Alexandru Munteanu/Facebook

NM Espresso: Munteanu a vorbit în ucraineană, Moldova a coborât în clasamentul global al corupției, ANRE a explicat facturile mari din ianuarie

Munteanu la Kiev

Primul ministru Alexandru Munteanu a efectuat prima sa vizită oficială la Kiev. După depunerea de flori la Zidul Memoriei soldaților ucraineni, Munteanu a avut o întrevedere cu prim-ministra Ucrainei, Iuliia Svîrîdenko.

La conferința de presă comună de la finalul întâlnirii, Munteanu și-a început discursul în limba ucraineană, amintind că «a petrecut în Ucraina mai bine de 20 de ani».

În timpul vizitei lui Munteanu, Moldova și Ucraina au semnat mai multe acorduri bilaterale, inclusiv un acord privind dreptul membrilor familiilor diplomaților de a munci în statul de reședință, un protocol privind crearea unui nou punct de trecere a frontierei «Cosăuți—Iampol» și construcția unui pod peste Nistru.


ANRE despre facturile din ianuarie

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), comentând nemulțumirea cetățenilor față de facturile mari la utilități din luna ianuarie, a explicat majorarea sumelor prin vremea rece, obiceiurile de consum și datoriile acumulate anterior.

La ANRE au mai declarat că unele fotografii ale facturilor, distribuite pe rețelele sociale, sunt falsificate și sunt răspândite pentru a «semăna panică».


Știri din Transnistria: stare de urgență, gaz, online

În Transnistria a fost prelungit până la 17 martie regimul de stare de urgență în economie, instituit în decembrie din cauza reducerii livrărilor de gaze, pe care autoritățile locale le-au explicat prin dificultățile achitării la timp a operațiunilor de decontare pentru gaze pe teritoriul Uniunii Europene.

În același timp, Centrala Electrică de la Cuciurgan a revenit, din 9 februarie, la producerea energiei electrice pe bază de gaze naturale. Și combinatul «Tirotex» și-a reluat activitatea. Elevii din Transnistria continuă însă, deocamdată, să învețe online din cauza condițiilor meteo. Mai multe detalii găsiți în selecția video NM.


Krasnoselski vs Dodon

Liderul PSRM, Igor Dodon, a respins acuzațiile liderului transnistrean, Vadim Krasnoselski, potrivit cărora Dodon, în perioada în care a fost președinte, «a perturbat funcționarea formatului de negocieri «5+2». Dodon a declarat că dialogul dintre Chișinău și Tiraspol «a avut loc în mod regulat», subliniind că formatul «5+2» este «singurul mecanism pentru soluționarea conflictului, recunoscut la nivel internațional».


Corupția în Moldova

În anul 2025, Moldova a coborât patru trepte în «Indicele global de percepție a corupției», elaborat anual de Transparency International. Aceasta este prima scădere a Moldovei în acest clasament din ultimii cinci ani. Moldova s-a clasat pe locul 80 din 182, obținând 42 de puncte.

România a acumulat 45 de puncte (locul 70), Ucraina — 36 (locul 104), Rusia — 28 (locul 137). Cele mai bune rezultate le-au obținut Danemarca (89 de puncte), Finlanda (88 de puncte) și Singapore (84 de puncte).


Ceban și impozitul pe imobil

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a criticat revizuirea valorii cadastrale a peste 6 milioane de bunuri imobile din Moldova. Potrivit lui, acest lucru ar putea duce la majorarea impozitului pe proprietate «cu 200%, 300% sau chiar 400%». Totodată, Ceban a promis că va face tot posibilul ca locuitorii Chișinăului «să nu simtă aproape deloc» creșterea impozitului.


Anularea actelor de identitate românești

La sfârșitul lunii ianuarie s-a aflat că România, în urma reformei din 2023, a anulat aproximativ 100 de mii de cărți de identitate ale persoanelor născute în Moldova. Ambasada Moldovei la București a comunicat că aceasta este «o decizie exclusiv suverană a României» și a recomandat cetățenilor cu dublă cetățenie să aibă întotdeauna asupra lor pașaportul moldovenesc.


Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă

Republica Moldova este reprezentată la Jocurile Olimpice de iarnă din Italia de biatloniștii Maxim Macarov, Pavel Magazeev și Alina Stremous, precum și de schiorii Iulian Luchin și Elizaveta Hlusovici. Dintre toți, singurul sportiv născut în Moldova este Iulian Luchin, în vârstă de 21 de ani.

Ce se știe despre membrii lotului național al Moldovei și când vor intra în competiție aflați din materialul NM.


«Avem întrebări» cu Maxim Potîrniche

În Moldova ar putea fi construit un nou stadion de fotbal. De ce este necesar un nou stadion, cât câștigă fotbaliștii, dacă există bani în fotbalul moldovenesc și de ce sportivii intră în politică aflați din noua ediție a emisiunii «Avem întrebări» cu Nicolae Paholinițchi, intitulată «Fotbal sau politică?». Invitatul ediției este deputatul PAS și fostul fotbalist Maxim Potîrniche.


Interzicerea rețelelor sociale pentru copii?

Președinta Maia Sandu a inițiat consultări cu părinți, profesori, medici și psihologi privind protecția copiilor de amenințările din mediul online, în special de pe rețelele sociale. Sandu a declarat că lumea virtuală provoacă adesea anxietate și tulburări de somn, iar autoritățile vor găsi «cele mai bune soluții pentru reducerea riscurilor».


Drepturile omului: proiect NM

Potrivit Declarației Universale a Drepturilor Omului, toți oamenii se nasc liberi și egali în demnitate și drepturi, însă în realitate acest lucru rămâne adesea doar pe hârtie. În cadrul proiectului comun cu «Ambasada Drepturilor Omului», NM prezintă două istorii care ilustrează acest fapt — «Eu aici nu exist».


Agenda zilei, 11 februarie:

  • 09:45 — Conferință de presă a PSRM.
  • 14:00 — Ședința Guvernului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu a comentat perspectiva aderării „parțiale” la UE: „Aceste discuții sunt confidențiale”

Obiectivul Republicii Moldova este devină stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută de prim-ministrul Alexandru Munteanu în cadrul unei conferințe de presă din 11 februarie, după ce în presa internațională au apărut informații despre faptul că UE ar lucra la un plan privind o aderare „parțială” a Ucrainei anul viitor. În același timp, premierul a sugerat că, în cazul în care autoritățile de la Bruxelles vor agrea un astfel de plan pentru Ucraina, Chișinăul ar putea lua în calcul soluții alternative pentru o aderare rapidă.

Dacă există soluții intermediare, cred ele sunt binevenite. Dar nici măcar autoritățile din Ucraina n-au o claritate concretă, fiindcă oricum este legat de planul de pace care se negociază acum. Și înțeleg – nu cunosc detaliile, aceste discuții sunt confidențiale – că face parte din planul ăsta de pace și, în funcție de ce înțelegere și cât de repede se ajunge la această înțelegere, asta ar fi fost una din căi de aderare”, a declarat Alexandru Munteanu.

Prim-ministrul a mai spus că obiectivul Republicii Moldova este să devină membră UE cu drepturi depline. În același timp, oficialul a menționat că, în cazul în care Bruxelles-ul va conveni asupra unei aderări „parțiale” a Ucrainei, și Republica Moldova ar putea lua în considerare soluții alternative.

Comisia (Comisia Europeană – n. r.) ne-a spus că, dacă se ajunge la așa o soluție, Republica Moldova va face parte din această soluție. Dar iarăși, pe noi ne interesează parcursul nostru de a deveni un membru cu drepturi depline. Și asta, de fapt, este obiectivul nostru. Restul, sigur, în momentul în care se ia o decizie politică, noi putem să ne gândim și la alte soluții intermediare”, a spus șeful Executivului.

Precizăm că, pe 10 februarie, Politico a scris, citând diplomați și oficiali europeni, că UE elaborează un plan fără precedent care ar putea permite Ucrainei să obțină o formă de aderare parțială la blocul comunitar în 2027, înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare. Scopul acestui plan este să ofere Ucrainei timpul necesar pentru implementarea reformelor complexe, reducând în același timp riscul ca țara să își piardă încrederea în perspectiva aderării și să se îndepărteze de Vest.

Totodată, ideea unei aderări rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 este inclusă în proiectul unui acord de pace elaborat de Kiev împreună cu partenerii săi internaționali.

Ucraina a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, împreună cu Republica Moldova. Cele două state au început oficial, pe 25 iunie 2024, negocierile de aderare, iar în septembrie 2025 au finalizat procesul de screening bilateral.

Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii clusterelor cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, în prezent, merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.

Autoritățile de la Budapesta, în frunte cu prim-ministrul Viktor Orban, susțin, între altele, că inițierea negocierilor cu Ucraina, aflată sub invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, ar putea atrage UE în război și ar deturna fonduri ale contribuabililor europeni.

În timp ce deschiderea oficială a clusterelor rămâne blocată, Bruxellesul a anunțat în decembrie 2025 că va începe discuții la nivel tehnic cu Republica Moldova pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”.

În februarie, într-un interviu acordat Euractiv, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova este deschisă să accelereze procesul de aderare la UE, chiar dacă acest lucru ar presupune, inițial, o formă de aderare fără drepturi depline. Oficialul a afirmat că Chișinăul este dispus să ia în considerare „idei creative” pentru a scurta procesul.

În ceea ce privește Ucraina, Politico menționează că UE analizează mai multe opțiuni pentru a depăși eventualele blocaje în implementarea planului de aderare parțială, inclusiv posibile evoluții politice interne în Ungaria sau activarea mecanismelor prevăzute de articolul 7 din Tratatul UE, care permit suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: