Facebook/Natalia Gavrilița PM

NM Espresso: despre «măcar o voce a Moldovei», pierderea Chișinăului în fața Tiraspolului și despre ceea ce (nu) ascunde Dodon

Securitatea și «vocea Moldovei»

Primele persoane din stat și nu numai acestea au vorbit, ieri, în Moldova și peste hotarele țării, despre securitatea noastră. La 6 decembrie, de dimineață, șefa statului a semnat Decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea strategiei securității naționale. Sandu a vorbit și în SUA despre riscurile la adresa securității naționale: cu Nancy Pelosi, Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, cu Samantha Power, Administratoarea USAID și cu Jennifer Granholm, Secretarul de stat pentru Energie al SUA.

Iar în Moldova continuă căutările fragmentelor de rachetă care a căzut recent. Oamenii legii au deschis deja o cauză penală în acest sens. De notat că încă nimeni nu spune, a cui este racheta. Și aceasta, din cauza că doar identificarea vizuală este insuficientă. Dar, citând MAEIE, este clar că «acestea sunt consecințele acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina. Una e când o rachetă zboară să bombardeze pe cineva și alta e când o rachetă apără».

Cei din Ucraina sunt de altă părere. Alexei Arestovici, consilierul șefului Oficiului Președintelui ucrainean, a declarat că «ar fi bine ca Moldova să ia o poziție mult mai fermă», deoarece «căderea unei rachete este unul dintre semnele de agresiune militară (…) și ne-am dori să auzim măcar o voce».

Posibil, această voce va fi auzită în Ucraina, și nu doar acolo. Încă până la declarația lui Arestovici, președintele parlamentului Grosu a menționat că Moldova va analiza rezoluția Parlamentului European cu privire la declararea Rusiei ca «stat sponsor al terorismului» și ar putea adera la aceasta, dar deocamdată, facem ceea ce știm mai bine — «ajutăm refugiații ucraineni».


Cabinetul de miniștri, în deplasare

Șefa cabinetului de miniștri Gavrilița și o parte din echipa sa a plecat într-o vizită la Kiev. Pe lângă Kiev, miniștrii noștri au vizitat Bucha și Irpen și, desigur, și-au împărtășit emoțiile după cele văzute: «Am văzut cu ochii mei case arse și pustiite, școli, grădinițe și drumuri distruse, dar cea mai dureroasă priveliște sunt crucile din spatele grădinilor. Nicio fotografie, nicio imagine video nu poate transmite ceea ce am văzut aici, pe loc», a scris premierul pe pagina sa de Facebook.

După aceasta, Gavrilița a avut o întrevedere cu omologul său ucrainean Denis Șmîgal. Părțile au convenit să aprofundeze cooperarea în sectorul energetic și economic, continuitatea proiectelor comune în domeniul transportului și al infrastructurii, dar și să implementeze agenda europeană.

Premierii au convenit și în privința cooperării în domeniul apărării antiaeriene, îmbunătățirii controlului la frontiera comună și continuării cooperării și dialogului pentru menținerea păcii și securității în regiunea transnistreană. Nu se precizează, despre ce anume au vorbit, dar menționăm că și vicepremierul pentru reintegrare Serebrean a plecat la Kiev.


Ce (nu) ascunde Dodon

Ex-președintele Moldovei Dodon a anunțat lansarea unui site pe paginile căruia a publicat informații despre dosarul «kuliok» (în acest caz, Dodon este bănuit de trădare de Patrie), precum și profilurile părții acuzării, ale funcționarilor și altor persoane, inclusiv declarațiile publice ale acestora. Dodon a subliniat în postarea sa că «nu avem nimic de ascuns», de aceea «toată lumea poate vedea, ce conțin dosarele politice despre fostul președinte al țării».

Mai târziu însă, procurorii au declarat că Dodon nu a publicat toate informațiile — «dosarul conține și alte materiale care confirmă acuzația», iar prin acțiunile sale, fostul președinte încearcă să discrediteze sistemul justiției și să facă presiune asupra martorilor și a judecătorilor.


Fără #fărăvoi

Aflându-se într-o deplasare în SUA, președintele Moldovei a îndemnat guvernul să-și organizeze activitatea în domeniul asigurării securității energetice în așa fel, încât cetățenii să poată obține în mod operativ informații despre toate acțiunile autorităților în această direcție. «Este un element important al securității naționale, iar guvernul trebuie să comunice clar și fără întârziere toate acțiunile întreprinse», a subliniat șefa statului.

Declarația s-a făcut în contextul criticilor la adresa acțiunilor guvernului care a semnat sâmbătă un contract cu MGRES privind reluarea livrărilor de energie electrică.

Iar noi am încercat să aflăm, ce a câștigat Chișinăul prin pierderea sa în fața Tiraspolului și ce atribuție are Ucraina în acest sens.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

  • La ora 9:30, își va continua lucrările Forumul Drepturilor Omului, care au fost lansate la 6 decembrie.
  • La ora 15:00, va începe ședința guvernului. Agenda miniștrilor conține 21 de chestiuni, inclusiv rectificările la bugetul de stat pentru anul 2022 și proiectul de lege cu privire la interzicerea deconectărilor de la servicii locativ-comunale în perioada rece a anului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md/imagine simbol

Două televiziuni, amendate cu 5 000 și 7 000 de lei pentru discriminare în cadrul unor emisiuni de informare electorală

Consiliul Audiovizualului (CA) a sancționat pe 11 septembrie TV-Găgăuzia și Pro TV Chișinău cu 7 000 și, respectiv, 5 000 de lei pentru admiterea unor forme de discriminare în cadrul unor programe de informare electorale. Totodată, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare din această lună.

Potrivit unui comunicat al CA, monitorizarea a cuprins perioada 29 august – 4 septembrie, prima săptămână din campania electorală. CA a efectuat controlul tuturor celor 22 de posturi care au declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din această toamnă: Moldova 1, TV-Găgăuzia, TVR Moldova, Jurnal TV, TV8, R Live TV, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, 7 TV, Next TV, 1 TV, One TV, N4,  Star TV, Vocea Basarabiei TV, TV9, TVC 21, Canal Regional, Agro TV Moldova, TV Elita și Media TV.

Rezultatele monitorizării primei săptămâni de campanie electorală au arătat următoarele:

  • Știri cu caracter electoral au fost difuzate 505, ceea ce reprezintă aproximativ 31,4% din durata cumulată a buletinelor informative.
  • Prezența protagoniștilor în subiectele electorale: Concurenții electorali au fost cei mai vizibili în materialele cu tematică electorală, înregistrând 738 de apariții (47,9%). Cele mai puține apariții le-au avut organul electoral, cu 86 de menționări (5,6%).
  • Reflectarea concurenților electorali în buletinele informative: 18 servicii media audiovizuale (SMA) monitorizate au inclus informații despre concurenții electorali în cadrul buletinelor de știri. Singura excepție a fost ”TV-Găgăuzia” (GRT), care nu a difuzat niciun material referitor la aceștia.
  • Concurenții electorali cu cea mai mare vizibilitate: Blocul „Patriotic” a fost cel mai mediatizat concurent electoral, beneficiind de 1 oră, 24 min și 54 sec, ceea ce reprezintă 19,9% din timpul total dedicat concurenților. Următorii în clasament au fost Blocul „Alternativa”, cu 1 oră, 14 min și 42 sec (17,5%), și PAS, cu 1 oră, 13 min și 38 sec (17,3%). Împreună, acești trei concurenți au cumulat peste jumătate din durata totală de reflectare acordată tuturor actorilor electorali.
  • Reflectarea subiectelor conflictuale în buletinele informative: 18 SMA au difuzat în total 147 de subiecte cu caracter conflictual, dintre care 20 au fost prezentate într-un mod dezechilibrat.
  • Distribuția de gen a surselor citate în subiectele electorale: În ansamblu, subiectele electorale difuzate de cele 19 posturi TV au prezentat un ușor dezechilibru de gen în ceea ce privește sursele citate – 64% din totalul aparițiilor fiind a persoanelor de sex masculin și 36% a celor de sex feminin.
  • Relevanța temelor abordate în cadrul reflectării electorale: Majoritatea subiectelor difuzate au fost considerate relevante pentru procesul electoral, contribuind la informarea publicului cu privire la campania și actorii implicați, excepție fiind TVC 21 care a difuzat două subiecte irelevante incluse în rubrica specială.
  • Dezbateri electorale: 2 SMA au difuzat cumulat 4 dezbateri electorale: Vocea Basarabiei TV și Media TV fiecare câte 2 dezbateri. Next TV nu a organizat dezbateri electorale, deși s-a angajat prin declarație să organizeze dezbateri electorale în zi de miercuri, fără reluare, în perioada de raportare.
  • Publicitate electorală: 9 SMA din 22 au difuzat în total 224 spoturi de publicitate (dintre care 16 spoturi gratuite), cu o durată totală de 1 oră 53 min și 27 sec. Cele 9 SMA care au difuzat publicitate electorală sunt: Moldova 1, TV-Găgăuzia, Jurnal TV, TV8, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, Next TV și One TV. Patru dintre acestea– Jurnal TV, Pro TV Chișinău, Next TV, One TV – au admis abateri la difuzarea publicității electorale.

O constatare a controlului a vizat admiterea de către postul public regional TV-Găgăuzia și cel privat național Pro TV Chișinău a exprimărilor de natură să constituie anumite forme de discriminare. „Or, contrar prevederilor art. 13 alin. (1) lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale, „în virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigențe: … d) să evite orice formă de discriminare”, în cadrul unui program de informare electorală, difuzat de furnizorul public din regiunea găgăuză, invitatul a exprimat o opinie cu elemente de discriminare pe criteriul de orientare sexuală, fără ca moderatoarea să reacționeze sau să intervină pentru a semnaliza interlocutorului afirmația improprie”, a menționat CA.

Același tip de încălcare a fost remarcat în una din edițiile emisiunii de informare electorală, difuzate la postul Pro TV Chișinău. „Unele afirmații din intervenția invitatului au făcut referire la vârsta și starea fizică ale unui lider politic, cu statut de concurent electoral, aspecte care au fost catalogate de monitori ca forme de discriminare pe criteriul de vârstă”, a precizat CA.

Astfel, membrii CA au amendat compania GRT, care deține TV-Găgăuzia, cu 7 000 de lei, iar Pro TV Chișinău cu 5 000 de lei.

De asemenea, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare, care vor avea loc pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: