TASS

NM Espresso: despre «încălcarea drepturilor vorbitorilor de limba rusă» din Moldova, perspectivele Unirii și despre intențiile secretarului general adjunct NATO de a veni în vizită la Chișinău

Președintele parlamentului Moldovei, Grosu și-a încheiat vizita la București (a doua din acest an), în cadrul căreia a avut o întrevedere cu Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a Parlamentului României și cu Nicolae Ciucă, prim-ministrul României. De asemenea, a ținut un discurs în fața reprezentanților Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană. În discursul său către oamenii de afaceri, Grosu i-a îndemnat să investească în economia Moldovei și să creeze locuri de muncă.

«Moldova poate să vadă o creștere economică stabilă, să ajungem în rând cu economiile țărilor UE», a declarat Grosu, subliniind faptul că în Moldova, se lucrează în vederea perfecționării legislației și a condițiilor atractive pentru afaceri.

S-a vorbit în România nu doar despre economie, dar și despre politică. Și în acest domeniu putem face câte ceva. Astfel, un senator român a propus să fie revizuită Constituția Moldovei și cea a României astfel încât aceeași persoană să poată fi aleasă în calitate de deputat al parlamentului și în Moldova, și în România. Și cum să nu ne amintim în acest context de comentariile unor politicieni români despre faptul dacă Sandu ar putea să devină președinte al României. Ce-i drept, președintele comisiei juridice a parlamentului Moldovei, Stamate este mult mai rezervată în estimări, declarând că întrevederea s-a desfășurat exclusiv într-un cadru «practic».

Iar acum, despre apărare. Ministrul apărării Nosatîi se află acum în Germania, unde participă la reuniunea «Grupul Rammstein», care constituie o platformă la nivel de miniștri ai apărării ai țărilor NATO și parteneri externi din afara blocului. În același timp, Mircea Geoană, secretarul general adjunct NATO, a declarat deja pentru jurnaliștii din România că intenționează să efectueze o vizită la Chișinău. Și apropo, oficialul consideră că Moldova are o șansă reală să evadeze din sfera de influență a Rusiei, din această «geografie dificilă» și «să vină alături de noi și de ceilalți parteneri din UE, către Europa civilizată».
 
Anul limbii ruse și noile acuzații din partea MAE al FR

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe Zaharova a comentat din nou, în maniera ce o caracterizează, decizia Serviciului de Informații și Securitate din Moldova de a bloca activitatea altor două site-uri pentru informațiile care incită la ură și război în contextul regimului stării de urgență. Și, bineînțeles, le-a acuzat «de încălcarea principiului de asigurare a pluralismului de opinii, libertății presei, precum și a drepturilor cetățenilor vorbitori de limba rusă». Totodată, a reproșat autorităților faptul că presa ucraineană și cea occidentală continuă să funcționeze în Moldova.

Apropo despre locuitorii Moldovei vorbitori de limba rusă. Ambasada Rusiei la Chișinău a distribuit ieri o informație precum că în Moldova, în cadrul CSI, vor fi organizate acțiuni dedicate anului limbii ruse. O decizie în acest sens a fost semnată de Dodon în perioada mandatului său prezidențial (cu șase zile înainte de ceremonia oficială de transmitere a puterii lui Sandu). Se pare însă că planul de acțiuni a fost aprobat fără noi — la ședința prim-miniștrilor care a avut loc în Kazahstan, la 28 octombrie 2022. Premierul Gavrilița n-a participat la acest eveniment, ceea ce nu i-a împiedicat pe șefii de guverne din statele CSI să aprobe documentul, incluzând în el acțiuni culturale la Chișinău, Comrat și Tiraspol.

Continuând subiectul îndrăgit în Rusia — cel despre «marginalizarea cetățenilor vorbitori de limba rusă» care locuiesc în Moldova, ar fi binevenit să menționăm și planurile Ministerului Educației, care intenționează să revizuiască coeficientul de finanțare pentru fiecare elev în școlile cu predare în limba rusă. Motivul este simplu: în aceste școli, sunt mai multe ore de instruire, dar se alocă tot atâția bani cât și în școlile cu predare în limba română. De asemenea, Ministerul Educației preconizează să traducă în limba rusă manualele noi și să lanseze programe gratuite de studiere a limbii române pentru minoritățile etnice din Moldova.
 
Ce se întâmplă la Portul de la Giurgiulești?

Pe scurt: în dimineața de 20 ianuarie, a izbucnit un nou incendiu la un rezervor cu încărcătură de șrot de semințe de floarea soarelui. De dimineață, pompierii și salvatorii lucrau la fața locului, iar ecologiștii au înregistrat un conținut ridicat de fenol în aer. Iar acesta este al doilea caz din ultima săptămână.

În timpul zilei, ministrul de interne Revenco a fost la Portul Giurgiulești. Aceasta a declarat că incendiile frecvente «pun în pericol infrastructura critică», iar «din cauza riscului exploziilor și al poluării mediului, ar putea fi afectate relațiile internaționale». Șefa MAI a mai declarat că se va adresa către Comisia pentru Situații Excepționale, iar procuratura a anunțat că a deschis un dosar pe faptul incidentelor.
 
Pe scurt, despre alte știri

— Autoritățile Moldovei vor secretiza informația despre organizarea reuniunii Comunității Politice Europene, care se va desfășura la 1 iunie, la Chișinău. Dar promit că vor publica toate informațiile după eveniment.

— Inspectoratul General al Poliției din Moldova a confirmat informația conform căreia fratele ex-președintelui Igor Dodon, Alexandru a fost reținut zilele acestea la Moscova. Anterior, ex-liderul «Partidului Nostru» Usatîi a anunțat despre aceasta.

— Tarifele la gaze s-ar putea micșora cu 10% grație reducerii prețului de achiziție al gazelor naturale. Ajustarea tarifului depinde de prețul mediu cu care «Energocom» va vinde gaze naturale întreprinderii «Moldovagaz». În același timp, «Energocom» preconizează să achiziționeze în continuare gaze naturale la bursele internaționale la prețuri reduse.

— Germania va crește ajutorul pentru Moldova cu 7 milioane de euro. Banii vor fi investiți în proiecte în domeniul energeticii, dezvoltării regionale și educației.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Transnistria la vot: numărul de secții pe malul drept și prezența alegătorilor în 30 de ani

Cetățenii din stânga Nistrului cu drept de vot au participat la toate scrutinele parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova începând cu anul 1994, însă prezența lor la urne a variat considerabil de-a lungul anilor. A oscilat, de asemenea, și numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, amplasate în Zona de Securitate și în localitățile apropiate, arată datele Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT).

Astfel, la primele două scrutine organizate după independență (1994 și 1996), aproximativ 9.000 de cetățeni din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul de vot. Atunci, pentru aceștia au fost deschise 15 și, respectiv, 13 secții de votare. Între 1998 și 2009, prezența la vot a scăzut constant, fiind consemnat un minim istoric: mai puțin de 5.000 de alegători și doar 8 secții de votare – cel mai mic număr din acea perioadă.

Situația s-a schimbat la alegerile prezidențiale din 2016. Dacă în primul tur au votat mai puțini cetățeni, în turul doi – când în competiție au rămas Igor Dodon și Maia Sandu – numărul alegătorilor din stânga Nistrului a urcat la peste 17.000, aproape dublu față de primul tur. Pentru ambele tururi au fost deschise 30 de secții de votare.

În 2019, la alegerile parlamentare, s-a înregistrat un record: 36.034 de voturi și 47 de secții de votare – cel mai mare număr până în prezent. Ulterior, cifrele au început să scadă treptat.

De exemplu, în 2020, la primul tur al prezidențialelor au votat mai puțin de 15.000 de persoane. În turul doi – în care au ieșit învingători, din nou, Maia Sandu și Igor Dodon – au votat aproape de două ori mai mult – 32 de mii. Totuși, mai puțini decât în 2019. Și numărul secțiilor de votare a fost mai mic – 42 față de 47.

La alegerile parlamentare anticipate din 2021 au votat mai puțin de 30.000 de alegători din regiunea transnistreană, iar la prezidențialele din 2024 – aproximativ 26.000. În această perioadă a scăzut și numărul secțiilor deschise – de la 41, în 2021 la doar 30, în 2024.

ADEPT

Datele prezentate de ADEP arată că, în medie, de-a lungul anilor, aproximativ 550 de alegători din stânga Nistrului au participat la vot în fiecare secție deschisă de autoritățile de la Chișinău. O mobilizare mai mare a fost înregistrată la scrutinele din 1996, 2019, 2020 și 2024.

ADEPT

La ultimele alegeri, în 2024, mai arată datele prezentate de ADEPT, cei mai mulți alegători din regiunea transnistreană și-au exprimat votul în secțiile deschise la Rezina, Varnița și Chișinău.

ADEPT

Pentru parlamentarele din această toamnă, autoritățile analizează posibilitatea de a deschide doar 10 secții de votare. Decizia finală urmează să fie adoptată de Comisia Electorală Centrală până pe 24 august, cel târziu. Între timp, partidele de opoziție pro-ruse și unii candidați au criticat intenția, acuzând guvernarea de tentativă de fraudă. Aceștia cer drepturi egale de vot pentru toți cetățenii, indiferent de regiunea în care locuiesc. CEC a precizat, în reacție pentru NewsMaker, că hotărârea va fi luată în strictă conformitate cu Codul electoral.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: