NewsMaker

Noi detalii despre perchezițiile la Procuratura Generală. Cine este procurorul vizat?

Procuratura Anticorupție a oferit detalii despre descinderile efectuate în dimineața de 10 decembrie în incinta Procuraturii Generale. Reprezentanții instituției au menționat că au fost efectuate percheziții în două birouri de serviciu utilizate de către un procuror. Totul în urma plângerii unei persoane care susține că a fost constrânsă să facă declarații false. Procurorul vizat a refuzat să predea actele solicitate pentru cercetarea cazului.

Perchezițiile au fost efectuate în cadrul unei cauze penale din gestiunea procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupție, fiind inițiată în temeiul plângerii unei persoane, care a comunicat că procurorul, audiind-o în calitate de martor, a constrâns-o de a face declarații false.

Potrivit PA, procurorul a fost recunoscut în calitate de bănuit încă pe 3 decembrie, iar la solicitarea procurorilor anticorupție de a preda benevol actele relevante pentru cercetarea cazului le-a refuzat.

„În aceste condiții, pentru a asigura cercetarea completă, obiectivă și sub toate aspectele a circumstanțelor expuse în plângerea victimei, pentru a identifica, ridica și examina actele și obiectele relevante a fost necesară efectuarea perchezițiilor. Întru excluderea interpretărilor și speculațiilor cu referire la acest subiect, considerăm necesar de a menționa că, acțiunile întreprinse azi, de către procurorii anticorupție, nu au nimic comun cu activitatea procurorilor în cadrul dosarelor de acuzare a lui Viorel Morari”, se arată în declarația PA.

Mai mult, PA susține că acțiunile întreprinse azi și chiar dosarul în cadrul căruia aceste acțiuni au fost efectuate, nu pot influența în niciun mod soluțiile sau evoluția cauzelor penale din gestiunea procurorului investigat.

Potrivit surselor NM, care nu au fost confirmate de reprezentanții Procuraturii, procurorul vizat este Vladislav Căruceru. Acesta a  instrumentat dosarul lui Viorel Morari, alături de procurorii Renata Anici și Carolina Vidrașcu – Brînză. Este vorba despre cel în care ex – șeful PA este învinuit că ar fi primit de la fostul lider al democraților, Vladimir Plahotniuc, o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale.

Vladislav Căruceru activează în sistemul Procuraturii din anul 2010.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Alegerile din Găgăuzia, între o bună organizare și nereguli electorale. Ce a constatat misiunea de observare a Consiliului Europei

Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc într-o atmosferă calmă și bine organizată, însă nu au fost lipsite de probleme. Observatorii Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei au semnalat încălcări ale secretului votului, condiții proaste în unele secții de votare și suspiciuni de utilizare a resurselor administrative în campania electorală. Constatările au fost prezentate luni, 16 noiembrie, într-un raport.

Potrivit Congresului, cele șapte echipe de observatori au vizitat 66 din cele 67 de secții de votare. Aceștia au apreciat activitatea membrilor comisiilor electorale și modul în care au fost organizate alegerile.

„Am observat un proces electoral, în general, calm, bine organizat și desfășurat în ordine, de la deschiderea secțiilor până la numărarea voturilor”, a declarat Mélanie Lepoultier, șefa delegației.

Totuși, observatorii au identificat unele probleme, inclusiv cabine de vot amplasate prea aproape una de alta, alegători care nu și-au împăturit buletinele și deficiențe în timpul numărării voturilor. În plus, mai multe secții nu aveau încălzire sau iluminare suficientă, iar accesul persoanelor cu mobilitate redusă a rămas o problemă.

Delegația a atras atenția și asupra unor aspecte legate de campania electorală. Printre acestea se numără subreprezentarea femeilor, comentariile sexiste, dar și acuzațiile privind folosirea resurselor administrative, cheltuielile electorale nedeclarate și mituirea alegătorilor.

Un alt motiv de îngrijorare a fost dezinformarea din mediul online și promovarea coordonată a unor candidați, uneori din afara țării. Cu toate acestea, observatorii au remarcat că instituțiile din Republica Moldova au devenit mai rezistente la ingerințele străine față de anul 2023.

În concluziile sale, Congresul a subliniat că alegerile au reprezentat o ocazie importantă pentru consolidarea democrației și a încrederii cetățenilor în instituțiile din Găgăuzia. Un proiect de recomandare privind scrutinul urmează să fie discutat în martie 2027, la Strasbourg.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc pe 15 noiembrie.

La scrutinul pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, cele mai multe voturi le-a obținut candidatul independent Alexandr Stoianoglo – 38,44%. Acesta este urmat de concurentul PSRM, Fiodor Gagauz, cu 24,22%. Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Stoianoglo și Gagauz.

La alegerile pentru Adunarea Populară doar 13 deputați au fost aleși din primul tur, dintre care 10 candidați independenți și trei reprezentanți ai PSRM. În alte 21 de circumscripții va fi organizat turul al doilea, iar într-o circumscripție alegerile vor trebui repetate din cauza prezenței insuficiente la vot.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: