Денис Дерменжи / NewsMaker

NM Espresso: Despre valul de «minări» în Moldova, îndemnul lui Sandu de a consolida armata și despre compensațiile pentru gazele naturale

Un val de «minări» a cuprins Moldova

În ultimele câteva zile, în Moldova s-au înregistrat peste 50 de apeluri false despre minări. La 4 iulie, persoane necunoscute au anunțat că Aeroportul Chișinău ar fi minat. Și nu așa, dar de două ori, la un interval de câteva ore. Mesajele s-au dovedit a fi false, dar au provocat numeroase probleme — de la curse amânate până la evacuarea oamenilor. În ziua următoare, au fost recepționate mesaje similare despre «bombe» în aeroport, parlament, guvern, centre comerciale, spitale. Informațiile nu s-au confirmat.

Aceleași mesaje false au fost răspândite și prin alte orașe ale țării. La Bălți, Vulcănești, Ialoveni s-a anunțat că ar fi «minate» centrele de servicii publice. 

Sergiu Litvinenco, ministrul justiției, a presupus că astfel de incidente au legătură cu ședința de judecată în dosarul lui Plahotniuc, care s-a desfășurat la 5 iulie. Ministrul a reamintit că la 7 iunie 2019, Plahotniuc a organizat asemenea «mesaje despre bombe» în parlament și în alte instituții de stat, refuzând să cedeze
guvernarea. 

Dar nici anul acesta, mesajele nu l-au salvat pe Plahotniuc. Bineînțeles, dacă aceasta a fost isprava sa. Judecătoria sectorului Ciocana l-a arestat pe Plahotniuc pentru un termen de 30 de zile în dosarul «Metalferos». Articolele acuzației sunt aceleași pentru oligarhul fugar — crearea unei grupări criminale, escrocherie, spălare de bani. 

Așadar, Plahotniuc trebuie să stea 30 de zile undeva prin Turcia, Cipru sau în altă parte.
 
«Războiul din Ucraina — tragedia secolului XXI» 

Președintele Maia Sandu a participat la o masă rotundă la Atena, în cadrul căreia a cerut țărilor din Occident să păstreze și să consolideze democrația în contextul recentelor «șocuri tectonice» din lume. Sandu a vorbit despre războiul din Ucraina și consecințele socio-economice ale acestuia asupra țărilor vecine și a lumii întregi, despre democrația fragilă din Moldova «pe care oamenii ar fi gata s-o sacrifice pentru a fi sătui și în siguranță și pentru asigurarea livrărilor de gaze naturale». La fel, Sandu a cerut consolidarea armatelor naționale, pentru a crește capacitățile de apărare ale țărilor. Iar pentru a menține democrația, potrivit șefului statului, trebuie să fie oprit războiul din Ucraina, care a devenit «tragedia secolului XXI». 

Sandu a vorbit și despre criza umanitară și refugiații din Ucraina, pe care i-a cazat Moldova. Conform datelor autorităților moldovenești, de la începutul războiului din Ucraina, peste 7000 de cetățeni ucraineni au solicitat azil politic în Moldova. 180 de cetățeni au obținut deja statutul de refugiat, iar 175 beneficiază de protecție umanitară. 

Iar în Ucraina, continuă declarațiile despre «micile provocări» din partea Belarusului și a Transnistriei. Volodimir Zelenski afirmă că în Transnistria, provocările sunt organizate de Rusia, «pentru ca acolo să se producă următoarea explozie a acestui război». 

Europa reacționează cu sancțiuni la provocările Rusiei. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a menționat într-un articol de autor că sancțiunile UE împotriva Rusiei «lovesc puternic în Vladimir Putin și a complicilor săi. Și cu timpul, impactul acestora asupra economiei ruse se va intensifica». Deși renunțarea la gazele naturale și la petrolul din Rusia afectează grav mai multe state din UE, «acesta este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru apărarea democrației noastre și a dreptului internațional», consideră Borrell.
 
Numele a 35 mii de moldoveni, incluse în paginile groaznice ale istoriei 

Autoritățile au anunțat că au deschis accesul la arhivele naționale în care se păstrează numele locuitorilor Moldovei sovietice, care au fost deportați în luna iulie 1949. Deocamdată, pagina arhivei se află în curs de elaborare. Însă autoritățile susțin că în listă sunt incluse numele a 35 144 de persoane deportate sau 99 la sută din toți cei deportați în cadrul operațiunii «Iug» («Sud»), pe care regimul stalinist l-a organizat împotriva țăranilor înstăriți. 
 
Guvernul pregătește compensații pentru gazele naturale 

Deputatul PAS Radu Marian a vorbit despre mecanismul de acordare a compensațiilor vizate la gazele naturale pentru populație. Deputatul promite că până la sfârșitul lunii iulie, parlamentul va aproba acest mecanism. Acesta prevede divizarea consumatorilor, care vor depune cereri, în șase categorii de cetățeni.

De compensații vor beneficia doar cele mai nevoiașe categorii. Cetățenii vor fi incluși în aceste categorii, luându-se în calcul volumul de gaze naturale și de energie electrică pe care aceștia le-au consumat, câte procente din veniturile unei familii sunt cheltuite pentru achitarea facturilor, tipul de încălzire folosit și numărul de persoane care trăiesc într-o locuință.
 
Coronavirusul revine 

1014 persoane s-au contaminat cu coronavirus săptămâna trecută în Moldova. Trei pacienți au decedat în spitale din cauza complicațiilor provocate de virus. 

În această perioadă, 1023 de persoane s-au revaccinat, 277 de persoane și-au administrat prima doză, 505 — cea de-a doua. 
  
Și despre ceea ce va fi astăzi, 6 iulie 

  • Ministerul Culturii va organiza un miting-recviem în memoria victimelor represiunilor staliniste.
  • Ședința guvernului, în deplasare la Bălți. Din agenda ședinței — legea cu privire la statutul municipiului Bălți și atribuirea statutului de patrimoniu cultural al Moldovei pentru bunurile întreprinderii «Barza Albă».
  • Adunarea Populară a Găgăuziei va examina proiectul declarației cu privire la atitudinea deputaților față de obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidat la aderarea la UE.
  • «Garda tânără», aripa de tineret a Partidului Socialiștilor, va organiza un flashmob împotriva exodului tinerilor din țară.

 
Întrebarea zilei: Va face față Europa unei renunțări aproape complete la petrolul rusesc și la reducerea semnificativă a importurilor de gaze naturale din FR?

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU

Ucraina, gata să ofere „suport și soluții în caz de urgență” pe Nistru. Hajder, discuție cu omologul său ucrainean

Partea ucraineană a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență pe râul Nistru. Despre aceasta a comunicat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a menționat că, pe 1 august, a avut o discuție cu omologul său ucrainean, Aleksandr Kravcenko, ministrul Economiei și Mediului din Ucraina.

„Am discutat despre situația hidrologică a râului Nistru și evoluția nivelului apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk. Am convenit menținerea unei comunicări directe și permanente pentru a monitoriza și gestiona efectele scăderii debitului apei pe Nistru. Mă bucur că partea ucraineană înțelege pe deplin îngrijorările noastre legitime și a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență”, a comunicat Hajder.

Potrivit oficialului, pe plan intern, o atenție sporită trebuie acordată stației de captare care alimentează municipiul Chișinău.

***

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI.

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: