Admiterea în electronică 2025 – fă primul pas spre carieră

P.
| 10 iulie, 2025
16:10

Promo

Începând cu 21 iulie, în Republica Moldova începe procesul de admitere în universitățile și colegiile din Republica Moldova. Ca și anul precedent, dosarele pot fi depuse online, pe platforma națională eadmitere.gov.md, cu ajutorul semnăturii electronice.

Sesiunea de bază se încheie pe 27 iulie, iar pe 5 august vor fi publicate rezultatele intermediare. În perioada 6-10 august, candidații trebuie să depună dosarele în original, iar listele finale ale celor admiși vor fi afișate pe 12 august.

Sesiunea suplimentară se va desfășura în perioada 13-24 august și oferă o a doua șansă celor care nu au reușit să aplice în prima etapă sau care au decis să-și schimbe opțiunile.

Electronica – un domeniu cu perspectivă. Unde poți învăța

În Moldova există o adevărată diversitate de alegere pentru cei pasionați de electronică — de la școală profesională sau colegiu, până la universitate. Instituțiile dispun de laboratoare moderne, stagii reale și pun la dispoziția studenților parteneriate active cu diverse companii din industrie.

Principalele instituții de învățământ în domeniul electronic:

UTM – nucleul educației inginerești

Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) este locul unde pasiunea pentru electronică se transformă în profesie. Aici funcționează laboratoare moderne, iar studenții participă la diverse proiecte, precum TUMnanoSAT – primul nanosatelit moldovenesc lansat în spațiu. În 2025, UTM oferă 1.600 de locuri bugetate, organizează stagii plătite în colaborare cu companiile membre ale Asociației Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM), iar peste 90% dintre absolvenți își găsesc un loc de muncă în primele șase luni după absolvire.

La Facultatea de Electronică și Telecomunicații sunt disponibile trei programe de licență: Tehnologie și sisteme în rețele de comunicații, Inginerie și management în comunicații electronice și Securitatea comunicațiilor electronice. În 2025, au fost inaugurate laboratoare moderne pentru comunicații digitale și antene, realizate financiar cu sprijinul de Băncii Mondiale, al Uniunii Europene și al Ministerului Educației și Cercetări, iar în același an a demarat un proiect pentru crearea primului laborator educațional și de cercetare 5G din Moldova. Facultatea colaborează cu 27 de companii din domeniu, printre care Moldtelecom, Moldcell, Ericsson, Informbusiness, StarNet și altele etc. Tinerii se arată tot mai interesați de acest domeniu, iar ponderea studentelor la primul an a crescut în 2024 la 30%. Studenții efectuează regulat stagii internaționale în România, Grecia și alte țări.

O altă facultate importantă din cadrul UTM este Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică, care, cu o tradiție de peste 60 de ani, formează specialiști recunoscuți și solicitați de angajatori. Aceasta oferă 12 programe de studii, printre care Microelectronică și nanotehnologii, Electronică aplicată și Inginerie biomedicală. În 2025, laboratoarele facultății au fost modernizate cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Educației și Cercetării, cât și prin contribuții private. De asemenea, în acest an a fost lansat un proiect bilateral, în cadrul căruia va fi elaborat un program de dublă diplomă în electronică aplicată, în colaborare cu Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași. Hackathoanele dedicate sistemelor embedded, organizate împreună cu ACEM, ajută studenții să-și descopere vocația încă din timpul studiilor.

Învățământul profesional tehnic – o cale rapidă spre carieră

Dacă universitățile oferă cunoștințe teoretice aprofundate pentru ingineri, învățământul profesional tehnic este o cale rapidă și directă către un loc de muncă stabil și asigurat. Încă din primul an de studii, studenții ajung deja în atelierele și secțiile de producție ale marilor companii, iar o parte dintre cursuri sunt susținute direct de inginerii din industrie. Această formă de pregătire este cunoscută ca și învățământ dual, unde elevii își dedică aproximativ 50–70% din timp practicii și muncii propriu-zise în cadrul unei companii, iar restul cursurilor teoretice. Comparativ cu programele clasice de studii, acest model răspunde eficient deficitului de specialiști și pregătește mai rapid forța de muncă.

Un exemplu relevant este Colegiul Politehnic din Bălți, care oferă 8 programe de formare, inclusiv în rețele de calculatoare, aparate radioelectronice de uz casnic, automatizare și robotizarea procedurilor de producție. Începând cu 2023, programele Electromecanică și Utilaj tehnologic industrial și accesorii sunt implementate prin intermediul învățământului dual. Colegiul investește constant în modernizarea laboratoarelor și organizează vizite tematice pentru viitorii elevi la companii precum Magnetec Components, Elektromanufacturing și Draxlmaier. În 2025, colegiul va oferi 221 de locuri pentru studii, dintre care 140 finanțate din bugetul de stat.

Electronica – un sector cu perspectivă

Industria electronicii devine una dintre direcțiile-cheie pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Cu peste 136 de companii active și aproximativ 13 800 de specialiști, sectorul generează produse de înaltă valoare adăugată, exportate în zeci de țări. Ritmul de dezvoltare este susținut de inițiative europene precum EU Chips Act, de platforme precum Moldova Electronics Forum și de programe naționale ca GEAR 4.0, care susțin inovația, digitalizarea și formarea continuă. Datorită modelelor avansate de educație, inclusiv cel dual, studenții sunt încadrați în industrie încă din timpul studiilor, iar pentru mulți dintre ei, primul contract de muncă vine chiar înainte de absolvire.

Cererea tot mai mare de specialiști, sprijinul oferit de stat și multitudinea de direcții de carieră transformă alegerea unei profesii în electronică într-o investiție sigură, una care începe să dea roade chiar de la primul loc de muncă. Fă primul pas și depune dosarul online în perioada 21-27 iulie, ca să fii printre cei care își revendică locul în viitorul industriei electronice.

Despre ACEM

Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale. ACEM cuprinde 33 companii din domeniu cu peste 2200 angajați și o cifră de afaceri de peste 100 mln $.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

2025, Admiterea, Moldova

Știri similare

Video

(VIDEO) Furtună fără cetățenia României?/ Un ministru dă în judecată CEC/ Condițiile lui Grosu pentru Ceban(VIDEO)

Parteneriat

Moldova va găzdui Zilele Cinematografiei Ucrainene

Viață

Moldova, pregătită pentru noul sezon de încălzire? Recean, despre stocul de gaze, energie și combustibili

Doina Buruiană
| 18 septembrie, 2025
20:12

Republica Moldova este pregătită pentru sezonul de încălzire 2025-2026, a anunțat Guvernul după ședința Comisiei guvernamentale de coordonare, prezidată de premierul Dorin Recean.

Șeful Guvernului a salutat eforturile echipelor care au asigurat achiziția a peste 90% din necesarul de gaze naturale pentru următorul sezon. Potrivit datelor prezentate, Energocom a achiziționat deja aproximativ 700 milioane de metri cubi, dintre care 96% pentru perioada octombrie 2025 – martie 2026, majoritatea achizițiilor fiind realizate la preț indexat în cadrul a 54 de runde de licitații internaționale.

Premierul Recean a subliniat că autoritățile și întreprinderile din domeniu vor mobiliza eforturi pentru finalizarea și punerea în funcțiune a liniei electrice Vulcănești–Chișinău și pentru scenariul de întrerupere a livrărilor de gaze în stânga Nistrului. De asemenea, a fost reiterată importanța promovării investițiilor în energie regenerabilă, cogenerare și eficiență energetică, precum și implicarea tuturor actorilor în programe de economisire a energiei.

Agenția Rezerve Materiale a informat că stocurile de cărbune sunt complete, iar cele de păcură sunt suplinite conform capacităților de depozitare. În ceea ce privește energia electrică, consumul malului drept al Nistrului pentru sezonul rece este estimat la 2,8 miliarde kWh, din care 1,02 miliarde kWh vor fi asigurate din surse locale, iar 1,78 miliarde kWh din surse externe. Procedurile anuale de achiziție a energiei electrice vor fi lansate până la 30 septembrie.

În cadrul ședinței s-au discutat și măsurile de sprijin pentru populație, prin acordarea compensațiilor pentru facturi.

energie, top

Știri similare

Politică

Lazarencu va contesta în instanță avertismentul CEC. Ce s-a întâmplat

Doina Buruiană
| 18 septembrie, 2025
19:48

Ministrul degrevat al Mediului, Sergiu Lazarencu, unul dintre candidații PAS la alegerile parlamentare, va acționa în judecată Comisia Electorală Centrală după ce a fost avertizat pentru presupusa încălcare a legislației electorale. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker, pe 18 septembrie.

Se întâmplă după ce Comisia Electorală Centrală a fost sesizată de Blocul „Alternativa”, care l-a acuzat pe Sergiu Lazarencu de încălcarea a două articole din Codul electoral. Este vorba despre participarea la discuții atât în calitate de reprezentant al Guvernului, cât și ca candidat la alegerile parlamentare.

Ulterior, CEC a constatat că, deși Lazarencu a anunțat că participă ca simplu cetățean, în cadrul evenimentului a prezentat poziția Ministerului Mediului. Deoarece este la prima abatere, candidatul PAS a primit doar un avertisment.

Lazarencu susține că a participat la sfârșitul săptămânii trecute la inaugurarea unei linii tehnologice pentru sortarea și reciclarea deșeurilor, precizând încă de la început că participă ca simplu cetățean.

„Am participat la acel eveniment ca simplu cetățean, care iubește mediul, și asta am spus și în discursul meu când am început. Și am primit invitația, nu ca ministru, dar ca cetățean. Eu nu pot să răspund de ce era scris pe panou, pentru că n-am organizat eu evenimentul, dar eu m-am dus la eveniment privat și cred că n-am încălcat legislația și voi contesta la Curtea de Apel. Pregătim acum contestația”, a explicat Lazarencu.

cec, Sergiu Lazarencu, top

Știri similare

Viață

UE va permite exportul fără taxe a șapte produse agricole din Moldova

Doina Buruiană
| 18 septembrie, 2025
18:27

Uniunea Europeană a decis eliminarea taxelor vamale pentru șapte produse agricole din Republica Moldova, potrivit informațiilor publicate de Consiliul Uniunii Europene. Măsura vizează prunele, strugurii de masă, merele, roșiile, usturoiul, cireșele și sucul de struguri – produse care nu au fost încă pe deplin liberalizate pentru export pe piața europeană.

În prezent, aceste produse sunt exportate în Uniunea Europeană în baza unor măsuri comerciale temporare, introduse în iulie 2022 după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și reînnoite până în iulie 2025. Scopul Bruxellesului este însă trecerea de la acest regim provizoriu la un cadru stabil, pe termen lung, care să ofere predictibilitate producătorilor și exportatorilor de pe ambele maluri.

Potrivit Consiliului, viitorul acord va include clauze de salvgardare pentru a preveni distorsiunile de pe piața europeană și va condiționa noul acces de alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare ale Uniunii Europene până în 2027.

Decizia urmează să fie adoptată formal de Comitetul de Asociere UE–Moldova în cadrul procesului de revizuire prevăzut de articolul 147(4) din Acordul de Asociere.

Precizăm că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început în decembrie 2023. Acordul de Asociere dintre UE și Moldova, care a intrat în vigoare în iulie 2016, conține și Zona de Comerț Liber Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA), ce are ca obiectiv integrarea treptată a Moldovei în piața internă europeană.

consiliul europei, taxe vamale, top

Știri similare

Viață

Percheziții la rețeaua lui Șor: transferuri din Rusia continuau chiar în timpul descinderilor (UPDATE)

Ana-Maria Dolghii
| 18 septembrie, 2025
17:18

(UPDATE 17:18): Mascații de la Fulger, procurorii și ofițerii INI au desfășurat, pe 18 septembrie, 46 de percheziții în mai multe localități ale țării, în dosarul coruperii alegătorilor, finanțării ilegale a partidelor și spălării banilor.

Potrivit anchetei, un grup de persoane care ar fi acționat în beneficiul organizației criminale „Șor” ar fi folosit bani proveniți din surse suspecte pentru a influența alegătorii la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Transferurile ar fi fost făcute prin aplicația mobilă a băncii ruse „Promsviazybank”, aflată sub sancțiuni internaționale, iar sumele erau lichefiate printr-un bot de Telegram. Potrivit IGP, sume de bani au fost transferate inclusiv în timpul perchezițiilor.

Mai mult, membrii rețelei ar fi primit instrucțiuni directe de la curatori din Federația Rusă, prin grupuri de Telegram, despre cum să distribuie și să comenteze materiale de dezinformare pe Facebook, TikTok și Telegram.

În urma descinderilor, oamenii legii au ridicat bani, telefoane mobile, laptopuri, documente bancare și alte probe, iar o persoană a fost reținută pentru 72 de ore.

Știrea inițială 08:22: Oamenii legii au efectuat, în dimineața de 18 septembrie, noi percheziții pe cazuri de finanțare ilegală a partidelor și corupere electorală. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

„Ofițerii INI, procurorii PCCOCS și polițiștii din BPDS ”Fulger” au descins, în această dimineață, cu percheziții în mai multe locații, pe faptul coruperii electorale, finanțării ilegale a partidelor politice/a grupurilor de inițiativă/ a concurenților electorali săvârșită în proporții mari și spălare de bani săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari”, a transmis IGP.

Deocamdată, alte detalii despre descinderi nu au fost oferite.

Amintim că, în ultimele săptămâni, oamenii legii au efectuat sute de percheziții pe fapte de finanțare ilegală a formațiunilor politice și corupere electorală. Pe 16 septembrie, ofițerii CNA și procurorii au făcut percheziții în Chișinău și au ridicat, între altele, peste 20 de milioane de lei.

Pe 28 septembrie vor avea loc alegeri parlamentare.

percheziții, top

Știri similare

Justiție

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Ana-Maria Dolghii
| 18 septembrie, 2025
16:54

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

„Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

„Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

„Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.