NM Espresso: despre situația „explozivă” din Moldova, spațiul aerian închis și despre diferența dintre separatism și unionism

De ce a fost închis spațiul aerian al Moldovei? 

În ziua de 14 februarie, Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a închis spațiul aerian al Moldovei. O informație despre aceasta a apărut mai întâi pe câteva canale anonime de Telegram, apoi și pe rețelele de socializare ale companiilor aeriene, care au avertizat în privința modificărilor din orarele curselor. Mai târziu, informația a fost confirmată la aeroport și de AAC. Pe la ora 15, cei de la AAC au declarat că spațiul aerian a fost închis din nou.

În același timp, presa din România a comunicat că sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat o țintă aeriană de dimensiuni mici, având caracteristicile asemănătoare unui balon meteorologic, la o altitudine de 11 mii de metri. Două aeronave MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene Române au fost direcționate către zona în care a fost semnalată ținta aeriană, dar acestea nu au depistat nimic.

Mai târziu, și cei de la Autoritatea Aeronautică Civilă au comunicat despre „balonul meteorologic”, subliniind faptul că acesta a fost observat și în raionul Soroca, dar pentru că a fost imposibil să fie „observat și identificat”, s-a decis să fie închis spațiul aerian.

De notat că la 11 februarie, avioanele de luptă americane au doborât un obiect neidentificat în spațiul aerian al Canadei, acesta fiind al treilea incident de pe continent de la începutul lunii
februarie.


Războiul e aproape

Pe tot parcursul zilei de ieri, în Moldova și peste hotarele ei au continuat discuțiile despre declarația președintelui Moldovei, Sandu, care a vorbit detaliat despre conținutul planului Rusiei de a destabiliza situația din Moldova, plan pe care serviciile secrete ucrainene l-au transmis mai devreme.

Așa cum era de așteptat, ministerele de externe din Rusia și Serbia au reacționat, cu diferite tonalități, la declarațiile președintelui Moldovei. Cei de la ministerul rus de externe au numit declarațiile „neîntemeiate și nefondate”. Totodată, au menționat că Rusia „nu intervine în treburile interne ale Moldovei și ale altor țări ale lumii și că nu prezintă pericole pentru securitatea Republicii Moldova”. Iar ministerul sârb de externe a cerut să fie prezentate doveziprecum că cetățenii Serbiei ar putea fi implicați în lovitura de stat din Moldova, subliniind că „nu a primit o
asemenea înștiințare din partea Moldovei”.

Iar primii care au fost afectați de măsurile luate de autoritățile din Moldova au fost fanii de fotbal. Sau așa-numiții „fani”. Anume această idee a fost înaintată de către deputatul PAS Cheptonar, care a declarat că la Chișinău ar putea veni diversioniști deghizați în fani de fotbal din Serbia. Fanii au venit în Moldova, la meciul dintre clubul Partizan din Serbia și Sheriff Tiraspol, însă aceștia nu au ajuns mai departe de zona neutră a aeroportului Chișinău. Pe paginile clubului sârb de pe rețelele de socializare s-a scris că fanii nu au fost admiși în Moldova, iar poliția de frontieră a comunicat că nimeni nu a fost reținut, dar a confirmat faptul că unor străini le-a fost interzis accesul în țară din cauza că aceștia „nu au putut justifica scopul călătoriei și nu aveau actele necesare”. Orice ar fi, meciul de fotbal planificat pentru ziua de 16 februarie va avea loc cu tribunele pustii.

Cu toate acestea, SUA au declarat din nou că nu dețin nicio confirmare din surse independente a declarațiilor privind încercarea Rusiei de a organiza o lovitură de stat în Moldova, însă aceste informații provoacă „o profundă îngrijorare”. În același timp, au menționat că „acest lucru se încadrează, desigur, în comportamentul Rusiei și noi susținem ferm guvernul și poporul Moldovei”.


Separatism VS Unionism

Bujar Osmani, ministrul afacerilor externe al Macedoniei de Nord, șeful interimar al OSCE, a venit în Moldova, la 14 februarie, unde a avut o întrevedere cu ministrul de externe Popescu, președintele Sandu, speakerul parlamentului Grosu, precum și cu șeful administrației de la Tiraspol, Krasnoselski. Aceștia au discutat despre sancțiunile pentru separatism, negocierile în formatul „5+2”, care au fost înghețate de la începutul războiului din Ucraina, negocierile directe dintre Chișinău și Tiraspol în formatul „1+1” și în general, despre situația din regiune. Dacă pe scurt: Krasnoselski a declarat că situația este „explozivă”, iar la Chișinău s-a vorbit despre „dialogul cu autoritățile separatiste” în formatul „1+1”.

Noi am decis să clarificăm, cum s-a întâmplat că, după 30 de ani de independență, separatismul e înscris în lista infracțiunilor, iar unionismul rămâne printre opțiunile politice legale.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

La ora 10:00, deputații parlamentului își vor începe activitatea în comisii. În comisia pentru buget și finanțe va fi audiat raportul Băncii Naționale cu privire la inflația în februarie 2023.

La ora 11:00, în Parcul Afgan din Chișinău vor fi comemorate victimele războiului. Evenimentul va fi organizat cu ocazia celor 34 de ani de la retragerea trupelor armate din Afganistan.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. 

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: