NM Espresso: Parlamentul Moldovei nu mai «prietenește» cu Rusia, «Casa Rusă» îl dă în judecată pe Marian, iar martorii din dosarul Plahotniuc «nu-și mai amintesc nimic»
În noul legislativ al Republicii Moldova nu vor exista grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus. O astfel de decizie a fost adoptată de Comisia parlamentară pentru politică externă, în legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a anunțat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.
Ea a subliniat că grupurile de prietenie parlamentară se formează doar cu «țări prietenoase», care respectă suveranitatea și demnitatea umană.
Liderul fracțiunii PSRM, Igor Dodon, comentând această decizie, a declarat că «un asemenea caz rușinos se întâmplă pentru prima dată în cei 34 de ani de independență ai Moldovei».
«Casa Rusă» îl dă în judecată pe Marian
Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut sub numele de «Casa Rusă», intenționează să-l acționeze în judecată pe deputatul PAS Radu Mariandin cauza declarațiilor acestuia privind activitatea de spionaj a centrului.
Reprezentanții instituției au menționat că Marian, «probabil, nu are nicio idee despre activitatea Casei Ruse și evenimentele pe care le organizează».
În replică, Marian a declarat că «nu își retrage afirmațiile» și insistă că centrul subminează suveranitatea Republicii Moldova.
La rândul său, Ambasada Rusiei la Chișinău a calificat drept «eronată și contraproductivă» decizia Guvernului moldovean de a închide «Casa Rusă». Ambasada a reamintit, de asemenea, că potrivit Acordului bilateral, Centrul nu poate fi închis mai devreme de mijlocul anului 2026.
Găgăuzia: președintele Adunării Populare despre Șor și vizita lui Musteață
Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Konstantinov, a declarat că oligarhul fugar Ilan Șor nu mai are nicio influență asupra autonomiei găgăuze.
Potrivit lui Konstantinov, «statul a făcut tot posibilul pentru a-l exclude pe Șor din Găgăuzia și chiar din republică».
Vorbind despre motivele vizitei la Comrat a șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, Konstantinov a spus că acesta a dorit să afle care este situația în regiune după alegerile parlamentare. Konstantinov, potrivit declarațiilor, i-ar fi dat asigurări lui Musteață că nu vede probleme în Găgăuzia.
Găgăuzia și educația
Ministerul Educației a cerut anularea Legii cu privire la educație, adoptată recent în Găgăuzia, care prevede extinderea utilizării limbii găgăuze în școlile autonomiei.
Ministerul a declarat că susține studierea limbii găgăuze și a istoriei poporului găgăuz, însă legea nu trebuie să «aducă atingere dreptului de a studia limba maternă».
RealPolitik despre aderarea Moldovei la UE
La Bruxelles s-a discutat recent despre posibilitatea unei «aderări incomplete» la Uniunea Europeană și despre un «termen de probă» pentru țări precum Republica Moldova și Ucraina.
În noul episod al emisiunii RealPolitik — «Va deveni Moldova un membru „neadevărat“ al UE?» — NM a discutat cu expertul politic Dionis Cenușă despre ce se ascunde în spatele acestor declarații și cum este dezbătută în UE următoarea etapă de extindere.
Corupție în sistemul de învățământ
La Chișinău au avut loc percheziții într-un dosar de corupție din sistemul educațional. Sub anchetă se află nouă persoane, printre care funcționari ai Direcției municipale de învățământ, doi directori de școli, un șef de grădiniță și câțiva antreprenori.
Potrivit anchetei, aceștia falsificau licitațiile, iar funcționarii primeau comision de 10–15% din valoarea contractelor pentru lucrări și servicii.
Percheziții în dosarul TUX
Poliția a efectuat 28 de percheziții în cadrul unor dosare privind activitatea antreprenorială ilegală, spălarea banilor și evaziunea fiscală.
Investigația a început după plângerile utilizatorilor TUX, care au reclamat blocarea conturilor și pierderea banilor investiți.
Dosarul Plahotniuc: continuare
În dosarul fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, instanța a audiat alți șase martori. Mulți dintre ei însă «aproape că nu și-au mai amintit nimic», inclusiv fostul director al Casa Media, Dorin Pavelescu.
Procurorul a menționat că evenimentele au avut loc acum mai bine de zece ani, astfel încât «multe detalii puteau fi uitate».
Agenda zilei, 7 noiembrie:
10:00 — Ședința Parlamentului.
10:50 — Conferința de presă comună a Președintei Maia Sandu și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Fraudele bancare online nu mai înseamnă doar mesaje suspecte sau apeluri evidente. Astăzi, escrocii construiesc scenarii credibile, folosesc date reale despre victime și exploatează emoțiile pentru a obține acces la bani sau credite. În partea a doua a interviului pentru rubrica „Sfaturile expertului”, Marina Zanoga, directoare a Ariei Legalitate din cadrul Energbank, explică cum poate fi recunoscută o tentativă de fraudă înainte să fie prea târziu și ce măsuri pot face diferența între prevenție și pierderi financiare majore.
Pentru cei care nu au reusit să citească prima parte, vedeți AICI.
Care sunt semnalele concrete prin care o persoană poate identifica imediat o tentativă de fraudă, chiar și atunci când scenariul pare plauzibil?
Orice fraudă urmează aproape același scenariu. Când îl recunoști, ești deja mai protejat. Totul începe printr-un contact neașteptat: un apel, SMS, e-mail sau un mesaj pe WhatsApp. Urmează imediat o poveste construită să provoace emoție sau panică: contul tău este în pericol, ai câștigat un premiu, ai un colet blocat sau cineva încearcă să ia un credit în numele tău. Apoi apare presiunea timpului. Ți se spune să acționezi imediat, fără să verifici informația sau să închizi apelul. Transmiteți codul ca să confirmăm sau verificăm comanda etc. În grabă nu ești atent că ai dat un cod care a venit de la o bancă nu companie poștală și de fapt ai confirmat o tranzacție de care poate nici nu știi. Exact această urgență artificială este unul dintre cele mai clare semne ale fraudei. În paralel, ți se cere o acțiune: să oferi un cod, să accesezi un link, să instalezi o aplicație sau să transferi/depui bani. Dacă solicitarea pare neobișnuită sau prea insistentă, trebuie tratată cu maximă prudență. Dacă încerci să te opui, ceri clarificări, pui întrebări și întâlnești rezistență este un semnal. Dacă vreai să schimbi limba de comunicare și ți se refuză, la fel e un semnal de alarmă.
Mulți cred că un număr afișat ca fiind al băncii garantează autenticitatea apelului. În realitate, numerele pot fi falsificate prin spoofing. La fel, faptul că interlocutorul știe numele tău sau banca unde ai cont nu înseamnă că este legitim. Un alt semnal important este reacția atunci când vrei să verifici informația. Un angajat real al băncii îți va spune că poți suna înapoi sau merge la sucursală. Un fraudator va încerca să te țină în apel și să te grăbească sau chiar facă să te simți vinovat.
Dacă simți presiune, urgență sau impresia că nu ai voie să verifici informația sau să te opui, oprește-te! Exact în acel moment ești cel mai aproape de o fraudă.
Există cazuri în care victimele sunt convinse nu doar să transfere economiile, ci și să contracteze un credit în favoarea escrocilor. Cum poate fi prevenită și gestionată o astfel de situație?
Din experiența mea, aceasta este una dintre cele mai dureroase forme de fraudă, pentru că lasă în urmă nu doar pierderea economiilor, ci și o datorie. Oricât de avansate ar fi mecanismele de protecție, nicio tehnologie nu poate înlocui complet vigilența clientului. Aici, educația financiară joacă un rol esențial, pentru că oricât nu s-ar investi în tehnologii și mecanisme de protecție, nici o tehnologie nu poate fi gardianul deciziilor clientului.
Astăzi, oamenii sunt obișnuiți cu servicii rapide și complet digitale, inclusiv credite accesate în câteva minute. Este o comoditate firească, iar băncile s-au adaptat acestei realități. Aceasta, însă, vine și cu o responsabilitate pe care o împărțim cu clientul.
Un credit contractat rămâne responsabilitatea persoanei care l-a autorizat, chiar dacă decizia a fost luată sub presiune emoțională sau în urma unei manipulări. Din experiența mea, multe victime cred sincer că investesc într-o oportunitate reală și înțeleg abia mai târziu că au fost implicate într-o schemă frauduloasă. Din punct de vedere juridic, însă, o tranzacție autorizată și un credit aprobat generează obligații.
Tocmai de aceea, băncile și clienții trebuie să fie parteneri în prevenirea fraudelor. Verificările suplimentare, confirmările de tranzacții sau solicitarea unor informații adiționale nu sunt bariere create de bancă, ci măsuri de protecție. Comunicăm mereu despre aceste riscuri, instruim angajații și investim în prevenție nu pentru a complica experiența clientului, ci pentru a proteja încrederea construită în timp și relațiile pe termen lung cu oamenii care aleg Energbank.
Cea mai ieftină formă de protecție financiară pe care o ai la dispoziție este vigilența fiecăruia.
Ce măsuri concrete de protecție a clienților are implementate Energbank și cum detectează banca operațiunile suspecte în timp real?
Protecția clienților nu ține doar de tehnologie, ci în primul rând de oameni.
Da, implementăm sisteme moderne de monitorizare a tranzacțiilor suspecte și mecanisme tehnice pentru prevenirea accesului neautorizat la dispozitive, adaptându-ne constant la un peisaj al fraudelor care evoluează rapid. Colaborăm cu Banca Națională și cu autoritățile competente, pentru că lupta împotriva fraudei nu poate fi dusă de un singur actor, dar printr-un efort comun.
Totuși, din experiența mea, cea mai importantă linie de apărare rămâne factorul uman. Îmi vine în minte un caz concret care spune uneori mai mult decât orice sistem tehnic. Un client fidel, pe care îl cunoșteam de ani de zile, a venit într-o zi să închidă toate depozitele, într-o sumă semnificativă. Comportamentul lui era neobișnuit: grăbit, tensionat, mereu în apeluri telefonice și cu răspunsuri pregătite pentru orice întrebare.
În mod normal, o astfel de cerere ar fi putut fi procesată rapid. Colegii noștri însă au ales să nu se oprească la procedură. Nu l-au acuzat sau blocat. Au purtat o discuție calmă, de clarificare, creând un spațiu de încredere. Treptat, a devenit clar că era vorba despre o schemă de investiții și despre un transfer iminent. Intervenția lor a oprit frauda, nu prin tehnologie, ci prin dialog.
Astfel de situații nu pot fi replicate întotdeauna în mediul digital, unde interacțiunea umană este limitată. Dar ori de câte ori avem ocazia și există un semnal de risc, mergem mai departe decât procedura standard. Pentru că, dincolo de conturi și tranzacții, vorbim despre oameni și despre responsabilitatea de a-i proteja.
Există posibilitatea legală de a recupera banii în cazul unei fraude confirmate și care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi?
Prima și cea mai importantă lecție despre recuperarea banilor pierduți într-o fraudă este că ești contra cronometru. Din momentul în care banii ies din cont, fiecare secundă contează. Fraudatorii sunt organizați și rapizi. Banii sunt mutați în lanț, sumele sunt fragmentate, transferate în conturi din alte țări sau convertite în criptomonede în câteva minute. Cu cât trece mai mult timp până la reacție, cu atât șansele de recuperare scad.
Primul pas este să suni imediat banca. Nu mâine, nu după ce te consulți cu cineva, ci în acel moment. În primele minute există uneori posibilitatea tehnică de a bloca sau rechema o tranzacție. Concomitent, blochezi cardul, blochezi accesul la aplicația bancară ca să oprești orice altă operațiune neautorizată. Al doilea pas este depunerea unei plângeri la poliție. Fără acest pas nu există dosar, nu există investigație oficială.
Trebuie să menționez și un aspect mai puțin confortabil: dacă un client divulgă voluntar coduri de confirmare, PIN-ul sau datele de acces, chiar și sub presiune emoțională, situația juridică poate deveni considerabil mai complicată.
De aceea, în toate acțiunile noastre: campanii, spoturi, discuții directe cu clienții, transmitem același mesaj – prevenția este mult mai valoroasă decât orice procedură de recuperare. Un moment de atenție înainte de a acționa nu costă nimic, dar poate face diferența.
Ce formate de informare a clienților s-au dovedit cu adevărat eficiente la Energbank și ce poate face o bancă dincolo de comunicatele clasice?
Într-o lume în care oamenii sunt expuși constant la informație, formatele clasice precum ghidurile sau bannerele nu mai sunt suficiente. Din experiența noastră, funcționează cel mai bine comunicarea acolo unde este clientul: pe telefon, în rețelele sociale, în mesaje scurte și clare. O poveste de câteva zeci de secunde are adesea mai mult impact decât explicații tehnice, pentru că oamenii reacționează la situații reale, nu la statistici. De aceea, integrăm informarea în toate punctele de contact cu clientul, de la sucursală până la aplicația mobilă, și ne propunem să transformăm fiecare interacțiune într-o oportunitate de a întări vigilența și construi încrederea.
În final, este un efort comun, al băncilor, autorităților și presei, pentru că frauda este un risc care ne privește pe toți.
BIO
Marina Zanoga este Directoare a Ariei Legalitate în cadrul B.C. „Energbank” S.A., avocat cu peste 18 ani de experiență și profesionist certificat ACAMS (Association of Certified Anti-Money Laundering Specialists), cu expertiză în domeniile bancar, financiar, al serviciilor de plată, conformității și guvernanței corporative. A oferit consultanță unor instituții financiare, investitori și organizații de top în cadrul unor proiecte complexe și tranzacții de amploare și coordonează activitatea juridică și de guvernanță corporativă în cadrul Energbank. De asemenea, face parte din Consiliul Biroul Istoriilor de Credit.
