zik.ua

NM Espresso: despre noul protocol de tratament împotriva COVID în Moldova, creditele în perioada epidemiei și creșterea salariilor

Epidemia: situația

530 de cazuri noi de COVID s-au înregistrat în ultimele 24 de ore în Moldova, după ce s-au procesat 2685 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat a ajuns până la 34358 de persoane. 23869 dintre acestea s-au însănătoșit, 960 au decedat (15 — în ultimele 24 de ore). 9529 de pacienți continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 549 dintre aceștia fiind în stare gravă, iar 32 — conectați la aparatele de respirație asistată.

Ministerul Sănătății a modificat protocolul de diagnosticare și tratament al coronavirusului: a extins lista celor care pot urma tratament la domiciliu; a redus perioada de carantină pentru cei care s-au însănătoșit; a modificat lista pacienților care trebuie să facă testul de COVID și a exclus unele medicamente din protocolul tratamentului.

La Chișinău a fost deschis Centrul operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică. Centrul are scopul «de a asigura legătura dintre specialiștii în sistemul de sănătate și cei din alte domenii».

Iar Ucraina intenționează să interzică intrarea pe teritoriul său a cetățenilor străini din țările incluse în «zona roșie». Acum, în această listă sunt incluse 65 de țări, inclusiv Moldova.

Dodon și vaccinul

La întrevederea sa cu Oleg Vasnețov, ambasadorul Rusiei, președintele Igor Dodon a declarat oficial că este dispus să testeze personal vaccinul rusesc împotriva coronavirusului. Anterior, Moldova s-a adresat către Rusia cu solicitarea de a obține vaccinul rusesc care încă nu a trecut toate etapele testărilor clinice.

Alegerile sunt aproape

Perioada electorală a început oficial în Moldova la 25 august. Conform legii, aceasta va dura 90 de zile și se va încheia când Curtea Constituțională va valida mandatul președintelui ales. Iar campania electorală va fi lansată cu 30 de zile înainte de alegeri, acestea fiind stabilite pentru ziua de 1 noiembrie. Anterior, despre participarea la alegeri au anunțat Andrei Năstase, Maia Sandu, Dorin Chirtoacă și Octavian Țâcu.

Salariile

Salariul mediu în Moldova a crescut timp de un an cu 15% — până la 6664 de lei pentru bugetari și până la 7420 în sectorul real al economiei. În mod tradițional, cele mai mari salarii revin specialiștilor IT și celor din finanțe, iar cele mai mici — celor din agricultură. Iar la Chișinău, salariul mediu este cu 20 la sută mai mare decât cel mediu pe țară.

Afacerile și epidemia

NM continuă să publice interviuri cu antreprenorii despre afaceri în epoca coronavirusului. Carmina Vicol, directorul organizației de creditare nebancară «Prime Capital», a povestit pentru NM, care afaceri a început să acceseze cele mai multe credite în timpul epidemiei, cum criza a influențat piața imobiliară și creditele ipotecare și de ce oamenii și afacerile se creditează la organizațiile creditare nebancare, deși în bănci, dobânda este mai mică.

«Gaudeamus»

Primăria încearcă să împiedice demolarea cinematografului «Gaudeamus», în pofida autorizației instanței de judecată. Cei de la primărie insistă asupra faptului că acest lucru este ilegal. La 25 august, compania «Crisivlad», care intenționează să construiască pe acest loc un bloc locativ cu 15 etaje, a readus excavatoarele la cinematograf. Tot aici a venit și viceprimarul Victor Chironda: «Așteptăm iar poliția. Se vede că va trebui să stau eu și să păzesc șantierul».

Mai târziu, Chironda a comunicat că dezvoltatorul imobiliar a promis că va stopa demolarea până va primi o nouă autorizație în acest sens din partea primăriei. S-a constatat că termenul celei vechi a expirat.

Istoria unui primar

Pe internet a apărut o înregistrare video a lui Sergiu Stici, care a fost bătut. În temeiul plângerii acestuia, recent a fost reținut Andrei Cociorvă, primarul satului Brăviceni. Ei au făcut cunoștință acum trei ani, la penitenciarul din Chișinău, unde ambii au fost deținuți. Stici afirmă că motiv pentru maltratarea sa a fost plângerea pe care a depus-o împotriva lui Cociorvă. Care este legătura dintre această istorie și lumea criminală și de mitele de proporții — despre aceasta aflați din articolul «Ты что, не понимаешь, против кого идешь?» («Chiar nu înțelegi împotriva cui mergi?»).

Noi și corupția

Vi s-a întâmplat vreodată ca la ieșirea din troleibuz sau autobuz să returnați taxatorului biletul de călătorie? Continuând proiectul video al NM «Vox Populi», noi am întrebat oamenii de pe străzile din Chișinău, dacă ei returnează taxatorului biletele, ce părere au despre aceasta și dacă ei consideră că aceasta este corupție.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 26 august

  • Va avea loc ședința guvernului.
  • Se va desfășura ședința Consiliului Audiovizualului.
  • Igor Dodon va prezenta un raport despre activitatea sa în funcția de președinte.
  • Asociația Promo-Lex va susține o conferință de presă în legătură cu împlinirea a trei ani de la decesul lui Andrei Braguță.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: