Economia Republicii Moldova a crescut anul trecut cu doar 0,1%, în timp ce în ultimele două trimestre ale anului creșterea PIB-ului a fost negativă (-1,9% și −1,3%). În articolul «Economia Moldovei crește în jos», NM a explicat de ce economia moldovenească a intrat în recesiune și ce se poate face în această privință.
Arena Chișinău este pe pierdere
Complexul sportiv Arena Chișinău continuă să genereze pierderi: în 2023, acestea au depășit 20 de milioane de lei. Agenția Proprietății Publice susține că acest lucru se datorează uzurii echipamentului și faptului că este o afacere nouă, aflată la început de drum. Agenția a asigurat că statul are un plan de dezvoltare a complexului sportiv, astfel încât acesta să înceapă să genereze venituri, în special de la închirierea spațiilor pentru organizarea evenimentelor.
Veniturile ministrului Energiei
Noul ministru al Energiei, Dorin Junghietu, a câștigat anul trecut 145 000 de euro, lucrând ca manager și consultant la compania Sicim Kazakhstan LLC, conform declarației sale de avere.
Ministrul a menționat, de asemenea, că din 2024 deține un apartament de 103 m.p., primit cadou, cu o valoare de piață de 716 mii lei. Junghietu are deschise 13 conturi bancare în Moldova și România, cel mai mare sold fiind de 13 000 de euro.
Întârzierea salariilor la Teatrul de Operă și Balet
La Teatrul de Operă și Balet se întârzie plata salariilor. Despre acest lucru a anunțat directorul artistic al teatrului, Cristian Spătaru, menționând că instituția se confruntă cu această problemă pentru a treia lună consecutiv.
Ministerul Culturii a confirmat o întârziere de două zile la plata salariilor, dar ulterior a precizat că banii au fost deja transferați în contul teatrului.
Relațiile dintre Moldova și Nepal
Ministrul Afacerilor Externe al Moldovei, Mihai Popșoi, va efectua o vizită de lucru în Nepal — prima vizită oficială a unui șef al diplomației moldovenești în această țară. Popșoi se va întâlni cu prim-ministrul Nepalului, ministrul de Externe și ministrul Industriei, Comerțului și Aprovizionării. De asemenea, Popșoi va susține o prelegere la Universitatea din Kathmandu.
Relațiile dintre Moldova și Cehia
Președintele Cehiei, Petr Pavel, va efectua pe 20 martie o vizită de lucru la Chișinău — prima sa vizită în Republica Moldova. Administrația prezidențială a Maiei Sandu a subliniat că această vizită «reflectă consolidarea cooperării bilaterale și a parcursului european al Moldovei».
Petr Pavel se va întâlni cu Maia Sandu, după care vor susține o conferință de presă comună.
Ajutor pentru veterani
În Moldova, veteranii celui de-al Doilea Război Mondial vor primi câte 20 000 de lei cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria asupra fascismului. Guvernul a susținut inițiativa Blocului Comuniștilor și Socialiștilor privind acordarea acestui ajutor unic.
Deputații au propus inițial suma de 10 000 de lei, însă autoritățile au decis să o dubleze. În Moldova mai sunt 25 de veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial.
Reparația podului din Chișinău
Reparația podului de pe strada Mihai Viteazul din Chișinău se desfășoară conform planului și va fi finalizată până la sfârșitul anului 2025, conform informațiilor prezentate la ședința săptămânală a Primăriei.
Primarul Ion Ceban a declarat că lucrările nu pot fi accelerate deoarece Primăria nu a primit aprobarea pentru o rută de ocolire de lângă calea ferată ceea ce împiedică închiderea completă a podului și, implicit, accelerarea lucrărilor de reparație.
Lucrările de reparație a podului au început în toamna anului 2022, iar inițial finalizarea lor era planificată pentru aprilie 2025.
Educație
La mijlocul lunii mai, în Republica Moldova va avea loc testarea PISA-2025, la care vor participa peste 7 000 de elevi din 275 de școli. Studiul evaluează competențele de lectură, matematică și științe naturale ale elevilor de 15 ani.
Testarea va fi realizată computerizat. Moldova participă la programul PISA pentru a cincea oară. În 2022 elevii moldoveni au obținut rezultate sub medie.
Cultivarea cânepei în Moldova
În Republica Moldova a fost eliberată prima autorizație pentru cultivarea cânepei industriale, destinată producției de semințe, fibre și/sau ulei. Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale nu a precizat cine a primit această autorizație.
Autorizația pentru cultivarea cânepei industriale poate fi obținută online.
Alegerile din România
Conform sondajului AtlasIntel, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, programate pentru luna mai, cele mai mari șanse le au candidații mișcării suveraniste George Simion și Ana-Maria Gavrilă, cu aproximativ 30% din voturi.
Pe locul doi se află candidatul independent, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, cu aproximativ 25%. Pe locul trei este candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, cu un scor de 7-8%.
Conform sondajului, Nicușor Dan ar avea cele mai mari șanse să câștige în turul al doilea.
Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine.NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.
Activitatea lui Balan în SIS
Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.
Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.
„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.
„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.
În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.
„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.
„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.
Plecarea în Belarus
Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.
„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.
În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.
Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.
„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.
Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.
Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”
Riscuri după eliberare
Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.
„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.
Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.
„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.
„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.
Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.
„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.
***
Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.
În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.
Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.
***
Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.