NM espresso

NM Espresso: despre restricțiile în diferite zone COVID din Moldova, negocierile cu «Gazprom» și despre interzicerea publicității pentru loterie

Igor Svitrov
| 24 septembrie, 2021
08:03

Situația epidemiologică

Miercuri, 22 septembrie, autoritățile au confundat informațiile despre noile restricții, inducând în eroare presa și cetățenii. În dimineața de 23 septembrie, guvernul a precizat informația (fără a prezenta scuze). În articolul «В Молдове новые ограничения» («Noi restricții în Moldova»), NM a relatat scurt și clar despre cele patru zone de alertă COVID în care vor fi incluse localitățile, în funcție de situația epidemiologică, dar și despre restricțiile care vor funcționa în aceste zone.

1215 cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Cele mai multe cazuri s-au depistat în Chișinău (345), Transnistria (244) și Bălți (82). Alte 17 persoane cu vârsta cuprinsă între 53 și 87 de ani au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID. 9247 de persoane contaminate continuă tratamentul, 144 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 20 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Parlament

Iar în parlament au încercat să clarifice, cine dintre deputați și-a administrat vaccinul anti-COVID și cine nu. S-a constatat că 72 din cei 101 deputați au prezentat certificate de vaccinare. De notat că în toate fracțiunile sunt deputați nevaccinați. Deputații PAS au propus ca deputații care nu s-au imunizat să efectueze teste de coronavirus la fiecare două săptămâni, însă cu aceasta, chestiunea respectivă s-a epuizat de la sine.

După ce au vorbit despre vaccinuri, deputații au numit-o pe Natalia Moloșag nou Avocat al Poporului (socialiștii au reamintit că aceasta a reprezentat interesele Maiei Sandu în instanța de judecată), au redus TVA pentru sectorul HoReCa de la 12% până la 6% și au modificat statutul șefilor Serviciului Fiscal și al Serviciului Vamal (aceștia vor fi numiți acum de guvern și nu de ministrul finanțelor).

CNA

Centrul Național Anticorupție a depistat riscuri de corupție în două proiecte de legi care au fost inițiate de PAS. Este vorba despre un proiect de lege care permite deputaților să demită șefii autorităților de reglementare, dar și despre un proiect de lege care interzice publicitatea jocurilor de noroc.

Loterie

Și publicitatea Loteriei Națională a Moldovei — unul dintre cei mai mari agenți de publicitate din țară — va fi interzisă. Posturile de televiziune care vor plasa publicitatea pentru loterie, dar și însăși Loteria Națională au fost împotriva acestei inițiative a PAS. NM a analizat în articolul «Лотерею уберут из телевизора» («Loteria va fi eliminată din televizor») argumentele părților și impactul acestei interdicții asupra pieței de publicitate.

Sandu

Noi am discutat cu experții despre discursul președintelui Maia Sandu de la tribuna Adunării Generale a ONU. Aceștia apreciază discursul lui Sandu în mod diferit. Unii susțin că în sfârșit, Moldova a ieșit din «starea de provincialism». Alții — că discursurile liderilor de state de la astfel de tribune ar trebui să fie «mult mai pământești». Detalii despre aceasta — în articolul «Трибуна для Майи Санду» («Tribună pentru Maia Sandu»).

«Spiritul democrației»

Vorbind de la tribuna ONU despre democrație, președintele SUA Joe Biden a spus că «spiritul democrației trăiește și în mândrii moldoveni» care au ales calea democratică pentru dezvoltare. NM a decis să întrebe experți, foști politicieni și trecători de pe străzile capitalei, dacă ei simt acest spirit în Moldova. Detalii despre aceasta — în reportajul video «Живет ли в молдаванах демократических дух Байдена» («Trăiește oare în moldoveni spiritul democratic al lui Biden»).

Gaze

Ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale Andrei Spânu a respins declarațiile opoziției precum că autoritățile nu participă la negocierile cu «Gazprom» privind livrările de gaze rusești. Spânu a spus că la 22 septembrie, a avut o convorbire telefonică cu Alexei Miller, președintele «Gazprom». Spânu a promis că va vorbi despre toate atunci când «va apărea claritate» în privința contractului și a prețului.

Consiliul Audiovizualului (CCA) a eliberat licență pentru 3,14 TV, un nou post de televiziune informativ, al cărui director este jurnalista Elena Lewicka Pahomova. NM s-a interesat, din ce mijloace va trăi noul post tv, de ce au decis să-l numească astfel și de ce fondatorii acestuia au decis să renunțe «la abordarea clasică a prezentării știrilor la televiziune».

Și despre ceea ce va fi astăzi, 24 septembrie

Va avea loc ședința CEC.
Freedom House va prezenta un raport despre justiția electorală în Moldova.
Ministerul Culturii va susține o conferință de presă cu ocazia împlinirii unui an de la incendiul de la Filarmonică.

Știri similare

Video

(VIDEO) Transnistria: Chișinăul acuzat de „racket”/„Reprezentantul Osetiei de Sud”, din nou la Tiraspol

Video

(VIDEO) Găgăuzia: Alegerile bașcanului rămân fără dată/Depozit de gunoi periculos la marginea Comratului?

Viață

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Mihaela Conovali
| 26 august, 2026
20:56

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.