Coronavirus: sinteză
1797 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 67 de lucrători medicali, după ce s-au efectuat 5407 teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a crescut până la 210 725. S-au vindecat 183 520 de persoane, 4472 au decedat (36 – în ultimele 24 de ore). 22 733 de persoane bolnave continuă să se trateze în spitale și la domiciliu, 333 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 79 – conectate la aparatele de respirație asistată.
Parlamentul a modificat componența Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, care era formată doar din funcționari. Acum, în componența acesteia vor fi și specialiști în domeniul sănătății publice și reprezentanți ai societății civile.
Lockdown
Ar trebui anunțat lockdown în Moldova din cauza creșterii vertiginoase a numărului de cazuri de îmbolnăviri de coronavirus, din care cauză sistemul de sănătate se sufocă deja? Politicienii și funcționarii discută această chestiune deja de câteva săptămâni. Iar economiștii au calculat, cât ar costa lockdown-ul în Moldova în bani și vieți salvate. Despre aceasta – în articolul «Трагедия Молдовы — в безмозглых политиках» („Tragedia Moldovei constă în politicienii fără minte”).
Transnistria și COVID
În Transnistria au fost înăsprite măsurile de carantină. Iar liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski a spus de ce în regiunea din stânga Nistrului încă nu a fost inițiată vaccinarea împotriva coronavirusului, chiar dacă au primit un lot de vaccin AstraZeneca.
Vaccinuri și vaccinare
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat continuarea vaccinării împotriva COVID cu AstraZeneca. Responsabilii de la EMA consideră că acest vaccin este inofensiv și eficient și presupun că avantajele depășesc riscurile reacțiilor adverse.
AstraZeneca este unul dintre cele câteva vaccinuri care sunt administrate în România. Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății din România, a comunicat într-un interviu pentru NM dacă în România au fost cazuri de reacții adverse la vaccinuri, inclusiv la acesta și de ce în țară cererea de imunizare împotriva COVID depășește posibilitățile actuale ale statului de a asigura toți doritorii cu vaccinuri.
Sandu și „noua majoritate parlamentară”
Partidul Socialiștilor a anunțat la 18 martie despre crearea unei noi majorități parlamentare. Această majoritate l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe Vladimir Golovatiuc, ambasadorul Moldovei în Rusia și a invitat-o pe președinta Maia Sandu să inițieze consultări în acest sens. Partidul „Șor” a comunicat cine sunt cei care au intrat în „noua majoritate”: sunt aceiași deputați care în luna februarie au propus-o pe Mariana Durleșteanu la funcția de premier.
Cei din aparatul președintelui au anunțat că noile consultări sunt posibile în două situații: după ce parlamentul va lua o decizie în privința candidatului actual al lui Sandu și în cazul în care Curtea Constituțională va declara neconstituțional decretul lui Sandu cu privire la desemnarea lui Igor Grosu în funcția de premier.
Iar Grosu a vorbit despre prioritățile viitorului său guvern.
CC și decretul lui Sandu
Curtea Constituțională va examina astăzi sesizarea PSRM cu privire la constituționalitatea decretului lui Sandu cu privire la desemnarea lui Grosu în calitate de candidat la funcția de premier. NM și experții au încercat să clarifice, de ce de data aceasta situația este un pic altfel decât cea care a fost în luna februarie, când CC a declarat neconstituțional decretul lui Sandu privind desemnarea Nataliei Gavriliță în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.
Chicu și politica
Ex-premierul Ion Chicu intenționează să înființeze un partid politic de centru-dreapta. Scopul principal al acestuia, potrivit lui Chicu, va fi „integrarea europeană și, respectiv, lichidarea în acest mod a frontierei de pe râul Prut, dar și eliminarea barierelor de pe Nistru”.
Legea miliardului
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională decizia parlamentului de a anula „legea miliardului”. Aceasta a fost anulată în luna decembrie 2020, la inițiativa socialiștilor. Legea prevedea transformarea în datorie de stat a creditului de 13,6 miliarde de lei. Banca Națională a acordat acest credit celor trei bănci din care a fost sustras miliardul.
Carburanți
În Moldova s-ar putea reveni la reglementarea de către stat a prețurilor cu amănuntul la carburanți. Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede acest lucru.
Și despre ceea ce va fi astăzi, 19 martie
- Curtea Constituțională va examina sesizarea PSRM cu privire la neconstituționalitatea decretului lui Sandu
- Va avea loc ședința parlamentului
- Angenția Națională pentru Reglementare în Energetică și Consiliul Audiovizualului se vor întruni în ședințe
