TASS

NM Espresso: despre «încălcarea drepturilor vorbitorilor de limba rusă» din Moldova, perspectivele Unirii și despre intențiile secretarului general adjunct NATO de a veni în vizită la Chișinău

Președintele parlamentului Moldovei, Grosu și-a încheiat vizita la București (a doua din acest an), în cadrul căreia a avut o întrevedere cu Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a Parlamentului României și cu Nicolae Ciucă, prim-ministrul României. De asemenea, a ținut un discurs în fața reprezentanților Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană. În discursul său către oamenii de afaceri, Grosu i-a îndemnat să investească în economia Moldovei și să creeze locuri de muncă.

«Moldova poate să vadă o creștere economică stabilă, să ajungem în rând cu economiile țărilor UE», a declarat Grosu, subliniind faptul că în Moldova, se lucrează în vederea perfecționării legislației și a condițiilor atractive pentru afaceri.

S-a vorbit în România nu doar despre economie, dar și despre politică. Și în acest domeniu putem face câte ceva. Astfel, un senator român a propus să fie revizuită Constituția Moldovei și cea a României astfel încât aceeași persoană să poată fi aleasă în calitate de deputat al parlamentului și în Moldova, și în România. Și cum să nu ne amintim în acest context de comentariile unor politicieni români despre faptul dacă Sandu ar putea să devină președinte al României. Ce-i drept, președintele comisiei juridice a parlamentului Moldovei, Stamate este mult mai rezervată în estimări, declarând că întrevederea s-a desfășurat exclusiv într-un cadru «practic».

Iar acum, despre apărare. Ministrul apărării Nosatîi se află acum în Germania, unde participă la reuniunea «Grupul Rammstein», care constituie o platformă la nivel de miniștri ai apărării ai țărilor NATO și parteneri externi din afara blocului. În același timp, Mircea Geoană, secretarul general adjunct NATO, a declarat deja pentru jurnaliștii din România că intenționează să efectueze o vizită la Chișinău. Și apropo, oficialul consideră că Moldova are o șansă reală să evadeze din sfera de influență a Rusiei, din această «geografie dificilă» și «să vină alături de noi și de ceilalți parteneri din UE, către Europa civilizată».
 
Anul limbii ruse și noile acuzații din partea MAE al FR

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe Zaharova a comentat din nou, în maniera ce o caracterizează, decizia Serviciului de Informații și Securitate din Moldova de a bloca activitatea altor două site-uri pentru informațiile care incită la ură și război în contextul regimului stării de urgență. Și, bineînțeles, le-a acuzat «de încălcarea principiului de asigurare a pluralismului de opinii, libertății presei, precum și a drepturilor cetățenilor vorbitori de limba rusă». Totodată, a reproșat autorităților faptul că presa ucraineană și cea occidentală continuă să funcționeze în Moldova.

Apropo despre locuitorii Moldovei vorbitori de limba rusă. Ambasada Rusiei la Chișinău a distribuit ieri o informație precum că în Moldova, în cadrul CSI, vor fi organizate acțiuni dedicate anului limbii ruse. O decizie în acest sens a fost semnată de Dodon în perioada mandatului său prezidențial (cu șase zile înainte de ceremonia oficială de transmitere a puterii lui Sandu). Se pare însă că planul de acțiuni a fost aprobat fără noi — la ședința prim-miniștrilor care a avut loc în Kazahstan, la 28 octombrie 2022. Premierul Gavrilița n-a participat la acest eveniment, ceea ce nu i-a împiedicat pe șefii de guverne din statele CSI să aprobe documentul, incluzând în el acțiuni culturale la Chișinău, Comrat și Tiraspol.

Continuând subiectul îndrăgit în Rusia — cel despre «marginalizarea cetățenilor vorbitori de limba rusă» care locuiesc în Moldova, ar fi binevenit să menționăm și planurile Ministerului Educației, care intenționează să revizuiască coeficientul de finanțare pentru fiecare elev în școlile cu predare în limba rusă. Motivul este simplu: în aceste școli, sunt mai multe ore de instruire, dar se alocă tot atâția bani cât și în școlile cu predare în limba română. De asemenea, Ministerul Educației preconizează să traducă în limba rusă manualele noi și să lanseze programe gratuite de studiere a limbii române pentru minoritățile etnice din Moldova.
 
Ce se întâmplă la Portul de la Giurgiulești?

Pe scurt: în dimineața de 20 ianuarie, a izbucnit un nou incendiu la un rezervor cu încărcătură de șrot de semințe de floarea soarelui. De dimineață, pompierii și salvatorii lucrau la fața locului, iar ecologiștii au înregistrat un conținut ridicat de fenol în aer. Iar acesta este al doilea caz din ultima săptămână.

În timpul zilei, ministrul de interne Revenco a fost la Portul Giurgiulești. Aceasta a declarat că incendiile frecvente «pun în pericol infrastructura critică», iar «din cauza riscului exploziilor și al poluării mediului, ar putea fi afectate relațiile internaționale». Șefa MAI a mai declarat că se va adresa către Comisia pentru Situații Excepționale, iar procuratura a anunțat că a deschis un dosar pe faptul incidentelor.
 
Pe scurt, despre alte știri

— Autoritățile Moldovei vor secretiza informația despre organizarea reuniunii Comunității Politice Europene, care se va desfășura la 1 iunie, la Chișinău. Dar promit că vor publica toate informațiile după eveniment.

— Inspectoratul General al Poliției din Moldova a confirmat informația conform căreia fratele ex-președintelui Igor Dodon, Alexandru a fost reținut zilele acestea la Moscova. Anterior, ex-liderul «Partidului Nostru» Usatîi a anunțat despre aceasta.

— Tarifele la gaze s-ar putea micșora cu 10% grație reducerii prețului de achiziție al gazelor naturale. Ajustarea tarifului depinde de prețul mediu cu care «Energocom» va vinde gaze naturale întreprinderii «Moldovagaz». În același timp, «Energocom» preconizează să achiziționeze în continuare gaze naturale la bursele internaționale la prețuri reduse.

— Germania va crește ajutorul pentru Moldova cu 7 milioane de euro. Banii vor fi investiți în proiecte în domeniul energeticii, dezvoltării regionale și educației.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Critici în România privind reorganizarea Universității din Cahul. Rector: „Dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat”

Fuziunea propusă între Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a generat reacții critice și în comunitatea academică românească. Rectorul Universității București, Marian Preda, a declarat că această comasare ridică „semne mari de întrebare”, atât din cauza momentului ales, cât și pentru că ar uni o universitate cu profil social cu una cu profil tehnic.

Potrivit lui Marian Preda, fost președinte al unei comisii prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu, spre deosebire de România, Ministerul Educației din Republica Moldova deține o autoritate considerabil mai mare asupra universităților: resursele instituțiilor sunt sub control ministerial, admiterea este centralizată, locurile bugetate sunt repartizate de minister, iar contractele cadrelor didactice sunt pe perioadă determinată, maxim cinci ani.

„În ultimele zile mi s-a semnalat, atât informal, cât și formal, instituțional, în calitate de rector al UB, că în Republica Moldova se încearcă desființarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, care să fie absorbită de Universitatea Tehnică din Moldova (UTM).  Argumentele Ministerului Educației țin de eficientizarea activității și includ promisiunea de a investi în plan local. Aici apare prima întrebare: prin disparitia postului de rector și mutarea controlului la Universitatea Tehnică, se eficientizează activitatea? Cum, în ce fel, când? S-or fi pricepând mai bine inginerii din Chișinău, de la UTM, la specializările socio-umaniste (Limba și Literatura Română, Limba Engleză, Drept, Pedagogie, Contabilitate, care reprezintă peste 90% dintre studenții de la Cahul decât actualii profesori din Cahul și din Galați)?”, a spus Preda.
Marian Preda a mai spus printre altele că a susținut reforma universitară din 2022, când mai multe universități mici au fost comasate, iar o asemenea inițiativă ar trebui aplicată și în România. El spune că într-adevăr Universitatea din Cahul nu poate fi eficientă cu aproximativ 1.000 de studenți și trebuie eficientizată, dar și menținută ca universitate cu rol regional și transfrontalier semnificativ.

Mai apoi, rectorul a venit cu mai multe acuzații privind modul în care se gestionează fuziunea Universității din Cahul cu UTM. El se întreabă, de exemplu, de ce a apărut urgența comasării tocmai acum. El amintește că rectorul UTM, Viorel Botan, s-a înscris într-un partid pro-european, câștigător al ultimelor alegeri, ceea ce i-ar fi creat „un statut privilegiat pentru el și pentru UTM în relație cu Ministerul Educației”.

„Rectorul UTM (care îi urmează tatălui său, un reputat academician și fost rector al UTM în perioada 1992 – 2015, este unul foarte competent, dar are deja 9 – 10 ani în funcție și, conform legii actuale, nu mai are dreptul la încă un mandat. Deși fusese ales parlamentar, a renunțat la poziție în favoarea unui alt coleg de partid. În aceste condiții, decizia ministrului de a comasa cele 2 universități dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat pentru un coleg de partid”, mai spune Preda.

Precizăm că Academia de Științe a Moldovei (AȘM) și Academia Română au lansat un apel către Ministerele de resort și Consiliile Rectorilor din Republica Moldova și România, solicitând inițierea unui dialog și identificarea unei soluții constructive în privința viitorului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

Academicienii amintesc că Universitatea din Cahul are relații strânse cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și a fost inițial creată ca un proiect transfrontalier, menținând astfel un rol important în promovarea limbii, culturii și istoriei românești în regiune. În opinia lor, comasarea acestei instituții cu Universitatea Tehnică din Moldova ar trebui să fie discutată transparent, prin consultări cu toate părțile implicate, pentru a găsi o soluție care să protejeze autonomia universitară și interesul studenților și cadrelor didactice.

***

Amintim că în luna decembrie 2025, autoritățile au anunțat că Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar putea fi absorbită de UTM. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat pentru Europa Liberă că propunerea a venit din partea Ministerului Educației. Tot în luna decembrie, Ministerul Educației a raportat inițierea unor modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități. Propunerea a stârnit mai multe critici, fiind invocat faptul că modificarea ar putea prelungi mandatul rectorului UTM.

Menționăm că rectorul UTM, Viorel Bostan, a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare și se află la finalul celui de-al doilea mandat de conducere a universității. Una dintre persoanele care au criticat propunerea Ministerului Educației a fost rectorul USM, Igor Șarov. În reacție, rectorul UTM a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa.

Precizăm că modificările la Codul educației și absorbția universității din Cahul de către UTM au fost supuse consultărilor publice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: