NM Espresso: despre situația „explozivă” din Moldova, spațiul aerian închis și despre diferența dintre separatism și unionism

De ce a fost închis spațiul aerian al Moldovei? 

În ziua de 14 februarie, Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a închis spațiul aerian al Moldovei. O informație despre aceasta a apărut mai întâi pe câteva canale anonime de Telegram, apoi și pe rețelele de socializare ale companiilor aeriene, care au avertizat în privința modificărilor din orarele curselor. Mai târziu, informația a fost confirmată la aeroport și de AAC. Pe la ora 15, cei de la AAC au declarat că spațiul aerian a fost închis din nou.

În același timp, presa din România a comunicat că sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat o țintă aeriană de dimensiuni mici, având caracteristicile asemănătoare unui balon meteorologic, la o altitudine de 11 mii de metri. Două aeronave MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene Române au fost direcționate către zona în care a fost semnalată ținta aeriană, dar acestea nu au depistat nimic.

Mai târziu, și cei de la Autoritatea Aeronautică Civilă au comunicat despre „balonul meteorologic”, subliniind faptul că acesta a fost observat și în raionul Soroca, dar pentru că a fost imposibil să fie „observat și identificat”, s-a decis să fie închis spațiul aerian.

De notat că la 11 februarie, avioanele de luptă americane au doborât un obiect neidentificat în spațiul aerian al Canadei, acesta fiind al treilea incident de pe continent de la începutul lunii
februarie.


Războiul e aproape

Pe tot parcursul zilei de ieri, în Moldova și peste hotarele ei au continuat discuțiile despre declarația președintelui Moldovei, Sandu, care a vorbit detaliat despre conținutul planului Rusiei de a destabiliza situația din Moldova, plan pe care serviciile secrete ucrainene l-au transmis mai devreme.

Așa cum era de așteptat, ministerele de externe din Rusia și Serbia au reacționat, cu diferite tonalități, la declarațiile președintelui Moldovei. Cei de la ministerul rus de externe au numit declarațiile „neîntemeiate și nefondate”. Totodată, au menționat că Rusia „nu intervine în treburile interne ale Moldovei și ale altor țări ale lumii și că nu prezintă pericole pentru securitatea Republicii Moldova”. Iar ministerul sârb de externe a cerut să fie prezentate doveziprecum că cetățenii Serbiei ar putea fi implicați în lovitura de stat din Moldova, subliniind că „nu a primit o
asemenea înștiințare din partea Moldovei”.

Iar primii care au fost afectați de măsurile luate de autoritățile din Moldova au fost fanii de fotbal. Sau așa-numiții „fani”. Anume această idee a fost înaintată de către deputatul PAS Cheptonar, care a declarat că la Chișinău ar putea veni diversioniști deghizați în fani de fotbal din Serbia. Fanii au venit în Moldova, la meciul dintre clubul Partizan din Serbia și Sheriff Tiraspol, însă aceștia nu au ajuns mai departe de zona neutră a aeroportului Chișinău. Pe paginile clubului sârb de pe rețelele de socializare s-a scris că fanii nu au fost admiși în Moldova, iar poliția de frontieră a comunicat că nimeni nu a fost reținut, dar a confirmat faptul că unor străini le-a fost interzis accesul în țară din cauza că aceștia „nu au putut justifica scopul călătoriei și nu aveau actele necesare”. Orice ar fi, meciul de fotbal planificat pentru ziua de 16 februarie va avea loc cu tribunele pustii.

Cu toate acestea, SUA au declarat din nou că nu dețin nicio confirmare din surse independente a declarațiilor privind încercarea Rusiei de a organiza o lovitură de stat în Moldova, însă aceste informații provoacă „o profundă îngrijorare”. În același timp, au menționat că „acest lucru se încadrează, desigur, în comportamentul Rusiei și noi susținem ferm guvernul și poporul Moldovei”.


Separatism VS Unionism

Bujar Osmani, ministrul afacerilor externe al Macedoniei de Nord, șeful interimar al OSCE, a venit în Moldova, la 14 februarie, unde a avut o întrevedere cu ministrul de externe Popescu, președintele Sandu, speakerul parlamentului Grosu, precum și cu șeful administrației de la Tiraspol, Krasnoselski. Aceștia au discutat despre sancțiunile pentru separatism, negocierile în formatul „5+2”, care au fost înghețate de la începutul războiului din Ucraina, negocierile directe dintre Chișinău și Tiraspol în formatul „1+1” și în general, despre situația din regiune. Dacă pe scurt: Krasnoselski a declarat că situația este „explozivă”, iar la Chișinău s-a vorbit despre „dialogul cu autoritățile separatiste” în formatul „1+1”.

Noi am decis să clarificăm, cum s-a întâmplat că, după 30 de ani de independență, separatismul e înscris în lista infracțiunilor, iar unionismul rămâne printre opțiunile politice legale.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

La ora 10:00, deputații parlamentului își vor începe activitatea în comisii. În comisia pentru buget și finanțe va fi audiat raportul Băncii Naționale cu privire la inflația în februarie 2023.

La ora 11:00, în Parcul Afgan din Chișinău vor fi comemorate victimele războiului. Evenimentul va fi organizat cu ocazia celor 34 de ani de la retragerea trupelor armate din Afganistan.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: