Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: despre «luxul pentru Moldova», epidemia de gripă și despre scăderea limitei de import fără taxe a coletelor din străinătate

Un ministru bun — un lux pentru Moldova?

Încă în weekend, la 7 ianuarie, presa din Moldova a scris, cu referire la propriile surse, despre posibile remanieri în guvern, în special despre intenția lui Spatari de a pleca din funcția de ministru al muncii și protecției sociale. La rândul său, ministrul a refuzat să comenteze aceste zvonuri, dar a scris, simbolic, în zece puncte, ce a învățat timp de un an și a promis că va prezenta o declarație publică la 9 ianuarie.

Așa și s-a întâmplat. Ziua, premierul Gavrilița a participat la o conferință de presă comună cu Spatari și a anunțat că acesta din urmă a demisionat. Imediat, ministrul însuși a precizat că pleacă exclusiv «din motive personale» și că revine la București, unde trăiește familia sa. La aceeași conferință de presă, premierul l-a prezentat pe succesorul lui Spatari. Acesta este Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului «Parteneriat pentru Dezvoltare». Această organizație se ocupă de promovarea egalității de gen și a incluziunii în Moldova.

În ce-l privește pe Spatari, acesta a promis deja că, chiar dacă pleacă, va continua să acorde sprijin echipei Ministerului Muncii și noului ministru în continuarea reformelor pe care le-a inițiat.

Menționăm că Spatari a fost cel de-al cincilea ministru din echipa lui Gavrilița care a demisionat timp de un an și ceva. Primul care a plecat din echipă a fost vicepremierul pentru reintegrare, apoi ministrul agriculturii, ministrul ecologiei și ministrul economiei.

Bineînțeles, plecarea lui Spatari nu a rămas în afara atenției politicienilor, bloggerilor și altor cetățeni plictisiți de sărbători. Aceștia au scris și despre salariile mici ale miniștrilor, și despre faptul că «un ministru bun încă este un lux» pe care Moldova nu și-l poate permite. Chiar și reprezentanții opoziției, care critică guvernarea în orice circumstanțe, au regretat demisia lui Spatari.

Și da, la aceeași conferință de presă, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Spatari a abordat din nou subiectul compensațiilor. Mai bine zis, a vorbit despre familiile care nu și-au indicat toate veniturile. Așadar, după verificările efectuate, s-a constatat că în jur de 11 mii de familii nu pot pretinde la categoria de vulnerabilitate ridicată sau foarte ridicată.

Covid + gripă + IRVA = epidemie?

La Chișinău se vorbește serios despre o epidemie de gripă. Șeful Direcției municipale asistență socială și sănătate Gîlcă a declarat, la tradiționala ședință matinală de la primărie, că nu toți medicii diagnostichează gripa la pacienți și a reamintit că spitalele municipale pentru copii sunt arhipline.

În același timp, șefa cabinetului de miniștri Gavrilița dă asigurări că situația se află sub control și că «în ultima săptămână a anului trecut, numărul bolnavilor s-a redus puțin».

«La Ministerul Sănătății mi s-a comunicat că sunt suficiente locuri pentru persoanele care au nevoie de spitalizare. Avem stocuri de medicamente antivirale. Am propus să se acorde atenție deosebită stocurilor de medicamente antivirale pentru copii», a precizat premierul.

La sudul Moldovei, a fost anunțată deja carantină în grădinițe din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri cu gripă și IRVA. Iar în România, pentru prima oară de la începutul anului, s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire concomitentă cu Covid-19 și gripă, denumite «fluron». Totodată, cei de la Ministerul Sănătății subliniază faptul că niciunul dintre acestea nu a pus în pericol viața pacienților.

Și aici, se pare, e momentul oportun să amintim de regulile pe care ar fi trebuit să le învățăm în perioada epidemiei de coronavirus: să purtăm măști, să ne spălăm pe mâini, să aerisim încăperile și, desigur, să stăm acasă (în timpul bolii) și nu la serviciu (sau oriunde în altă parte).

Ping-pong-ul dintre Tiraspol și Chișinău

Cei de la Tiraspol au anunțat că au primit răspunsul delegației moldovenești referitor la un proiect de lege care prevede răspundere penală pentru separatism. Acesta nu le-a fost pe plac. Acest răspuns a fost numit o fițuică pe site-ul așa-zisului minister de externe, pentru că «nu conține un răspuns clar la întrebările abordate și o poziție clară a Republicii Moldova cu privire la amenințarea la adresa securității pentru cetățenii din stânga Nistrului după adoptarea proiectului de lege».

Biroul politici de reintegrare a comentat din nou declarația Tiraspolului, dar de data aceasta, pentru NM. Cei de acolo au precizat că au răspuns la un demers pe care l-au primit la sfârșitul lunii decembrie. Potrivit instituției, autoritățile au menționat, în scrisoare, că depun eforturi pentru a consolida cadrul de reglementare în domeniul asigurării securității statului, în special mecanismul de combatere a amenințărilor la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Pe scurt, despre alte știri

Limita de taxe vamale pentru coletele trimise din străinătate către un destinatar din Moldova ar putea fi redusă de la 200 până la 150 de euro, de la 1 iulie 2023.

În ultimii cinci ani, exporturile de prune moldovenești pe piața din Germaniaau crescut de 25 de ori. În prezent, 30-40 la sută din prunele importate de Germania provin din Moldova.

În ultimii doi ani, vinurile producătorilor din Moldova au cucerit 4554 de medaliila concursuri internaționale.

Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi 

  • La ora 10:00, reprezentanții Ministerului Economiei vor avea o întrevedere publică cu deținătorii de patente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video

Guțul, prima reacție după ce procurorii au cerut să fie condamnată la 9 ani de închisoare

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, susține că dosarul penal în care este acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” ar avea un caracter politic. Ea afirmă că ar fi fost vizată în mod selectiv din cauza funcției pe care o deține, în timp ce alte persoane cu roluri mai importante în ierarhia partidului – declarat între timp neconstituțional – ar fi fost scutite de urmărirea penală. Guțul, susținută activ de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru fraudă bancară, a declarat după ședința în care au fost susținute pledoariile finale că speră într-o „decizie corectă”, care să o recunoască nevinovată.

„Până în 2023, până în momentul în care eu am devenit bașcan al autonomiei găgăuze, toți au uitat. Cu părere de rău, din peste 20 de colaboratori de monitorizare ai biroului central al Partidului Șor, doar eu am ajuns pe banca acuzaților și, pentru companie, Svetlana Popan. Evident că este un dosar politic, dacă nu ar fi fost statutul meu, nu și-ar fi adus aminte ca și de alți colegi, ce au trecut din statutul de învinuit în cel de martor. Chiar și cei cu un statut mai mare în ierarhie, colegi de-ai mei, sunt martori, iar eu, secretară a Partidului Șor din 2022, sunt judecată”, a declarat Evghenia Guțul.

„Ei au nevoie de Guțul în calitate de inculpată” – așa a comentat bașcana solicitarea procurorilor, care au cerut marți ca aceasta să fie condamnată la 9 ani de închisoare, iar fosta sa colegă de partid, ex-secretara Partidului „Șor”, la 8 ani.

„Am anticipat această (nr.red: solicitare), pentru că încă din prima zi în care domnul Iepure a preluat cazul meu, mi-a fost clar că așa vor cere. Astăzi, Guțul este folosită ca un exemplu de pedeapsă publică — o persoană care va fi un exemplu pentru cei din opoziție că nu trebuie să meargă împotriva actualei puteri. Astăzi, Guțul reprezintă acea față care poate fi bătută, arătată. Desigur, decizia finală aparține judecătorului”, a declarat Guțul.

Bașcana a menționat că se așteaptă în continuare la o „decizie corectă”. Rugată de presă să explice ce înseamnă acest lucru, Guțul a declarat: „Contez pe faptul că judecătorul mă va recunoaște nevinovată”.

Ea susține că acuzarea nu ar fi prezentat probe convingătoare în instanță, ci doar afirmații nefondate: „Problema este că nu au prezentat niciun fel de probe: eu presupun, eu am auzit, la nivelul bârfelor”.

Amintim că procurorii au cerut, pe 1 iulie, o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. De asemenea, acuzatorii au solicitat ca aceasta să fie privată, timp de 5 ani, de dreptul de a face parte dintr-un partid politic.

Pe lângă Guțul, procurorii au solicitat o pedeapsă de 8 ani de închisoare și pentru fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”, Svetlana Popan, a anunțat procurorul de caz, Cristina Gladcov. Potrivit acesteia, ambele inculpate sunt vizate în dosar pe două capete de acuzare.

Totodată, acuzatorii au cerut confiscarea sumelor menționate în actul de învinuire și menținerea sechestrelor, pentru a asigura recuperarea prejudiciilor în favoarea statului. În cazul Evgheniei Guțul, prejudiciul estimat este de 40 de milioane de lei, iar în cazul Svetlanei Popan – de 9 milioane de lei. Procurorii au declarat pentru presă că au demonstrat „pe deplin” vinovăția Evgheniei Guțul și a Svetlanei Popan în instanță.

Următoarea ședință în dosarul în care este vizată Evghenia Guțul este programată pentru 3 iulie, dată la care ar putea fi pronunțată și hotărârea instanței.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanță cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit PA, Evghenia Guțul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: