Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: despre «luxul pentru Moldova», epidemia de gripă și despre scăderea limitei de import fără taxe a coletelor din străinătate

Un ministru bun — un lux pentru Moldova?

Încă în weekend, la 7 ianuarie, presa din Moldova a scris, cu referire la propriile surse, despre posibile remanieri în guvern, în special despre intenția lui Spatari de a pleca din funcția de ministru al muncii și protecției sociale. La rândul său, ministrul a refuzat să comenteze aceste zvonuri, dar a scris, simbolic, în zece puncte, ce a învățat timp de un an și a promis că va prezenta o declarație publică la 9 ianuarie.

Așa și s-a întâmplat. Ziua, premierul Gavrilița a participat la o conferință de presă comună cu Spatari și a anunțat că acesta din urmă a demisionat. Imediat, ministrul însuși a precizat că pleacă exclusiv «din motive personale» și că revine la București, unde trăiește familia sa. La aceeași conferință de presă, premierul l-a prezentat pe succesorul lui Spatari. Acesta este Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului «Parteneriat pentru Dezvoltare». Această organizație se ocupă de promovarea egalității de gen și a incluziunii în Moldova.

În ce-l privește pe Spatari, acesta a promis deja că, chiar dacă pleacă, va continua să acorde sprijin echipei Ministerului Muncii și noului ministru în continuarea reformelor pe care le-a inițiat.

Menționăm că Spatari a fost cel de-al cincilea ministru din echipa lui Gavrilița care a demisionat timp de un an și ceva. Primul care a plecat din echipă a fost vicepremierul pentru reintegrare, apoi ministrul agriculturii, ministrul ecologiei și ministrul economiei.

Bineînțeles, plecarea lui Spatari nu a rămas în afara atenției politicienilor, bloggerilor și altor cetățeni plictisiți de sărbători. Aceștia au scris și despre salariile mici ale miniștrilor, și despre faptul că «un ministru bun încă este un lux» pe care Moldova nu și-l poate permite. Chiar și reprezentanții opoziției, care critică guvernarea în orice circumstanțe, au regretat demisia lui Spatari.

Și da, la aceeași conferință de presă, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Spatari a abordat din nou subiectul compensațiilor. Mai bine zis, a vorbit despre familiile care nu și-au indicat toate veniturile. Așadar, după verificările efectuate, s-a constatat că în jur de 11 mii de familii nu pot pretinde la categoria de vulnerabilitate ridicată sau foarte ridicată.

Covid + gripă + IRVA = epidemie?

La Chișinău se vorbește serios despre o epidemie de gripă. Șeful Direcției municipale asistență socială și sănătate Gîlcă a declarat, la tradiționala ședință matinală de la primărie, că nu toți medicii diagnostichează gripa la pacienți și a reamintit că spitalele municipale pentru copii sunt arhipline.

În același timp, șefa cabinetului de miniștri Gavrilița dă asigurări că situația se află sub control și că «în ultima săptămână a anului trecut, numărul bolnavilor s-a redus puțin».

«La Ministerul Sănătății mi s-a comunicat că sunt suficiente locuri pentru persoanele care au nevoie de spitalizare. Avem stocuri de medicamente antivirale. Am propus să se acorde atenție deosebită stocurilor de medicamente antivirale pentru copii», a precizat premierul.

La sudul Moldovei, a fost anunțată deja carantină în grădinițe din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri cu gripă și IRVA. Iar în România, pentru prima oară de la începutul anului, s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire concomitentă cu Covid-19 și gripă, denumite «fluron». Totodată, cei de la Ministerul Sănătății subliniază faptul că niciunul dintre acestea nu a pus în pericol viața pacienților.

Și aici, se pare, e momentul oportun să amintim de regulile pe care ar fi trebuit să le învățăm în perioada epidemiei de coronavirus: să purtăm măști, să ne spălăm pe mâini, să aerisim încăperile și, desigur, să stăm acasă (în timpul bolii) și nu la serviciu (sau oriunde în altă parte).

Ping-pong-ul dintre Tiraspol și Chișinău

Cei de la Tiraspol au anunțat că au primit răspunsul delegației moldovenești referitor la un proiect de lege care prevede răspundere penală pentru separatism. Acesta nu le-a fost pe plac. Acest răspuns a fost numit o fițuică pe site-ul așa-zisului minister de externe, pentru că «nu conține un răspuns clar la întrebările abordate și o poziție clară a Republicii Moldova cu privire la amenințarea la adresa securității pentru cetățenii din stânga Nistrului după adoptarea proiectului de lege».

Biroul politici de reintegrare a comentat din nou declarația Tiraspolului, dar de data aceasta, pentru NM. Cei de acolo au precizat că au răspuns la un demers pe care l-au primit la sfârșitul lunii decembrie. Potrivit instituției, autoritățile au menționat, în scrisoare, că depun eforturi pentru a consolida cadrul de reglementare în domeniul asigurării securității statului, în special mecanismul de combatere a amenințărilor la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Pe scurt, despre alte știri

Limita de taxe vamale pentru coletele trimise din străinătate către un destinatar din Moldova ar putea fi redusă de la 200 până la 150 de euro, de la 1 iulie 2023.

În ultimii cinci ani, exporturile de prune moldovenești pe piața din Germaniaau crescut de 25 de ori. În prezent, 30-40 la sută din prunele importate de Germania provin din Moldova.

În ultimii doi ani, vinurile producătorilor din Moldova au cucerit 4554 de medaliila concursuri internaționale.

Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi 

  • La ora 10:00, reprezentanții Ministerului Economiei vor avea o întrevedere publică cu deținătorii de patente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cât a încasat bugetul de stat în primele 14 zile de la eliminarea scutirilor pentru agenții economici din Transnistria

În primele 14 zile de la introducerea primei etape de eliminare a facilităților la TVA și accize pentru agenții economici din regiunea transnistreană, în bugetul Republicii Moldova au fost colectate circa 850 de mii de lei sub formă de taxe vamale, TVA și accize. Cifra a fost comunicată de șeful posturilor vamale interne de control Criuleni, Vadul lui Vodă și feribotul Molovata ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Alexandru Sușcov, pentru „MOST”.

„În cele 14 zile, volumul importurilor a fost destul de mic în raport cu volumul total care este introdus în această perioadă. Potrivit cifrelor, din taxe vamale, TVA și accize au fost colectate în bugetul Republicii Moldova circa 850.000 de lei”, a declarat Sușcov.

Potrivit lui Sușcov, în aceste două săptămâni, în statistici au fost incluse, printre altele, bijuterii, mijloace de transport, blănuri și alte categorii de mărfuri pentru care, începând cu 1 septembrie 2026, se aplică TVA și accize.

El a adăugat că, în perioada ianuarie-august 2026, Serviciul Vamal a colectat 110,5 milioane de lei. Această sumă include doar taxele vamale, fără TVA și accize. „Activitatea economică a scăzut într-o anumită măsură. Presupun că acest lucru are legătură cu noile prevederi”, a declarat Sușcov.

Totodată, potrivit acestuia, procedura de vămuire nu s-a schimbat. „Așa cum era, așa a și rămas. Singurul lucru care s-a schimbat este metoda de impozitare”, a comunicat Sușcov. Potrivit acestuia, la vămuirea mărfurilor sunt utilizați aceiași brokeri vamali și este depusă declarația vamală. Diferența este că în declarație nu mai este indicat codul de scutire. „Toate plățile sunt calculate automat. Nu se pierde mai mult timp pentru vămuire, nu există coridoare suplimentare, adică există un tratament absolut egal atât pentru agenții economici de pe malul drept, cât și pentru cei de pe malul stâng”, a declarat Sușcov.

***

Amintim că, de la 1 septembrie 2026, agenții economici din regiunea transnistreană achită TVA și accize pentru mai multe categorii de mărfuri importate în Republica Moldova. Este prima etapă a eliminării treptate a scutirilor fiscale și vizează, printre altele, băuturile alcoolice, produsele din tutun și cu nicotină, parfumurile, articolele pirotehnice, blănurile, bijuteriile și pietrele prețioase, precum și anumite mijloace de transport. De la 1 ianuarie 2027, regimul va fi extins la alte categorii, inclusiv unele materii prime și produse petroliere, iar de la 1 aprilie 2027 – la gaze naturale, energie electrică, aparate telefonice și computere.

Autoritățile susțin că introducerea treptată a taxelor va oferi companiilor din regiunea transnistreană timp pentru a se adapta și va reduce impactul asupra prețurilor și consumatorilor. Obiectivul este ca, până la 1 ianuarie 2030, regimul fiscal general să fie aplicat integral mărfurilor importate de agenții economici din regiunea transnistreană, în aceleași condiții ca pentru companiile din restul țării.

Anterior, se menționa că veniturile suplimentare obținute în urma eliminării scutirilor urmează să fie direcționate către un Fond de convergență, din care vor fi finanțate proiecte și programe destinate locuitorilor din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Tiraspolul a criticat decizia Chișinăului și a calificat-o drept „racket politic”. Detalii – AICI. NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria – AICI. Lista totală a mărfurilor pentru care firmele din regiunea transnistreană vor achita taxe poate fi consultată – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: