u74.ru

NM Espresso: Despre scandalul achizițiilor de la Moldovagaz, anul de criză al apicultorilor din Moldova și intensificarea gerurilor

Moldovagaz: scandalul achizițiilor

Directorul Moldovagaz, Vadim Ceban, a respins acuzațiile fostului membru al Consiliului de supraveghere al companiei, Sergiu Tofilat, care a declarat că, în 2024, Chișinău-Gaz ar fi plătit cu 33 de milioane de lei mai scump pentru echipamente de măsurare. Ceban a subliniat că Tofilat a votat personal pentru bugetul Moldovagaz și al întreprinderilor-fiică, inclusiv pentru aceste cheltuieli, și că atunci „nu a avut obiecții”.

ANRE a declarat că în urma verificărilor a fost constatată o ineficiență economică a acestor achiziții și nu au fost identificate semne ale unor infracțiuni penale, motiv pentru care instituția nu s-a adresat organelor de drept.

Reorganizarea Universității din Cahul: pro și contra

Reorganizarea Universității din Cahul, propusă de Ministerul Educației, a produs dezbateri aprinse. Proiectul, care privează universitatea de autonomia juridică și prevede comasarea cu Universitatea Tehnică din Chișinău, a fost criticat de reprezentanți ai mediului academic, inclusiv din România. Astfel, rectorul Universității din București, Marian Preda, a declarat: „Pentru democrație este important să ținem politica departe de educație”.

Despre argumentele ministerului și ale opozanților proiectului, NM a relatat în materialul „Universitatea din Cahul nu va mai exista?”.

An de criză pentru apicultori

Anul trecut a fost cel mai dificil din ultimul deceniu pentru apicultorii moldoveni: în 2025, în Moldova au fost produse doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010. Experții explică criza prin înghețurile puternice din primăvară, care au afectat plantele melifere și au redus aproape la jumătate producția de miere.

Cetățenia Moldovei și Transnistria

În perioada septembrie–decembrie 2025, locuitorii din Transnistria au depus cu aproape 50% mai multe cereri pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova decât în aceeași perioadă din 2024. Între timp, la 25 decembrie, în Moldova a intrat în vigoare o nouă lege a cetățeniei, care a înăsprit procedura: acum este necesară confirmarea cunoașterii limbii române și a Constituției Republicii Moldova.

Proiect comun NM despre drepturile omului

NM, împreună cu „Ambasada Drepturilor Omului”, a lansat un proiect despre diversitate și coeziune socială în Moldova, în cadrul căruia apărătorii drepturilor omului vor vorbi despre drepturile fundamentale. În primul material, expertul internațional în drepturile omului Veaceslav Balan a declarat că integrarea europeană nu înseamnă doar „fonduri, drumuri și pensii”, ci, în primul rând, restructurarea societății pe baza acceptării diversității.

Șor și Kârgâzstan

Oligarhul moldovean fugar Ilan Șor a construit în Kârgâzstan o nouă schemă de ocolire a sancțiunilor impuse Rusiei, prin care ar fi tranzitat deja peste 6 miliarde de dolari. Despre modul în care a fost realizată această schemă citiți în materialul „Șor și miliardele de dolari SUA, ocolind sancțiunile”.

Bombardarea Lvovului cu „Oreșnik”: reacția Maiei Sandu, Munteanu

Președinta Maia Sandu a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei cu rachete balistice „Oreșnik”, subliniind că „acest război se apropie tot mai mult de Europa”. Prim-ministrul Alexandru Munteanu a condamnat, la rândul său, lovitura Federației Ruse, menționând că Moldova susține ideea de „pace justă” pentru Ucraina. Atât Sandu, cât și Munteanu și-au publicat declarațiile pe rețelele de socializare în limba engleză.

În noaptea de 9 ianuarie, Rusia a atacat Ucraina cu drone și rachete, inclusiv cu rachete balistice „Oreșnik”.

Pe scurt

În Moldova au fost nimicite aproximativ 110 mii de găini crescute în ferme, după ce inspectorii ANSA au depistat în carnea de pasăre și ouă un preparat interzis, periculos pentru sănătatea publică. Produsele, inclusiv ouăle, au fost retrase din comerț.

Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, alte 271 de instituții de învățământ din țară au prelungit vacanța de iarnă. Ministerul Educației a comunicat că elevii vor reveni la ore pe 12 ianuarie.

Geruri în Moldova

În weekend, în Moldova se va răci accentuat. Potrivit prognozelor meteorologilor, în nordul țării temperatura va coborî noaptea până la minus 16 grade, iar ziua până la minus 8… minus 12 grade. În raioanele centrale, ziua se așteaptă −5…−9 grade, iar noaptea −10…−13 grade. În sud, ziua vor fi −3…−7 grade, iar noaptea între −4 și −11 grade. Pe întreg teritoriul țării sunt posibile ninsori.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

România se îndreaptă spre alegeri anticipate? Scenarii posibile după ce premierul Bolojan a rămas fără PSD la guvernare

Decizia membrilor Partidului Social Democrat (PSD), parte a coaliției de guvernare din România și care a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din 2024, de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan a stârnit reacții și analize. Publicația Politico a scris, într-un articol intitulat „România se afundă din nou în turbulenţe politice, în contextul în care social-democraţii iau măsuri pentru a-l demite pe premier”, că se declanșează o nouă criză politică în această ţară obosită de instabilitate. Iar presa română a scris scenariile posibile în politica de la București după anunțul PSD și declarația lui Ilie Bolojan că va rămâne premier.

