NM espresso

NM Espresso: Stare de urgență în Transnistria, Maia Sandu și Nicușor Dan au mers la Zelenski, Zaharova a calificat declarațiile lui Recean drept «aberații»

Marina Ghilien
| 12 iunie, 2025
08:18

Stare de urgență și tancuri în Transnistria

În Transnistria a fost instituită stare de urgență în economie pentru 30 de zile, «din cauza unei crize economice generale grave, provocate de reducerea livrărilor de gaze naturale». Ministerul Energiei al Republicii Moldova a declarat că situația din energetică s-ar putea agrava, dar a subliniat că Chișinăul nu controlează situația din Transnistria.

Între timp, la Tiraspol, militari ruși și tineri transnistreni organizează o reconstituire a Operațiunii Iași-Chișinău, cu tancuri, artilerie și efecte pirotehnice chiar pe plaja de pe malul Nistrului. Chișinăul a calificat acțiunea drept «o încălcare gravă a regimului special» din Zona de Securitate și a cerut «încetarea imediată a oricăror acțiuni cu caracter paramilitar». Reprezentanții Tiraspolului și ai Rusiei au refuzat să permită accesul observatorilor moldoveni la locul reconstituirii.

Reprezentanta oficială a MAE rus, Maria Zaharova, a comentat recentele declarații ale premierului Dorin Recean privind presupusele planuri ale Rusiei de a disloca 10000 de militari în Transnistria, calificând afirmațiile acestuia drept «aberații». Ea a subliniat că în regiune se află în jur de 1200 de militari ruși și că «nu există necesitatea de a crește numărul acestora».

Sondaje: alegeri, încredere, optimism

Potrivit sondajului IRI, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în legislativ ar accede: PAS (36%), Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (17%), Blocul «Alternativa» (12%) și «Partidul Nostru» (4% din totalul respondenților). Totodată, 18% dintre alegători nu s-au decis încă sau nu intenționează să voteze.

Conform aceluiași studiu IRI, cea mai mare încredere cetățenii moldoveni o au în autoritățile locale (80%) și Mitropolia Moldovei (73%). Cea mai scăzută încredere o au în partidele politice (30%) și sistemul judecătoresc (28%).

Un alt rezultat al sondajului IRI arată că 49% dintre cetățenii Moldovei consideră că țara merge într-o direcție corectă, în timp ce 48% sunt de părerea opusă. Este pentru prima dată în peste zece ani când optimismul depășește pesimismul.

Scandalul privind Legea amnistiei: continuare

Ministerul Justiției a încheiat ancheta privind eliberarea anticipată, controversată, a unor persoane condamnate pe viață și a suspendat din funcție trei angajați ai administrației penitenciarelor. Alți 16 angajați urmează să fie sancționați disciplinar.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că legea amnistiei «permitea atenuarea pedepselor prea ușor», iar sistemul «nu a funcționat eficient». Dosarul a fost transmis către Procuratură și alte organe de control, iar în scurt timp, ministerul va propune noi modificări pentru a «corecta greșelile și a restabili încrederea în justiție».

Interviu NM cu o comisară europeană: despre fonduri și sprijinul de €1,9 miliarde

Moldova nu este încă suficient de pregătită pentru gestionarea eficientă a fondurilor europene, inclusiv a celor €1,9 miliarde oferite de UE. Problema constă în lipsa specialiștilor locali bine pregătiți, inclusiv în primării. Declarația aparține Roxanei Mânzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, într-un interviu pentru NewsMaker.

Cetățenia română și Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a promis că va accelera procesul de acordare a cetățeniei române pentru moldoveni, după formarea unui guvern stabil la București. El a menționat că va investiga motivele întârzierilor, având în vedere că în prezent sunt aproape 160 000 de cereri în așteptare, iar unele persoane așteaptă răspuns de aproape trei ani.

«Istoria românilor» și judecata

Ministerul Educației va contesta în instanță concluzia Consiliului pentru Egalitate privind denumirea disciplinei «Istoria românilor». Anterior, Consiliul recomandase instituției să revizuiască denumirea materiei, întrucât aceasta reflectă doar istoria uneia dintre multiplele etnii care locuiesc în Moldova.

Marșul suveranității

Președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să participe la Marșul Suveranității din 23 iunie, cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a adoptării Declarației de Suveranitate de către Parlament. Șefa statului a subliniat că această zi simbolizează alegerea libertății și dreptul poporului de a-și decide soarta, iar marșul va fi «un omagiu adus curajului înaintașilor noștri».

Corupție

Angajații Centrului Național Anticorupție au efectuat percheziții la Chișinăuși au ridicat circa 1 milion de lei în diferite valute, în cadrul unui dosar privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a unui partid. Ancheta este legată de persoane presupus asociate cu un fond rusesc aflat sub sancțiuni UE și cu o formațiune politică.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, va rămâne în arest la domiciliu pentru încă 30 de zile, potrivit unei decizii a instanței. Avocata sa, Natalia Bairam, a calificat decizia drept ilegală și intenționează să o conteste.

Redenumirea aeroportului

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a susținut ideea redenumirii aeroportului din Chișinău în cinstea compozitorului Eugen Doga, decedat recent, menționând că este o «inițiativă foarte bună». El a adăugat că, după elaborarea unei hotărâri și consultări publice, această decizie ar putea fi implementată.

Summitul de la Odesa

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă la summitul Ucraina — Europa de Sud-Est desfășurat la Odesa, unde a avut o întrevedere trilaterală cu președinții Ucrainei, Volodimir Zelenski, și României, Nicușor Dan.

Sandu a declarat că acțiunile comune ale Chișinăului, Kievului și Bucureștiului oferă speranță pentru un viitor pașnic.

Agenda zilei, 12 iunie:

09:00 — Întâlnirea prim-ministrului Greciei, Kyriakos Mitsotakis, cu prim-ministrul Moldovei, Dorin Recean.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

NM espresso, top

Știri similare

Alegeri 2025

Alegeri parlamentare 2025: adresele secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Video

(VIDEO) „Să-și îndeplinească promisiunile”. Mai au locuitorii Moldovei încredere în politicieni?// Întrebarea zilei

Alegeri 2025

„Blocul Patriotic” promite să nu facă coaliție cu PAS în viitorul Parlament. Cu cine ar vrea să colaboreze

Mihaela Conovali
| 2 septembrie, 2025
13:23

Liderii blocului electoral „Patriotic” au semnat un angajament, în fața parlamentului, prin care declară că nu vor face „coaliție de guvernare cu PAS după parlamentare”. Vladimir Voronin a numit angajamentul drept „un examen al maturității politice”. Igor Dodon a precizat că blocul, cu „șanse reale de a fi învingător la următoarele alegeri”, nu va face coaliție cu PAS, dar este gata să colaboreze „cu oricine care ajunge în parlament”. Irina Vlah a îndemnat blocul „Alternativa” și „Partidul Nostru”, cu „șanse să intre în viitorul Parlament”, să semneze angajamentul. Vasile Tarlev i-a îndemnat și pe cei care „nu au șanse”.

În debutul unui briefing de presă, desfășurat în fața parlamentului pe 2 septembrie, comunistul Constantin Starîș a dat citire unui „angajament de a refuza formarea unei coaliții de guvernare cu PAS după alegerile parlamentare”. „Propunem și altor partide și blocuri să se alăture angajamentului”, a menționat Starîș. Ulterior, Vladimir Voronin, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev au semnat angajamentul.

„Acesta este un examen al maturității politice. (…) Este, în același timp, și o consolidare a celor care nu sunt sau nu au intrat în blocul nostru, dar conștientizează că, fără a înlătura de la guvernare acest PAS, noi nu o să putem mișca carul înainte, nu o să putem realiza nimic în Moldova”, a declarat Vladimir Voronin, lider al Partidului Comuniștilor.

„Noi, cei care avem șanse reale să fim în următorul parlament și nu doar în calitate de deputați, dar în calitate de învingători ai următoarelor alegeri parlamentare, trebuie să dăm un semnal foarte clar către toți alegătorii. (…) Noi nu vom merge la nicio coaliție cu partidul de guvernare. Noi suntem gata să colaborăm cu oricine care va ajunge în viitorul parlament, pentru Moldova, pentru adevăr, pentru întoarcerea vremurilor normale”, a comunicat Igor Dodon, lider al Partidului Socialiștilor.

Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, s-a adresat celor care, „conform sondajelor, au șanse să intre în viitorul Parlament”: „Eu acum mă refer la blocul „Alternativa” și la „Partidul Nostru”. (…) Dacă voi, într-adevăr, doriți să dați jos de la guvernare acest regim galben, semnați acest acord. Semnați și arătați alegătorilor voștri că sunteți o opoziție puternică, care merge în Parlament pentru a da jos acest regim”.

„Noi trebuie să ne unim și împreună să semnăm un pact, o obligațiune față de țară, de popor, pentru a fi împreună și de a dezvolta țara. (…) Ne adresăm tuturor, nu numai celor care au șanse sau nu au șanse de a trece pragul electoral. (…) Trebuie să susținem această inițiativă. (…) Noi spunem „nu” actualei guvernări, care a distrus țara și o distruge mai departe”, a spus liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev.

NewsMaker a solicitat o reacție de la PAS, în contextul declarațiilor făcute de liderii blocului.

***

Alegerile parlamentare în Republica Moldova vor avea loc pe 28 septembrie.

Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” s-a lansat în campania electorală pe 29 august, la Mănăstirea Căpriana.

Promit pensii și salarii mai mari, gaz la 6 lei pentru moldoveni și spun că vor „salva” țara de „pericole”. Liderii Blocului „Patriotic” – Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev – au mai fost la guvernare, ocupând funcții-cheie în Președinție, Parlament și Guvern. Acum, ei vor să revină în Legislativ, de unde să propună și să adopte legi pentru oameni. Dar din ce trăiesc foștii președinți ai Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, și fostul prim-ministru Vasile Tarlev? NM a analizat averile și bunurile declarate de fiecare din cei patru lideri ai blocului electoral, care s-au lansat în cursa pentru parlamentare, pentru a vedea cu ce vin în fața alegătorilor.