Facebook/Natalia Gavrilița PM

NM Espresso: despre «măcar o voce a Moldovei», pierderea Chișinăului în fața Tiraspolului și despre ceea ce (nu) ascunde Dodon

Securitatea și «vocea Moldovei»

Primele persoane din stat și nu numai acestea au vorbit, ieri, în Moldova și peste hotarele țării, despre securitatea noastră. La 6 decembrie, de dimineață, șefa statului a semnat Decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea strategiei securității naționale. Sandu a vorbit și în SUA despre riscurile la adresa securității naționale: cu Nancy Pelosi, Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, cu Samantha Power, Administratoarea USAID și cu Jennifer Granholm, Secretarul de stat pentru Energie al SUA.

Iar în Moldova continuă căutările fragmentelor de rachetă care a căzut recent. Oamenii legii au deschis deja o cauză penală în acest sens. De notat că încă nimeni nu spune, a cui este racheta. Și aceasta, din cauza că doar identificarea vizuală este insuficientă. Dar, citând MAEIE, este clar că «acestea sunt consecințele acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina. Una e când o rachetă zboară să bombardeze pe cineva și alta e când o rachetă apără».

Cei din Ucraina sunt de altă părere. Alexei Arestovici, consilierul șefului Oficiului Președintelui ucrainean, a declarat că «ar fi bine ca Moldova să ia o poziție mult mai fermă», deoarece «căderea unei rachete este unul dintre semnele de agresiune militară (…) și ne-am dori să auzim măcar o voce».

Posibil, această voce va fi auzită în Ucraina, și nu doar acolo. Încă până la declarația lui Arestovici, președintele parlamentului Grosu a menționat că Moldova va analiza rezoluția Parlamentului European cu privire la declararea Rusiei ca «stat sponsor al terorismului» și ar putea adera la aceasta, dar deocamdată, facem ceea ce știm mai bine — «ajutăm refugiații ucraineni».


Cabinetul de miniștri, în deplasare

Șefa cabinetului de miniștri Gavrilița și o parte din echipa sa a plecat într-o vizită la Kiev. Pe lângă Kiev, miniștrii noștri au vizitat Bucha și Irpen și, desigur, și-au împărtășit emoțiile după cele văzute: «Am văzut cu ochii mei case arse și pustiite, școli, grădinițe și drumuri distruse, dar cea mai dureroasă priveliște sunt crucile din spatele grădinilor. Nicio fotografie, nicio imagine video nu poate transmite ceea ce am văzut aici, pe loc», a scris premierul pe pagina sa de Facebook.

După aceasta, Gavrilița a avut o întrevedere cu omologul său ucrainean Denis Șmîgal. Părțile au convenit să aprofundeze cooperarea în sectorul energetic și economic, continuitatea proiectelor comune în domeniul transportului și al infrastructurii, dar și să implementeze agenda europeană.

Premierii au convenit și în privința cooperării în domeniul apărării antiaeriene, îmbunătățirii controlului la frontiera comună și continuării cooperării și dialogului pentru menținerea păcii și securității în regiunea transnistreană. Nu se precizează, despre ce anume au vorbit, dar menționăm că și vicepremierul pentru reintegrare Serebrean a plecat la Kiev.


Ce (nu) ascunde Dodon

Ex-președintele Moldovei Dodon a anunțat lansarea unui site pe paginile căruia a publicat informații despre dosarul «kuliok» (în acest caz, Dodon este bănuit de trădare de Patrie), precum și profilurile părții acuzării, ale funcționarilor și altor persoane, inclusiv declarațiile publice ale acestora. Dodon a subliniat în postarea sa că «nu avem nimic de ascuns», de aceea «toată lumea poate vedea, ce conțin dosarele politice despre fostul președinte al țării».

Mai târziu însă, procurorii au declarat că Dodon nu a publicat toate informațiile — «dosarul conține și alte materiale care confirmă acuzația», iar prin acțiunile sale, fostul președinte încearcă să discrediteze sistemul justiției și să facă presiune asupra martorilor și a judecătorilor.


Fără #fărăvoi

Aflându-se într-o deplasare în SUA, președintele Moldovei a îndemnat guvernul să-și organizeze activitatea în domeniul asigurării securității energetice în așa fel, încât cetățenii să poată obține în mod operativ informații despre toate acțiunile autorităților în această direcție. «Este un element important al securității naționale, iar guvernul trebuie să comunice clar și fără întârziere toate acțiunile întreprinse», a subliniat șefa statului.

Declarația s-a făcut în contextul criticilor la adresa acțiunilor guvernului care a semnat sâmbătă un contract cu MGRES privind reluarea livrărilor de energie electrică.

Iar noi am încercat să aflăm, ce a câștigat Chișinăul prin pierderea sa în fața Tiraspolului și ce atribuție are Ucraina în acest sens.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

  • La ora 9:30, își va continua lucrările Forumul Drepturilor Omului, care au fost lansate la 6 decembrie.
  • La ora 15:00, va începe ședința guvernului. Agenda miniștrilor conține 21 de chestiuni, inclusiv rectificările la bugetul de stat pentru anul 2022 și proiectul de lege cu privire la interzicerea deconectărilor de la servicii locativ-comunale în perioada rece a anului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, întrevederi cu secretarul de stat al SUA, premierul Estoniei și șeful NATO la Munchen. Ce au discutat

Președinta Maia Sandu a avut astăzi, 13 februarie, întrevederi bilaterale cu prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, și cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen. De asemenea, șefa statului s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Potrivit unui comunicat al Președinției de la Chișinău, temele centrale ale discuțiilor cu cei trei oficiali au fost consolidarea rezilienței și securității Republicii Moldova și aderare la Uniunea Europeană.

presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md
presedinte.md

Tot astăzi, Maia Sandu va mai avea discuții cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, și cu ministra federală pentru Cooperare Economică și Dezvoltare a Germaniei, Reem Alabali Radovan.

Totodată, șefa statului va participa la o dezbatere dedicată prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.

Mâine, 14 februarie, sunt prevăzute întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, premierul Croației, Andrej Plenković și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović. Președinta se va întâlni și cu mai mulți parlamentari din țările europene pentru a promova parcursul european al Republicii Moldova.

Amintim că Conferința de Securitate de la Munchen se va desfășura în perioada 13-15 februarie. Evenimentul, deschis de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a reunit 50 de șefi de stat și de guvern și oficiali de rang înalt din Europa și dincolo de continent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: