Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: despre «luxul pentru Moldova», epidemia de gripă și despre scăderea limitei de import fără taxe a coletelor din străinătate

Un ministru bun — un lux pentru Moldova?

Încă în weekend, la 7 ianuarie, presa din Moldova a scris, cu referire la propriile surse, despre posibile remanieri în guvern, în special despre intenția lui Spatari de a pleca din funcția de ministru al muncii și protecției sociale. La rândul său, ministrul a refuzat să comenteze aceste zvonuri, dar a scris, simbolic, în zece puncte, ce a învățat timp de un an și a promis că va prezenta o declarație publică la 9 ianuarie.

Așa și s-a întâmplat. Ziua, premierul Gavrilița a participat la o conferință de presă comună cu Spatari și a anunțat că acesta din urmă a demisionat. Imediat, ministrul însuși a precizat că pleacă exclusiv «din motive personale» și că revine la București, unde trăiește familia sa. La aceeași conferință de presă, premierul l-a prezentat pe succesorul lui Spatari. Acesta este Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului «Parteneriat pentru Dezvoltare». Această organizație se ocupă de promovarea egalității de gen și a incluziunii în Moldova.

În ce-l privește pe Spatari, acesta a promis deja că, chiar dacă pleacă, va continua să acorde sprijin echipei Ministerului Muncii și noului ministru în continuarea reformelor pe care le-a inițiat.

Menționăm că Spatari a fost cel de-al cincilea ministru din echipa lui Gavrilița care a demisionat timp de un an și ceva. Primul care a plecat din echipă a fost vicepremierul pentru reintegrare, apoi ministrul agriculturii, ministrul ecologiei și ministrul economiei.

Bineînțeles, plecarea lui Spatari nu a rămas în afara atenției politicienilor, bloggerilor și altor cetățeni plictisiți de sărbători. Aceștia au scris și despre salariile mici ale miniștrilor, și despre faptul că «un ministru bun încă este un lux» pe care Moldova nu și-l poate permite. Chiar și reprezentanții opoziției, care critică guvernarea în orice circumstanțe, au regretat demisia lui Spatari.

Și da, la aceeași conferință de presă, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Spatari a abordat din nou subiectul compensațiilor. Mai bine zis, a vorbit despre familiile care nu și-au indicat toate veniturile. Așadar, după verificările efectuate, s-a constatat că în jur de 11 mii de familii nu pot pretinde la categoria de vulnerabilitate ridicată sau foarte ridicată.

Covid + gripă + IRVA = epidemie?

La Chișinău se vorbește serios despre o epidemie de gripă. Șeful Direcției municipale asistență socială și sănătate Gîlcă a declarat, la tradiționala ședință matinală de la primărie, că nu toți medicii diagnostichează gripa la pacienți și a reamintit că spitalele municipale pentru copii sunt arhipline.

În același timp, șefa cabinetului de miniștri Gavrilița dă asigurări că situația se află sub control și că «în ultima săptămână a anului trecut, numărul bolnavilor s-a redus puțin».

«La Ministerul Sănătății mi s-a comunicat că sunt suficiente locuri pentru persoanele care au nevoie de spitalizare. Avem stocuri de medicamente antivirale. Am propus să se acorde atenție deosebită stocurilor de medicamente antivirale pentru copii», a precizat premierul.

La sudul Moldovei, a fost anunțată deja carantină în grădinițe din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri cu gripă și IRVA. Iar în România, pentru prima oară de la începutul anului, s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire concomitentă cu Covid-19 și gripă, denumite «fluron». Totodată, cei de la Ministerul Sănătății subliniază faptul că niciunul dintre acestea nu a pus în pericol viața pacienților.

Și aici, se pare, e momentul oportun să amintim de regulile pe care ar fi trebuit să le învățăm în perioada epidemiei de coronavirus: să purtăm măști, să ne spălăm pe mâini, să aerisim încăperile și, desigur, să stăm acasă (în timpul bolii) și nu la serviciu (sau oriunde în altă parte).

Ping-pong-ul dintre Tiraspol și Chișinău

Cei de la Tiraspol au anunțat că au primit răspunsul delegației moldovenești referitor la un proiect de lege care prevede răspundere penală pentru separatism. Acesta nu le-a fost pe plac. Acest răspuns a fost numit o fițuică pe site-ul așa-zisului minister de externe, pentru că «nu conține un răspuns clar la întrebările abordate și o poziție clară a Republicii Moldova cu privire la amenințarea la adresa securității pentru cetățenii din stânga Nistrului după adoptarea proiectului de lege».

Biroul politici de reintegrare a comentat din nou declarația Tiraspolului, dar de data aceasta, pentru NM. Cei de acolo au precizat că au răspuns la un demers pe care l-au primit la sfârșitul lunii decembrie. Potrivit instituției, autoritățile au menționat, în scrisoare, că depun eforturi pentru a consolida cadrul de reglementare în domeniul asigurării securității statului, în special mecanismul de combatere a amenințărilor la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Pe scurt, despre alte știri

Limita de taxe vamale pentru coletele trimise din străinătate către un destinatar din Moldova ar putea fi redusă de la 200 până la 150 de euro, de la 1 iulie 2023.

În ultimii cinci ani, exporturile de prune moldovenești pe piața din Germaniaau crescut de 25 de ori. În prezent, 30-40 la sută din prunele importate de Germania provin din Moldova.

În ultimii doi ani, vinurile producătorilor din Moldova au cucerit 4554 de medaliila concursuri internaționale.

Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi 

  • La ora 10:00, reprezentanții Ministerului Economiei vor avea o întrevedere publică cu deținătorii de patente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: