NM espresso

NM Espresso: UE a lăudat Moldova, la Chișinău va fi închis Centrul rus de cultură, iar rețelele sociale vor fi reglementate

Marina Ghilien
| 5 noiembrie, 2025
08:09

Moldova și UE

Republica Moldova ar putea încheia negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană până în anul 2028, dacă va accelera ritmul reformelor. Despre aceasta se menționează în raportul Comisiei Europene privind extinderea UE. În document se mai arată că Moldova a îndeplinit deja condițiile pentru deschiderea a trei dintre cele șase clustere de negociere și că până la sfârșitul anului le-ar putea deschide și pe celelalte.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova demonstrează «cele mai vizibile rezultate pe calea aderării la UE» și a reușit să consolideze cooperarea cu Bruxelles-ul, în pofida amenințărilor hibride. Președinta Maia Sandu i-a mulțumit lui Kos pentru sprijin, subliniind că țara își respectă angajamentele chiar și în vremuri dificile.

Corupția electorală: cifrele poliției

Între timp, poliția a anunțat că a întocmit circa 7 mii de procese-verbale pentru vânzarea de voturi la recentele alegeri parlamentare. În perioada 14 iulie — 29 octombrie au fost aplicate amenzi în valoare totală de 93,8 milioane de lei. Totodată, peste 2,2 mii de persoane au fost scutite de amendă, întrucât au colaborat cu ancheta.

«Casa Rusă» va fi închisă

Republica Moldova intenționează să denunțe Acordul moldo-rus privind funcționarea centrelor culturale, motiv pentru care Centrul rus de Știință și Cultură de la Chișinău va fi închis. Cu această inițiativă a venit Ministerul Culturii, explicând decizia prin «risc ridicat de dezinformare». Proiectul de hotărâre urmează să fie examinat astăzi la prima ședință a noului Guvern.

Rețelele sociale vor fi reglementate

Autoritățile intenționează, de asemenea, să reglementeze rețelele sociale pentru a combate manipularea opiniei publice, propaganda și corupția politică. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Potrivit lui, Parlamentul elaborează deja «reguli interne» privind colaborarea cu Facebook, TikTok și Telegram.

Grosu despre Găgăuzia

Grosu a menționat, de asemenea, că în Găgăuzia a început să funcționeze postul de radio al «Teleradio-Moldova» (TRM), datorită căruia «jurnaliștii pot transmite locuitorilor informații veridice».

Liderul PAS a îndemnat, totodată, la deschiderea în autonomie a mai multor licee cu predare în limbile română și găgăuză, astfel încât regiunea «să se elibereze de influența rusă».

Grosu despre vetting-ul avocaților

Grosu a declarat că vetting-ul avocaților, menționat anterior de Președinta Maia Sandu, înseamnă o evaluare internă, subliniind că avocatura este «o instituție importantă a justiției», care trebuie să «înlăture din interior persoanele cu calități indezirabile». Potrivit lui Grosu, unii avocați chiar au figurat «pe listele Partidului Șor — emanația unei grupări criminale susținute de Rusia».

Dosarul Plahotniuc: mărturiile martorilor

În procesul intentat împotriva lui Vladimir Plahotniuc, instanța a audiat șase martori, ale căror semnături ancheta le-a descoperit pe documente bancare legate de furtul miliardului. Martorii afirmă că nu au semnat acele documente. Detalii citiți în materialul «Mi-am dat seama imediat că semnătura nu este a mea».

Salariile în Moldova

Autoritățile intenționează să majoreze salariul minim, a anunțat deputata PAS Victoria Belous. Potrivit ei, decizia ar putea fi luată până la sfârșitul acestei luni. Sindicatele propun majorarea «minimului» de la 5500 lei la 8050 lei.

Salariul noului premier

Salariul prim-ministrului Alexandru Munteanu va fi de aproximativ 20 000 de lei pe lună — la fel ca al predecesorului său, Dorin Recean. Spre comparație, în România premierul primește circa 26 450 RON (aproximativ 5200 euro).

Compensațiile pentru resurse energetice

În prima zi de lansare a programului de acordarea a compensațiilor, locuitorii Moldovei au depus aproape 100 000 de cereri. În decurs de 24 de ore, pe platforma compensatii.gov.md s-au înregistrat 95 698 de persoane, iar circa 38 000 au apelat la asistenții sociali.

Anterior, NM a explicat pas cu pas cum se depune cererea, cine are dreptul la plăți și când va fi anunțat cuantumul compensațiilor.

PAS a pierdut un primar

Primarul orașului Codru, Stelian Manic, a anunțat că părăsește PAS, motivând decizia prin «jocurile politice» din Consiliul local, care blochează implementarea proiectelor din Codru, inclusiv construcția unei noi școli. Potrivit primarului, conducerea PAS a ignorat încercările sale de a atrage atenția asupra acestei situații.

În replică, PAS a declarat că încă din februarie exista discuții privind excluderea lui Manic din partid, dar i s-a oferit «încă o șansă», de care acesta nu a profitat, «continuând să încalce regulile partidului și să provoace conflicte în primăria Codru».

Black Friday: recomandări

Centrul Național pentru Protecția Consumatorilor din Republica Moldova i-a îndemnat pe cetățeni să fie vigilenți în perioada Black Friday și să verifice prețurile și reducerile reale, pentru a evita greșelile financiare.

Agenda zilei, 5 noiembrie:

10:00 — Ședința Guvernului;
14:00 — Ședința Comisiei Electorale Centrale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

NM espresso, top

Știri similare

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!