IPN

Undă verde pentru proiectul de referendum inițiat de Ceban, dar cu o condiție. CEC cere reformularea întrebărilor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat proiectul de hotărâre al Parlamentului, propus de fracțiunea „Alternativa”, privind desfășurarea unui referendum republican consultativ referitor la reforma administrației publice locale. Totuși, CEC a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate. Comisia va transmite hotărârea sa Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului. Menționăm că proiectul a fost înregistrat la Parlament pe 29 iunie și necesită examinarea într-o singură lectură.

Potrivit raportului prezentat de membrul CEC Vadim Filipov, proiectul propune stabilirea datei de 27 septembrie 2026 pentru desfășurarea referendumului, iar alegătorii să răspundă la două întrebări: „Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă numai după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local?” și „Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înainte de adoptarea legii?”.

Cu referire la prima întrebare, CEC a menționat că termenul „primărie” poate genera neclarități, întrucât procesul de amalgamare vizează unitățile administrativ-teritoriale, iar termenul „lichidare” poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzii cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme.

CEC a menționat că a doua întrebare nu urmărește soluționarea problemei de fond, ci doar consultarea alegătorilor privind oportunitatea organizării, ulterior, a unui alt referendum republican. Totodată, instituția a precizat că întrebarea nu indică dacă viitorul referendum ar urma să fie consultativ sau legislativ, două tipuri cu efecte juridice diferite.

Potrivit CEC, întrebările supuse consultării trebuie formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât alegătorii să poată înțelege fără echivoc obiectul asupra căruia sunt chemați să se pronunțe.

Comisia a mai declarat că desfășurarea unui referendum necesită resurse financiare. Prin urmare, doar Parlamentul este competent să aloce mijloace financiare de la bugetul de stat, cu acordul Guvernului. De aceea, autoritățile competente în materie electorală urmează să acționeze în vederea organizării unui referendum doar după adoptarea de către Parlament a unei hotărâri în acest sens, a precizat Comisia. Potrivit CEC, pentru desfășurarea unui asemenea referendum ar fi necesari aproximativ 200 de milioane de lei.

CEC a precizat, totodată, că, în cazul unui referendum consultativ, autoritățile pot lua act de opinia poporului, fără a avea obligația juridică de a implementa rezultatul.

Într-un final, avizul a fost aprobat cu cinci voturi pentru și două împotrivă. În avizul său, Comisia a menționat că consideră oportună reformularea întrebărilor propuse. Totodată, a decis să transmită hotărârea Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului.

***

Amintim că deputații fracțiunii parlamentare „Alternativa” au propus organizarea unui referendum republican consultativ privind reforma administrației publice locale. Aceștia au anunțat, pe 18 iunie, că proiectul de hotărâre va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare pentru consultare și eventuale îmbunătățiri. Ei au motivat necesitatea referendumului prin obligația de a consulta cetățenii înaintea oricărei modificări a limitelor teritoriale ale localităților, în conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Pe 29 iunie, la Parlament a fost înregistrat proiectul de hotărâre privind desfășurarea unui referendum republican consultativ. Autorul responsabil este deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Printre autorii proiectului se numără și deputați ai Partidului Comuniștilor, Partidului Socialiștilor, precum și ai formațiunilor „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Proiectul necesită examinarea într-o singură lectură.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Deputatul PAS Alexandr Trubca renunță la mandatul de parlamentar: „Astăzi am depus cererea. Nu pot acționa altfel”

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Alexandr Trubca, a anunțat că a depus cererea de renunțare la mandatul de parlamentar. Anunțul a fost făcut pe 10 iulie. El a precizat că decizia a fost luată întrucât activitățile sale economice „afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe”. Trubca a precizat că rămâne membru al echipei PAS.

„Astăzi am depus cererea de renunțare la mandatul de deputat. În condițiile în care subiectul activității mele economice afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe, nu pot acționa altfel. Tot ce am spus public rămâne valabil. Urmează ca ANI să încheie verificarea pe care am cerut-o chiar eu și să se pronunțe. Este un semn bun că după 5 ani de mandat cu Partidul Acțiune și Solidaritate am ajuns să discutăm despre etica și moralitatea activității economice a demnitarilor. Încă câțiva ani în urmă discutam despre „kulioace”, grupări criminale organizate care au capturat statul și camere ascunse în casele jurnaliștilor independenți”, a scris Trubca pe o rețea de socializare.

„Sper ca demisia mea să ridice standardele clasei politice, pentru toți demnitarii din țara asta, actuali și viitori. Atunci când există chiar și o întrebare de moralitate sau etică, pleci din funcție. Eu așa înțeleg lucrurile și așa procedez. Rămân membru al echipei PAS și voi lucra în continuare pentru a contribui la realizarea dezideratului generației noastre: aderarea Moldovei la UE!”, a adăugat acesta.

***

Pe 7 iulie, deputatul PAS Alexandr Trubca a anunțat că se pregătește un material jurnalistic despre activele și interesele sale. El a spus că a răspuns întrebărilor jurnaliștilor și a publicat pe rețelele de socializare informații despre subiectele abordate. Trubca a menționat că, în octombrie 2024, a fondat o companie pentru un proiect imobiliar în comuna Trușeni, atrăgând parteneri pentru finanțare. Trubca a respins orice acuzații de conflict de interese și a precizat că a solicitat Autorității Naționale de Integritate să verifice situația. În aceeași zi, jurnalista TV8 Mariana Rață a confirmat că postarea vizează o investigație a televiziunii, încă nepublicată, și a criticat faptul că deputatul o comentează înainte de difuzare. Detalii AICI

Pe 8 iulie, Trubca a spus că, deși este fondator, nu el administrează compania. Întrebat dacă este moral ca un deputat să lanseze o afacere în timpul mandatului, Trubca a răspuns că nu vede o problemă atât timp cât nu există relații cu statul sau conflicte de interese. Întrebat cât de obiectivă poate fi ancheta ANI, în contextul în care șeful instituției, Lilian Chișca, a fost susținut politic de PAS, acesta a declarat că „indiferent cine este promovat la ANI sau în altă instituție, ei trebuie să își facă lucrul corect”. Detalii AICI.

Pe 9 iulie, liderul PAS, Igor Grosu, a spus că a avut o discuție cu Trubca și că, dincolo de aspectele legale care urmează să fie clarificate, „este o problemă mare de moralitate”. „Este o situație când vii în politică din mediul de afaceri, spre exemplu, (…) și este cu totul altceva când vii în politică și devii om de afaceri de succes”, declara Grosu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: