NM espresso

NM Espresso: despre noua «denumire» a Aeroportului Chișinău, termenul de alegere a noului președinte și schimbul de acuzații dintre PAS și Ceban

Igor Cornilov
| 20 decembrie, 2023
08:19

Maia Sandu și minoritățile etnice

Președinta țării Maia Sandu a remarcat într-un interviu cât de importantă este combaterea dezinformării în ceea ce privește integrarea europeană a Moldovei. Șefa statului a menționat că minoritățile etnice vor beneficia de o mare protecție în cadrul UE.

«Există niște standarde foarte înalte, prin care statul este obligat să asigure anumite condiții minorităților naționale. Deci, în mod obiectiv, minoritățile naționale ar trebui să fie primele care ar trebui să se pronunțe pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pentru că în cazul ăsta statul Republica Moldova va fi obligat să facă mai mult pentru aceste comunități», a menționat președinta.

Alegeri și modificări în legislație

Autoritățile au schimbat pentru a doua oară timp de un an modul de desfășurare a alegerilor prezidențiale. Deși după primele modificări Comisia de la Veneția nu a avut obiecții, Partidul Socialiștilor a acuzat partidul de guvernare că ar fi urmărit, de fapt, prelungirea mandatului președintei Maia Sandu. Conform noilor amendamente, propuse de PAS, viitoarele alegeri prezidențiale pot avea loc în perioada noiembrie 2024 — februarie 2025. Mandatul Maiei Sandu expiră în data de 24 decembrie 2024.

Între timp, liderul socialist Igor Dodon a declarat că, în momentul actual, nu planifică să participe la alegerile prezidențiale.

Concluziile Comisiei de la Veneția

Comisia de la Veneția a publicat o opinie despre decizia majorității parlamentare prin care reprezentanților partidelor neconstituționale li s-a interzis temporar să participe la alegeri. Potrivit Comisiei, restricția contravine Convenției europene pentru drepturile omului și Pactului internațional pentru drepturile civile și politice. În același timp, experții au remarcat îmbunătățirea Codului Electoral.

Detalii — în materialul lui Alexandru Nugmanov.

Activiștii țin pulsul guvernării

Asociația Promo-LEX a publicat un raport cu privire la activitatea parlamentului în perioada august 2022 — iulie 2023. Experții au remarcat că numărul de proiecte de legi adoptate a crescut, însă transparența în ceea ce privește adoptarea deciziilor lipsește. În același timp, Promo-LEX a scos în evidență diferența pronunțată dintre proiectele promovate de partidul de guvernare și cele ale partidelor din opoziție: parlamentul nu a adoptat niciun proiect de lege din cele elaborate de opoziție.

De asemenea, Promo-LEX solicită intervenția Raportoarelor Speciale ale ONU, în contextul agravării stării de sănătate a activistului Victor Pleșcanov, care a fost întemnițat la Tiraspol după ce a susținut Ucraina și a dorit «moartea» regimului de la Tiraspol pe o rețea de socializare. Activiștii cer intervenția misiunii internaționale pentru eliberarea deținutului politic și asigurarea accesului acestuia la servicii medicale.

Interceptările telefonice, pe masa Curții Constituționale

Curtea Constituțională a examinat sesizarea unui judecător, care consideră că prevederea legală care permite procurorilor să obțină informații din interceptările telefonice ale cetățenilor trebuie declarată neconstituțională. Magistrații Înaltei Curți au ajuns la concluzia că prevederea este constituțională, însă informațiile respective pot fi obținute doar cu permisiunea unui judecător, în marja examinării unui dosar penal.

Diverse

Ministrul Economiei Dumitru Alaiba a semnat acordul cu reprezentanții băncii poloneze Gospodarstwa Krajowego, privind acordarea unui credit în mărime de 5 mln euro. De asemenea, Moldova va primi un grant din partea UE, în mărime de 1,6 mln. Banii vor ajunge în fondul pentru susținerea producătorilor autohtoni.

Începând cu anul viitor, Aeroportul Internațional Chișinău va avea abrevierea RMO (Republica Moldova). «Precedenta abrevieri KIV — o prescurtare de la denumirea rusească Kishinev nu va mai apărea pe tabelele de zboruri», a menționat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu.

Serviciul Fiscal de Stat a anunțat că, de la începutul anului curent, au fost încasate 52 milioane de lei din impozitul pe venit al persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile — o majorare cu 40,9%.

Premierul Dorin Recean a promis că, din primăvară, cetățenii Moldovei vor beneficia de gaz la cel mai mic preț de pe piață. Acesta nu a exclus că și malul drept al Nistrului ar putea utiliza gaz cumpărat de la Gazprom. În prezent însă, potrivit oficialului, nu există premise pentru micșorarea tarifului.

PAS împotriva lui Ceban

Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) au depus un denunț la Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție împotriva Mișcării Alternative Naționale (MAN). Denunțul se referă la donațiile fictive făcute pentru MAN — partid condus de primarul Chișinăului Ion Ceban — în campania electorală pentru alegerile locale, care au ieșit la iveală în urma unei investigații jurnalistice.

La rândul său, Ceban consideră că investigația TV8 ar fi fost făcută la comanda autorităților și acuză TV8 că ar fi «presă de partid». De asemenea, edilul susține că PAS ar fi campion la utilizarea resurselor administrative în cea mai recentă campanie electorală.

Cultură

Ministerul Culturii a semnat un acord cu organizațiile caritabile, care va asigura bibliotecile și școlile din Moldova cu până la 500 000 de cărți în limba engleză, anual.

Educație

Datele statistice arată că, în anul 2023, în universitățile din Moldova învață 5,2 mii de studenți străini — cu 4% mai mult față de anul trecut. Majoritatea dintre ei sunt din România (51,7%), Israel (10,3%), India (21,1%) și Ucraina (7,5%).

Ce ne așteaptă miercuri?

09:00 ministrul Andrei Spînu va prezenta proiectul Satul European2;
10:00 ședința Guvernului;
15:00 Gala premiilor naționale pentru tineret

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

acuzații denumire nouă, Aeropul Internațional Chișinău, Ceban, Maia Sandu, NM espresso, PAS, top

Știri similare

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Viață

VIDEO Marșul Pride în susținerea comunității LGBTQ+ se desfășoară la Chișinău UPDATE

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.