Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: Recean le-a dat «termen» noilor miniștri, în România se caută «agenții Kremlinului» la alegeri, iar în Găgăuzia au avut loc noi percheziții

Remanieri guvernamentale: urmează

Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că remanierile din Guvern ar putea continua dacă, peste câteva săptămâni, nu vor fi observate schimbări pozitive. Recean a explicat și de ce pentru funcțiile ministeriale nu au fost luați în considerare candidați din alte partide cu care PAS ar putea forma o coaliție în viitorul parlament:

«Am analizat această opțiune, dar, după cum am spus, remanierile nu s-au încheiat. Vom lua măsuri atunci când va fi necesar și vom continua schimbările. Dacă vom constata că ceva nu funcționează, vom acționa.»


Tauber propune PAS o declarație împotriva… PAS

Marina Tauber, deputată și vicepreședintă a Blocului «Victorie», afiliat lui Ilan Șor, a propus Parlamentului să adopte o declarație privind uzurparea puterii de stat de către partidul «Acțiune și Solidaritate».

PAS, care deține majoritatea parlamentară, a refuzat să comenteze acuzațiile.


Procuratura Anticorupție și «Dosarul Interpol»

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a raportat sechestrarea unor bunuri în valoare de 11,7 milioane de lei în cadrul anchetei privind implicarea în activitatea Interpol, în care sunt vizați oficiali moldoveni ce ar fi ajutat infractori internaționali să obțină azil în Moldova.

De asemenea, un polițist din Hâncești a fost condamnat la trei ani de închisoare și la plata unei amenzi de 200 de mii de lei pentru corupție. Procuratura Anticorupție a explicat pentru ce el a cerut mită de 750 de euro.


Percheziții în Găgăuzia

În locuințele adjunctului bașcanului Găgăuziei, Ilia Uzun, și ale deputatului Adunării Populare, Ruslan Unilovschi, au avut loc percheziții în cadrul unui dosar privind evaziunea fiscală și spălarea de bani. Autoritățile au promis să ofere mai târziu mai multe informații. Așteptăm.


Ceban — primar sau deputat?

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că va rămâne primar al capitalei chiar dacă partidul său, Mișcarea Alternativa Națională (MAN), va intra în Parlament după alegerile din 2025.

Totodată, edilul a reamintit de ce a refuzat să participe la alegerile prezidențiale.


Ce nu funcționează în economia moldovenească?

În 2025, Moldova va înregistra din nou o creștere economică scăzută. Potrivit diverselor prognoze, PIB-ul va avea o rată de creștere între 3% și 3,9%. NM explică de ce această creștere este insuficientă și de ce economia moldovenească evoluează atât de lent.

Mai mult, experții au calculat că, în ultimii 65 de ani, Moldova a rămas în urmă cu aproape 50% față de media globală în ceea ce privește creșterea economică, ceea ce explică multe lucruri.


Ninsori și accidente rutiere

Poliția din Moldova a făcut apel către șoferi să fie prudenți pe drumuri din cauza zăpezii și poleiului. Cu toate acestea, o serie de accidente au avut loc în țară. De exemplu, în raionul Cantemir, un automobil a derapat de pe traseu și a lovit un copac.

În urma accidentului, o femeie și doi copii au fost răniți.


Campionii noștri

Moldova s-a clasat pe locul șase în clasamentul general pe medalii la turneul internațional de taekwon-do Open TaekwonDo Balkan Cup, desfășurat în Bulgaria. Sportivii moldoveni au câștigat opt medalii de aur, opt medalii de argint și 18 de bronz.


«Agenții Kremlinului» în România

În România, înainte de alegerile prezidențiale, se intensifică discuțiile privind presupusul amestec al Rusiei în procesele electorale. Câțiva candidați sunt acuzați de spionaj și întâlniri cu persoane apropiate lui Dmitri Medvedev. Ce anume a fost dovedit și de ce alegerile din România sunt importante pentru locuitorii Moldovei? Răspunsurile le găsiți în noul episod din #RealTalk cu Ecaterina Dubasova.


Războiul din Ucraina

Vladimir Putin a recunoscut că armata rusă a testat o rachetă balistică experimentală cu rază medie de acțiune, «Oreșnik», ca răspuns la atacurile Ucrainei asupra teritoriului rus cu rachete ATACMS și Storm Shadow furnizate de SUA și Marea Britanie.

Anterior, forțele armate ucrainene au raportat un atac asupra orașului Dnipro. În același timp, în timpul unei conferințe de presă, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a fost apelată de cineva, iar publicul a auzit prin microfonul deschis cum i s-a cerut să nu comenteze atacul.


Israel

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, și fostului ministru al apărării, Yoav Galant, acuzându-i de crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza. Israelul a respins toate acuzațiile.


Agenda zilei:

  • 09:00 — Congresul al X-lea al farmaciștilor din Republica Moldova: «Facultatea de Farmacie — șase decenii de inovație și progres»
  • 10:00 — Conferință de presă dedicată ediției a XIII-a a festivalului internațional al școlilor de teatru și film ClassFest 2023
  • 15:45 — Conferință de presă susținută de vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și ministrul delegat pentru afaceri europene din Franța, Benjamin Haddad.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: