Viață

Noi condiții de intrare a cetățenilor moldoveni pe teritoriul Spaniei

Mihaela Conovali
| 28 ianuarie, 2022
15:36

Ambasada Republicii Moldova în Regatul Spaniei anunță că din 2 februarie 2022 intră în vigoare noile condiții de intrare a cetățenilor moldoveni pe teritoriul spaniol. Astfel, vor putea intra în Spania cetățenii moldoveni care dețin un certificat de vaccinare, emis de autoritățile competente ale R. Moldova, care să demonstreze că titularul și-a administrat schema completă de vaccinare contra COVID-19.

Sursa mai declară că vor fi considerate valabile certificatele de vaccinare cu unul din vaccinurile autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente sau cele care sunt incluse pe lista de utilizare de urgență a Organizației Mondiale a Sănătății (Pfizer-Biontech, Moderna, Astra-Zeneca, Jansen/Johnson & Johnson, Sinovac și Sinopharm), doar dacă după administrarea ultimei doze de vaccin au trecut 14 zile (vaccinarea primară), cu condiția ca de la data administrării ultimei doze de vaccin să nu fi trecut, însă, mai mult de 270 de zile.

În cazul în care, după administrarea ultimei doze din schema completă de vaccinare au trecut mai mult de 270 de zile, certificatul de vaccinare va include administrarea unei doze de rapel.

Pe de altă parte, cât privește cetățenii moldoveni care au permis de ședere în Spania, aceștia urmează să dispună de unul dintre certificatele:

Certificatul care atestă vaccinarea completă împotriva COVID-19, cu cel puțin 14 zile înaintea călătoriei, cu un vaccin autorizat de Agenția Europeană pentru Medicamente;
Testul diagnostic negativ:

NAAT – teste de amplificare a acidului nucleic (de exemplu, PCR, TMA, LAMP, NEAR etc.), într-un interval de 72 ore înainte de intrarea în Spania;
Test RAT – antigen rapid, făcut cu 48 de ore înainte de intrarea în Spania.

Certificatul de recuperare post-Covid, eliberat de un serviciu medical la 11 zile de la depistarea infectării cu Covid, cu perioada de valabilitate de 180 zile.

De menționat că toți pasagerii, care sosesc în Spania, inclusiv copiii de orice vârstă, trebuie să completeze formularul privind starea de sănătate disponibil pe www.spth.gob.es sau utilizând aplicația gratuită Spain Travel Health (SpTH).

Ulterior completării formularului, va fi generat un cod unic QR de sănătate care va trebui prezentat (digital sau pe suport hârtie) de comun cu alte certificate, după caz, la controlul de sănătate efectuat la punctele de control al frontierei.

Persoanele care călătoresc în Spania dintr-o țară cu risc sporit, indiferent dacă sunt în posesia unui certificat de vaccinare sau de recuperare, la sosire trebuie să prezinte codul QR, însoțit de un certificat de test diagnostic SARS-CoV-2 cu rezultatul negativ.

Cetățenii țărilor terțe ar putea fi supuși refuzului de intrare din motive de ordine sau sănătate publică, excepție constituind următoarele categorii de persoane:

cetățenii care își au reședința în UE sau în statele asociate Schengen, care se vor îndrepta către una din țările respective;
deținătorii vizelor de lungă ședere emise de un stat membru UE sau de un stat asociat Schengen, care se vor îndrepta către una din țările respective;
specialiștii din domeniul sănătății, inclusiv cercetătorii și cei care se ocupă de îngrijirea vârstnicilor, care merg sau se întorc din deplasări de serviciu;
personalul din transport, navigatorii și personalul aeronautic antrenat în asigurarea activităților cotidiene de serviciu;
personalul diplomatic, consular, cel al organizațiilor internaționale, militare, de protecție civilă și membrii organizațiilor umanitare, aflat în exercitarea mandatului;
studenții, care își fac studiile în statele membre UE sau în statele asociate Schengen și care sunt în posesia permiselor sau vizelor corespunzătoare de ședere pe termen lung;
muncitorii de înaltă calificare a căror muncă nu poate fi amânată sau realizată de la distanță, inclusiv participanții la evenimente sportive de nivel înalt care au loc în Spania, circumstanțele date urmând a fi justificate corespunzător documentar;
persoanele care realizează călătorii din motive imperative familiale, care urmează a fi dovedite corespunzător;
persoanele care vor dovedi prin documente motivele de forță majoră sau situațiile de strictă necesitate, intrarea lor fiind permisă din cauze umanitare;
persoanele care sunt în posesia unui certificat de vaccinare recunoscut de Ministerul Sănătății în acest scop.

certificat, covid-19, noi condiții de intrare, Spania, vaccin

Știri similare

Externe

Tragedie feroviară în Spania: 50 de morți și 179 de răniți după ciocnirea a două trenuri. Chișinăul verifică dacă printre victime sunt moldoveni

Politică

Ambasadorul Spaniei: Moldova poate beneficia de experiența noastră în reforma justiției și combaterea corupției

Știri

Presa: Federalizarea Moldovei, referendumuri în Transnistria și Găgăuzia – condițiile Rusiei în negocierile privind Ucraina

Mihaela Conovali
| 13 noiembrie, 2026
12:50

Transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia, precum și organizarea unui referendum privind independența Transnistriei și Găgăuziei, în cazul aderării Moldovei la Uniunea Europeană, s-ar număra printre condițiile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit informațiilor obținute pe surse de publicația Echo, declarată „agent străin” în Federația Rusă. Informațiile nu au fost confirmate oficial. NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Președinției Republicii Moldova în legătură cu aceste informații. Între timp, în Republica Moldova au apărut mai multe reacții.

Pe 12 noiembrie, publicația a scris că, în procesul de negocieri pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, participă mai multe grupuri de negociatori, iar unul dintre acestea a transmis partenerilor europeni o listă de posibile condiții referitoare la sistemul european de securitate.

Potrivit sursei citate, care face referire la surse din diferite grupuri de negociatori, printre condițiile enumerate se numără: demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev; statut special pentru limba rusă în Ucraina; statutul de nealiniere al Ucrainei (care nu se aplică aderării la Uniunea Europeană); acorduri privind libertatea navigației în Marea Neagră; acorduri privind libertatea navigației în Marea Baltică; renunțarea la amplasarea bazelor militare pe teritoriul Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Finlandei; revenirea Finlandei la statutul pe care îl avea înainte de aderarea la NATO; transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia. În cazul aderării Moldovei la Uniunea Europeană, organizarea unui referendum privind independența Transnistriei și Găgăuziei.

Sursa citată a enumerat și posibile măsuri din partea Rusiei: retragerea armelor nucleare din Belarus; renunțarea la amplasarea rachetelor cu rază medie de acțiune în Belarus; retragerea trupelor ruse din Transnistria în schimbul unui statut de nealiniere la blocuri și alianțe militare pentru Moldova.

Conform surselor publicației, într-un alt grup de negociatori a fost discutată propunerea Rusiei privind crearea unui „club” al statelor membre NATO, care să blocheze aderarea unor noi țări la Alianță. „Clubul” ar urma să reunească cinci-șase state membre NATO, care ar putea exercita dreptul de veto asupra aderării unor noi membri, precum Ucraina, Republica Moldova, Georgia sau Armenia.

NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Președinției Republicii Moldova în legătură cu aceste informații.

Reacții în Republica Moldova

Fostul președinte al Curții Constituționate, Alexandru Tănase, susține că „Rusia revine la memorandumul Kozak”. Potrivit lui Tănase, dacă aceste informații se confirmă, atunci „ar trebui să provoace o îngrijorare serioasă atât la Chișinău, cât și la București”.

„Asemănările dintre cerințele rusești și prevederile Memorandumului Kozak din 2003 sunt evidente. Atunci, Moscova a încercat să impună Republicii Moldova un model de federalizare care ar fi oferit Transnistriei și Găgăuziei o influență disproporționată asupra funcționării instituțiilor centrale și, implicit, asupra deciziilor fundamentale ale statului. Sub aparența soluționării conflictului transnistrean, se propunea o construcție constituțională care risca să transforme Republica Moldova într-un veritabil protectorat rusesc. Ceea ce aflăm acum pare să reproducă aceeași logică, dar într-o formulă adaptată noilor realități geopolitice. Și, de această dată, cu un element suplimentar, deosebit de periculos: integrarea europeană a Republicii Moldova ar putea deveni motivul invocat pentru organizarea unor referendumuri secesioniste în Transnistria și Găgăuzia”, a adăugat Tănase.

El a mai spus că, dacă în 2003, Memorandumul Kozak era negociat direct cu autoritățile Republicii Moldova, „astăzi, dacă aceste informații se confirmă, viitorul constituțional și geopolitic al țării noastre ar putea deveni subiectul unor negocieri între marile puteri, în cadrul unei înțelegeri mult mai ample privind securitatea europeană”. „Cu alte cuvinte, ceea ce Moscova nu a reușit să obțină la Chișinău în 2003 ar putea încerca să obțină acum la masa negocierilor cu Washingtonul”, a adăugat Tănase.

Fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, susține că informațiile publicate trebuie analizate și verificate.

„Dar nu avem motive să intrăm în panică. Am mai trecut prin asemenea scenarii și știm că federalizarea, neutralitatea și problematica transnistreană au fost utilizate în trecut ca instrumente de presiune politică. În al doilea rând, nu avem confirmarea că asemenea propuneri există pe masa negocierilor. Nu exclud nici ipoteza unei operațiuni informaționale, inclusiv a unei testări a reacțiilor publice. (…) Și, în al treilea rând, trebuie să știm cine a lansat informația (nu mă refer la sursa de presă unde a fost publicată), prin ce canal a ajuns în presă și cine a amplificat-o ulterior. Și mai este ceva. Contextul care a fost ales pentru a fi lansată. Alegerile din UTA Găgăuzia, pretinsele alegeri de pe teritoriul ocupat și, da, negocierile pe Ucraina, statul care ne apără pe toți de agresor”, a menționat Vasiloi.

Expertul WatchDog, Valeriu Pașa, susține că „nimic important (deocamdată) nu s-a întâmplat”.

„Moldova înaintează spre aderarea la UE, trebuie mutată atenția presei europene de la progresul țării către problema transnistreană pretinsă de nerezolvat. Iar în regiunea transnistreană, chiar și cei mai „vatnici” râd de povestea lui Putin despre „dezvoltarea Transnistriei” de la decernarea medaliei lui Krasnoselski așa că trebuie reamintit cumva că „ai noștri sunt deja aproape”. Și mai sunt și alegerile din Găgăuzia în câteva zile, iar poveștile cu zmei și gazul ieftin nu mai prind. Trebuie să-l facă pe alegătorul găgăuz să se simtă buricul geopolitic am pământului. Iată așa „breikingniusuri”, altele nu are Venea (Kirienko) pentru voi. Nu e prima dată când se dă de gol. (…) Stăm liniștiți, nimic important (deocamdată) nu s-a întâmplat”, a menționat Pașa.

Fostul premier Ion Sturza a declarat că „este prea simplist ca să cădem pradă acestor informații”. „Nici măcar diplomația cinică rusească nu-și permite să facă asemenea propuneri. Până la noi este Norvegia, Finlanda, țările baltice ca să se lupte pentru independența noastră și suvernitatea noastră, cum se luptă bravii ucraineni. Nu aș face panică. Aș plasa-o în zona de război informațional, testarea opiniei publice. Să vedem ce iepuri o să sară, cine o să aplificie”, a menționat Sturza la Jurnal TV.

„Memorandumul Kozak”

Amintim că, în iulie 2002, la Kiev, a avut loc întâlnirea experților din Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina și OSCE. La ședință a fost adoptat „Documentul de la Kiev”, care stabilea principiile și mecanismele creării unui stat federativ unificat al Moldovei și Transnistriei. Pentru realizarea acestei idei, în primăvara anului 2003, a fost creată Comisia constituțională comună pentru elaborarea proiectului și constituției viitorului stat federativ. Ideea statului federativ a fost reluată și dezvoltată ulterior în „Memorandumul Kozak”.

În vara anului 2003, când Comisia constituțională comună creată de Chișinău și Tiraspol lucra asupra unei noi legi supreme a viitoarei federații, președintele Moldovei Vladimir Voronin l-a rugat pe liderul rus să ajute la activizarea procesului de reglementare a vechiului conflict. Putin a acceptat. Elaborarea documentului privind reintegrarea Moldovei a fost încredințată șefului-adjunct al administrației de la Kremlin Dmitrii Kozak. Experții ruși în frunte cu Dmitrii Kozak vizitau pe rând Chișinăul și Tiraspolul, coordonând memorandumul cu părțile aflate în conflict.

La începutul lunii noiembrie 2003, Dmitrii Kozak a ajuns aproape de finiș. Primul care a avizat documentul a fost Igor Smirnov. El a făcut acest lucru aflându-se la Kremlin, în cabinetul lui Kozak. Semnătura lui Vladimir Voronin a apărut pe fiecare pagină a documentului două zile mai târziu, la 14 noiembrie.

La 25 noiembrie, totul era gata pentru semnarea memorandumului. Vladimir Voronin și Igor Smirnov urmau să semneze acest document în prezența președintelui Putin. La Chișinău deja reușise să vină paza lui Vladimir Putin și presa rusă. În cele din urmă, Voronin l-a informat pe Dmitrii Kozak despre faptul că nu va semna documentul. Detalii AICI.