Anunțul PSD și reacția lui Bolojan

În după-amiaza zilei de 20 aprilie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, care ocupă și funcția de președinte al Camerei Deputaților, a declarat că, „în ultimele 10 luni, PSD și-a diluat identitatea de stânga, stând la masă, până la urmă, cu cineva care doar taie de peste tot și nu pune nimic în loc”. „Românii ne spun pe stradă că noi îl ținem în fruntea Guvernului pe cel care taie, închide și dă afară. (…) Degeaba ești primul partid, cu 45% pondere în coaliție, dacă ești blocat să-ți iei măsurile pentru care ai fost votat”, a adăugat acesta la un eveniment cu membrii PSD.

Ulterior, membrii PSD au fost întrebați: „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?”. Li s-au dat două opțiuni de răspuns: da și nu. Potrivit celor raportate, 97,7% au votat „da”, iar 2,3% – „nu”.

În seara zilei de 20 aprilie, Ilie Bolojan a ieșit într-un briefing de presă și a comentat decizia PSD. „În toată această perioadă, toate deciziile care au fost luate au fost conform programului de guvernare, au fost asumate de către toate partidele și este total anormal să încerci să fii doar parte la decizie, dar să fugi în totalitate, cu lașitate, de răspunderea deciziilor pe care le iei”, a spus Bolojan. „Vom continua să asigurăm guvernarea țării noastre. (…) Voi continua să exercit mandatul de premier”, a declarat Ilie Bolojan.

Analiza Politico

Social-democraţii din România au iniţiat demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan, declanşând o nouă criză politică în această ţară obosită de instabilitate, transmite Politico într-un articol intitulat „România se afundă din nou în turbulenţe politice, în contextul în care social-democraţii iau măsuri pentru a-l demite pe premier”, relatează Digi24.

România a fost aruncată într-o criză politică în 2024, după ce alegerile prezidenţiale din ţară au fost anulate în mod controversat din cauza suspiciunilor de interferenţă străină, mai spune Politico în material.

Deşi social-democraţii au obţinut cele mai multe locuri în Parlamentul României la alegerile de la sfârşitul anului 2024, ultimele sondaje indică o creştere a sprijinului pentru Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), formaţiunea de opoziţie de dreapta care a terminat pe locul al doilea la scrutinul din 2024, a mai notat sursa citată. Liderul Alianţei, George Simion, a cerut luni organizarea de alegeri anticipate, chiar înainte ca social-democraţii să voteze înlăturarea lui Bolojan, a mai scris Politico.

Publicația a mai notat că social-democraţii şi liberalii au format un guvern instabil, împreună cu alte două partide la începutul anului 2025, dar coaliţia a fost afectată de animozităţi politice de lungă durată şi de respingerea măsurilor de austeritate de către social-democraţi. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Guvernul convenise iniţial ca Bolojan să conducă ţara în primii doi ani, înainte de a ceda conducerea unui membru al Partidului Social-Democrat.

Menționăm că președintele AUR, George Simion, a spus că parlamentarii formațiunii vor depune propria moțiune de cenzură împotriva actualului Guvern, în luna mai și că AUR își dorește organizarea de alegeri anticipate.

Presa română, despre scenariile posibile după ce PSD i-a retras sprijinul politic lui Ilie Bolojan 

Libertatea.ro scrie că ieșirea de la guvernare a PSD înseamnă schimbarea compoziției politice a Guvernului și activarea articolului constituțional care obligă premierul să ceară un nou vot de încredere. 

Potrivit sursei citate, sunt două variante pe care le putem lua în considerare dacă Guvernul ajunge în fața Parlamentului. Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă, posibil într-o formulă minoritară. Asta înseamnă că va depinde de negocieri constante pentru fiecare lege. Dacă votul de încredere nu este obținut, Guvernul este respins și începe procedura pentru formarea unui nou Executiv. 

Publicația mai scrie că parlamentarii pot depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă aceasta este adoptată: Guvernul este demis automat; Președintele Nicușor Dan începe consultări cu partidele; este desemnat un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Problema este că o moțiune de cenzură nu ar trece fără o alianță clară (de exemplu cu AUR sau alte grupuri), este dificil de strâns numărul necesar de voturi, scrie sursa citată.

Presa mai scrie că demisia premierului ar însemna automat căderea Guvernului și deschiderea procedurii constituționale de desemnare a unui nou prim-ministru. Președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări pentru a identifica o majoritate. În acest punct, apar mai multe scenarii: Refacerea unei majorități politice – PSD ar putea reveni la masa negocierilor, dar în alte condiții, posibil cu un alt premier. Premier PNL, dar nu Ilie Bolojan – liberalii ar putea propune un alt nume pentru a salva coaliția. Guvern tehnocrat – o variantă discutată în spațiul politic, cu un premier fără afiliere de partid. Blocaj politic – dacă niciun candidat nu obține votul de încredere, criza se prelungește. Orice variantă necesită votul de încredere al Parlamentului, fără de care nu poate exista guvern stabil, a notat sursa citată.

Presa română mai scrie că alegerile anticipate sunt scenariul extrem. Alegerile anticipate nu sunt declanșate automat. Pentru a ajunge aici trebuie îndeplinite mai multe condiții, Guvernul să fie demis, Președintele desemnează un premier, Parlamentul respinge două propuneri consecutive de premier în 60 de zile. Abia atunci, președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. Este un scenariu extrem, dar devine posibil în cazul unui blocaj politic total. Nicușor Dan a spus însă despre acest scenariu că nu crede că e o soluţie, mai ales că intenţia de vot din sondaje este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: