini și experți din zeci de țări au discutat despre amenințările hibride, încălcările spațiului aerian și investițiile necesare pentru consolidarea apărării. Cele mai importante declarații din prima zi pot fi citite în LIVE TEXTUL NewsMaker.

Forumul este organizat de Fundația Konrad Adenauer în Moldova, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Oficiul de Legătură NATO în Moldova, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Apărării. NewsMaker este partener media al evenimentului.

***

Reamintim, prima ediție a Forumului a avut loc în perioada 19-20 noiembrie 2024. Detalii – AICI. Cea de-a doua ediție a fost dedicată securității energetice, amenințărilor cibernetice, dezinformării și combaterii corupției electorale și a avut loc în perioada 18-19 noiembrie 2025. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: