Admiterea în electronică 2025 – fă primul pas spre carieră

Începând cu 21 iulie, în Republica Moldova începe procesul de admitere în universitățile și colegiile din Republica Moldova. Ca și anul precedent, dosarele pot fi depuse online, pe platforma națională eadmitere.gov.md, cu ajutorul semnăturii electronice. 

Sesiunea de bază se încheie pe 27 iulie, iar pe 5 august vor fi publicate rezultatele intermediare. În perioada 6-10 august, candidații trebuie să depună dosarele în original, iar listele finale ale celor admiși vor fi afișate pe 12 august. 

Sesiunea suplimentară se va desfășura în perioada 13-24 august și oferă o a doua șansă celor care nu au reușit să aplice în prima etapă sau care au decis să-și schimbe opțiunile. 

Electronica – un domeniu cu perspectivă. Unde poți învăța

În Moldova există o adevărată diversitate de alegere pentru cei pasionați de electronică — de la școală profesională sau colegiu, până la universitate. Instituțiile dispun de laboratoare moderne, stagii reale și pun la dispoziția studenților parteneriate active cu diverse companii din industrie.

Principalele instituții de învățământ în domeniul electronic: 

UTM – nucleul educației inginerești 

Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) este locul unde pasiunea pentru electronică se transformă în profesie. Aici funcționează laboratoare moderne, iar studenții participă la diverse proiecte, precum TUMnanoSAT – primul nanosatelit moldovenesc lansat în spațiu. În 2025, UTM oferă 1.600 de locuri bugetate, organizează stagii plătite în colaborare cu companiile membre ale Asociației Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM), iar peste 90% dintre absolvenți își găsesc un loc de muncă în primele șase luni după absolvire.

La Facultatea de Electronică și Telecomunicații sunt disponibile trei programe de licență: Tehnologie și sisteme în rețele de comunicații, Inginerie și management în comunicații electronice și Securitatea comunicațiilor electronice. În 2025, au fost inaugurate laboratoare moderne pentru comunicații digitale și antene, realizate financiar cu sprijinul de Băncii Mondiale, al Uniunii Europene și al Ministerului Educației și Cercetări, iar în același an a demarat un proiect pentru crearea primului laborator educațional și de cercetare 5G din Moldova. Facultatea colaborează cu 27 de companii din domeniu, printre care Moldtelecom, Moldcell, Ericsson, Informbusiness, StarNet și altele etc. Tinerii se arată tot mai interesați de acest domeniu, iar ponderea studentelor la primul an a crescut în 2024 la 30%. Studenții efectuează regulat stagii internaționale în România, Grecia și alte țări.

O altă facultate importantă din cadrul UTM este Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică, care, cu o tradiție de peste 60 de ani, formează specialiști recunoscuți și solicitați de angajatori. Aceasta oferă 12 programe de studii, printre care Microelectronică și nanotehnologii, Electronică aplicată și Inginerie biomedicală. În 2025, laboratoarele facultății au fost modernizate cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Educației și Cercetării, cât și prin contribuții private. De asemenea, în acest an a fost lansat un proiect bilateral, în cadrul căruia va fi elaborat un program de dublă diplomă în electronică aplicată, în colaborare cu Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași. Hackathoanele dedicate sistemelor embedded, organizate împreună cu ACEM, ajută studenții să-și descopere vocația încă din timpul studiilor.

Învățământul profesional tehnic – o cale rapidă spre carieră

Dacă universitățile oferă cunoștințe teoretice aprofundate pentru ingineri, învățământul profesional tehnic este o cale rapidă și directă către un loc de muncă stabil și asigurat. Încă din primul an de studii, studenții ajung deja în atelierele și secțiile de producție ale marilor companii, iar o parte dintre cursuri sunt susținute direct de inginerii din industrie. Această formă de pregătire este cunoscută ca și învățământ dual, unde elevii își dedică aproximativ 50–70% din timp practicii și muncii propriu-zise în cadrul unei companii, iar restul cursurilor teoretice. Comparativ cu programele clasice de studii, acest model răspunde eficient deficitului de specialiști și pregătește mai rapid forța de muncă.

Un exemplu relevant este Colegiul Politehnic din Bălți, care oferă 8 programe de formare, inclusiv în rețele de calculatoare, aparate radioelectronice de uz casnic, automatizare și robotizarea procedurilor de producție. Începând cu 2023, programele Electromecanică și Utilaj tehnologic industrial și accesorii sunt implementate prin intermediul învățământului dual. Colegiul investește constant în modernizarea laboratoarelor și organizează vizite tematice pentru viitorii elevi la companii precum Magnetec Components, Elektromanufacturing și Draxlmaier. În 2025, colegiul va oferi 221 de locuri pentru studii, dintre care 140 finanțate din bugetul de stat.

Electronica – un sector cu perspectivă 

Industria electronicii devine una dintre direcțiile-cheie pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Cu peste 136 de companii active și aproximativ 13 800 de specialiști, sectorul generează produse de înaltă valoare adăugată, exportate în zeci de țări. Ritmul de dezvoltare este susținut de inițiative europene precum EU Chips Act, de platforme precum Moldova Electronics Forum și de programe naționale ca GEAR 4.0, care susțin inovația, digitalizarea și formarea continuă. Datorită modelelor avansate de educație, inclusiv cel dual, studenții sunt încadrați în industrie încă din timpul studiilor, iar pentru mulți dintre ei, primul contract de muncă vine chiar înainte de absolvire.

Cererea tot mai mare de specialiști, sprijinul oferit de stat și multitudinea de direcții de carieră transformă alegerea unei profesii în electronică într-o investiție sigură, una care începe să dea roade chiar de la primul loc de muncă.  Fă primul pas și depune dosarul online în perioada 21-27 iulie, ca să fii printre cei care își revendică locul în viitorul industriei electronice.

Despre ACEM

Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale. ACEM cuprinde 33 companii din domeniu cu peste 2200 angajați și o cifră de afaceri de peste 100 mln $. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Igor Munteanu susține că ar fi „calomniat” la mai multe televiziuni: „Directivele sunt date de sus”

Liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, a publicat pe 1 august o declarație în care susține că atât el, cât și formațiunea sa sunt „calomniați” la mai multe televiziuni despre care afirmă că ar fi „controlate” de partidul de guvernământ PAS. Potrivit lui, CUB a fost etichetat ca fiind „pseudo pro-european” și a fost pus „în același rând cu personaje toxice infracționale”. Politicianul a respins aceste categorisiri și a menționat că va solicita în instanță probe sau scuze și dezmințiri de la posturile TV vizate. Mesajul lui Igor Munteanu vine la scurt timp după ce a apărut pe aceiași scenă cu președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, la conferința organizată de mișcarea de extremă-dreapta „Make Europe Great Again” în Chișinău – fapt ce a generat un val de critici.

Președintele CUB a declarat că de câteva zile ar fi linșat mediatic la o serie de televiziuni, pe care le-a catalogat ca fiind „controlate de PAS”.

Trolii oficiali ai regimului au declanșat o campanie de calomniere contra mea. CUB este etichetat drept „pseudo pro-european”, „neautentic”, fiind pus în același rând cu personaje toxice infracționale, în cea mai jalnică tentativă de a a impune o linie unică de gândire, sub pretextul luptei cu dezinformarea. (…) Înțeleg ca directivele sunt date de sus. Ei instalează cenzura. Ei folosesc stigmatizarea. (…) Trebuie să spun aici răspicat ca aceste atacuri virulente nu mă vizează pe mine, ci ideea că democrația nu înseamnă un singur punct de vedere. CUB nu este proiectul nimănui din umbră, ci expresia unei nevoi reale de schimbare politică, de competență, integritate și proiect național. (…) CUB este un partid pro-european autentic, profund atașat integrării europene, stat de drept și bună guvernare”, a spus Munteanu.

Politicianul a mai spus că va solicita de la televiziunile care consideră că l-au „calomniat” probe sau scuze și dezmințiri, prin intermediul instanței.

Amintim că, pe 28 iulie, liderul CUB, Igor Munteanu, a apărut pe aceiași scenă cu președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, la controversata conferință „Republica Moldova. Între Est și Vest”, organizată de mișcarea „Make Europe Great Again” la Chișinău. Acest lucru a provocat un val de critici, având în vedere viziunile politice total opuse ale celor doi politicieni: Munteanu se declară pro-european, în timp ce Furtună pledează împotriva UE și promovează narative pro-ruse.

Pe 29 iulie, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a venit cu o reacție la comentariile negative, declarând că Igor Munteanu a promovat mesajul integrării europene a Republicii Moldova și că prezența sa la eveniment „nu poate fi interpretată drept o asociere a partidului cu opiniile exprimate de alți participanți”.

„Act de teroare sistematic”. Maia Sandu condamnă atacul rusesc sângeros asupra Kievului

Președinta Maia Sandu a publicat pe 1 august un mesaj în care condamnă atacul rusesc sângeros asupra capitalei Ucrainei, Kiev, din ajun. Șefa statului a reiterat sprijinul Republicii Moldova pentru țara vecină, care de peste trei ani se confruntă cu invazia rusească la scară largă.

„Zi după zi, Rusia bombardează orașele ucrainene. Ieri, din nou, Kievul: zeci de morți, inclusiv copii. Este un act de teroare zilnic, sistematic. În timp ce Ucraina luptă pentru a păstra pacea în Europa, Moldova este alături de Ucraina. Deplângem pierderile voastre”, a scris Maia Sandu pe platforma X.

Amintim că, în noaptea de 30 spre 31 iulie, Kiev a fost ținta unui val de atacuri rusești cu rachete și drone. Bombardamentele au provocat distrugeri și incendii, vizând inclusiv un bloc de locuit, unde s-a prăbușit intrarea în clădire. Potrivit celui mai recent bilanț, 31 de persoane, printre care 5 copii, au fost omorâte în urma atacurilor. Alte 159 de persoane au fost rănite, inclusiv 16 copii.

Data 1 august a fost declarată zi de doliu în Kiev.

Lozovan și Nesterovschi, care sunt de negăsit, și-au contestat sentințele prin avocatul lor

Deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au contestat, prin avocatul lor, sentințele de condamnare pronunțate de primele instanțe, notează TVR Moldova. Anatolie Pitel, avocatul acestora, a calificat deciziile instanțelor drept „ilegale și neîntemeiate”. Cât despre locul aflării clienților săi, avocatul a spus că nu s-a întâlnit cu ei înainte ca sentințele să fie pronunțate.

Potrivit sursei citate, urmează ca magistrații Curții de Apel Centru să examineze contestațiile.

„Am contestat deciziile primelor instanțe pe ambele dosare, le considerăm ilegale și neîntemeiate. Nu suntem de acord cu ceea ce a reținut instanța în sentințele pronunțate”, a spus avocatul pentru sursa citată. În privința locului aflării clienților săi, avocatul a menționat că nu s-a întâlnit cu ei de până la pronunțarea sentințelor. 

Următoarea ședință de judecată în cazul lui Alexandr Nesterovschi urmează să aibă loc pe 16 septembrie 2025, cea din data de 27 iulie a fost amânată din motivul grevei avocaților. În cazul Irinei Lozovan, ultima ședință de judecată a avut loc pe 17 iulie.

***

Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Decizia a fost pronunțată pe 12 martie 2025, în lipsa parlamentarului, acesta fiind dat ulterior în căutare internațională.

Pe 31 martie, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a declarat că Nesterovschi se află în regiunea transnistreană și că „Federația Rusă l-a ajutat să se eschiveze de la închisoare”. Potrivit șefului SIS, Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto, cu numere diplomatice ale Federației Ruse, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Tot pe 31 martie, președinta Maia Sandu a spus că autoritățile de la Chișinău au cerut celor de la Tiraspol ca deputatul Alexandr Nesterovschi să fie predat malului drept. De cealaltă parte, Tiraspolul a spus că nu are informații despre aflarea lui Nesterovschi în Transnistria. Ambasada Federației Ruse la Chișinău a catalogat informațiile privind implicarea sa în fuga deputatului drept „speculații provocatoare”.

Pe 31 martie a fost condamnată la închisoare și deputata Irina Lozovan. Instanța i-a dictat parlamentarei 6 ani de închisoare, iar soțului acesteia – 5 ani de închisoare, în dosarul în care sunt învinuiți de finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Inculpații nu au fost prezenți la ședința de judecată, iar deputata a fost dată în căutare. Ulterior, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că deputata s-ar afla în regiunea transnistreană, la fel ca și Nesterovschi. Potrivit oamenilor legii, spre deosebire de colegul său, Lozovan ar fi ajuns acolo de sine stătător.  

Pe 10 iulie, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică și deputatul PAS Lilian Carp, a declarat că Lozovan și Nesterovschi ar fi părăsit regiunea transnistreană evitând punctele oficiale de trecere. Pe 11 iulie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, din informațiile pe care le deține, deputații nu au părăsit teritoriul Republicii Moldova.

Moldovagaz, mai aproape de a pierde licența pentru furnizarea gazelor: când va lua ANRE decizia

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat, într-un comunicat, că va examina în această săptămână subiectul retragerii licenței de furnizare a gazelor companiei Moldovagaz. Totodată, urmează să fie stabilit că transferul atribuțiilor către noul furnizor – compania de stat Energocom – va avea loc până la 1 septembrie, fără a afecta consumatorii.

Agenția Națională de Reglementare în Energetică a transmis că, întrucât Moldovagaz nu a informat despre îndeplinirea condițiilor privind separarea activităților de furnizare și transport al gazelor naturale până la termenul limită, adică 31 iulie, ANRE are dreptul să retragă companiei licența de furnizare a gazelor, începând cu 1 august.

Astfel, pe 4 august, va fi convocată o ședință a Consiliului de Administrație al ANRE, în cadrul căreia va fi examinat subiectul retragerii licenței pentru Moldovagaz, dar și constatarea întrunirii condițiilor pentru transferarea acestor responsabilități către Energocom.

De asemenea, se va stabili că procesul de transfer a atribuțiilor către noul furnizor se vor realiza până la 1 septembrie, fără a afecta consumatorii.

Anterior, președintele interimar al Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat pentru NM că grupul de companii Moldovagaz nu va reuși să implementeze până la 1 august al Treilea Pachet Energetic European. Astfel, este necesară luarea unei decizii privind o perioadă de tranziție. Potrivit lui, transferul atribuțiilor de furnizor către compania Energocom nu va avea loc automat la 1 august, iar pe parcursul acestei luni, cel mai probabil, Moldovagaz va continua să îndeplinească funcțiile de furnizor. Însă, de la 1 septembrie, potrivit legii, va intra în vigoare un nou mecanism, conform căruia Energocom va deveni furnizorul public. Începând din septembrie, facturile la gaz vor veni deja din numele Energocom.

ccrm.md

Mai multe ONG-uri critică noua lege a medicamentelor: „Limitează accesul la preparate mai ieftine”

Mai multe organizații din Republica Moldova au criticat noua Lege cu privire la medicamente, promulgată în luna iulie. Acestea susțin că legea „limitează accesul la medicamente generice mai ieftine”, iar „unii pacienți riscă în continuare să rămână fără medicamente vitale”. Organizațiile au semnat o declarație prin care își exprimă dezamăgirea față de promulgarea legii. Menționăm că, în iulie curent, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, care a avut calitatea de autor tehnic al proiectului de lege, a declarat că documentul are ca obiectiv asigurarea unui acces mai larg la medicamentele sigure și de calitate.

Declarația a fost publicată de Asociația Obștească „Inițiativa Pozitivă” – organizație din Moldova care activează în domeniul sănătății publice și al protecției drepturilor pacienților.

„Legea limitează accesul la medicamente generice mai ieftine și nu garantează accesul la informații despre medicamente pentru toți pacienții, inclusiv pentru reprezentanții minorităților naționale și refugiați. Elementele fundamentale ale dreptului la sănătate sunt reflectate doar parțial în textul legii, iar mecanismul importului paralel este practic blocat, ceea ce întărește monopolurile marilor companii farmaceutice și menține prețurile ridicate”, au menționat semnatarii.

Aceștia au mai spus că, în urma aplicării legii, „unii pacienți riscă în continuare să rămână fără medicamente vitale, în special fără terapie hormonală, inclusiv cu testosteron”. „De asemenea, în lege persistă formulări vagi și cerințe birocratice excesive, care vor îngreuna introducerea în Moldova și scoaterea din țară a medicamentelor pentru uz personal, inclusiv pentru persoanele aflate în tratament peste hotare sau care se întorc acasă cu medicamentele necesare”, au mai declarat aceștia.

Semnatarii au menționat că, în continuare, vor insista „pentru introducerea modificărilor necesare în Legea cu privire la medicamente, astfel încât aceasta să servească cu adevărat intereselor oamenilor, și nu intereselor comerciale”.

Declarația a fost semnată de reprezentanții Asociației Obștești „Inițiativa Pozitivă”, ai Asociației pentru Transparența și Apărarea Drepturilor Omului „Cetățean activ”, ai Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”, ai Asociației Obștești „Credința”, ai Consiliului de Supraveghere al Centrului de Informare în domeniul Drepturilor Omului, ai Asociației Obștești „Părinți Solidari”, ai Asociației Obștești „IV ANIMO”, ai Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, ai Consiliului Național al Tineretului din Moldova, ai Platformei Tineretului pentru Solidaritate Interetnică, ai Asociației Obștești „Ambasada Drepturilor Omului” (Human Rights Embassy) și ai Asociației Obștești „Puls Comunitar”.

***

Pe 3 iulie curent, 15 reprezentanți ai societății civile și comunității profesionale medicale au cerut președintei Maia Sandu să nu promulge noua Lege cu privire la medicamente, adoptată de Parlament în lectură finală în luna iunie. Semnatarii menționau că textul legii „acordă prioritate intereselor financiare ale marilor companii farmaceutice, în detrimentul sănătății oamenilor”.

Pe 17 iulie, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, instituție subordonată Guvernului, a anunțat că, în acea zi, a fost publicată în Monitorul Oficial legea cu privire la medicamente, promulgată de șefa statului pe 11 iulie. Instituția a precizat că legea are ca obiectiv principal consolidarea siguranței pacientului și asigurarea unui acces mai larg la medicamente sigure, eficiente și de calitate. „Totodată, aceasta creează premisele unei piețe farmaceutice transparente și competitive, oferind un cadru predictibil pentru producători, importatori și distribuitori”, a adăugat instituția, menționând că a avut calitatea de autor tehnic al proiectului de lege.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: