stiripesurse.md

Noi informații despre accidentul aviatic din Kazahstan. Situație de bruiaj în regiune

Un avion al companiei AZAL, care efectua o cursă între Baku (Azerbaidjan) și Groznîi (Rusia), s-a prăbușit miercuri, 25 decembrie, în apropierea aeroportului din Aktau, Kazahstan, în timpul unei aterizări de urgență. Din cele 67 de persoane aflate la bord – 62 de pasageri și 5 membri ai echipajului – 32 au supraviețuit, iar 28 dintre acestea au fost transportate la spital, inclusiv 7 în stare gravă, conform autorităților din Kazahstan.

Potrivit unei declarații preliminare a autorităților de aviație din Rusia, accidentul ar fi fost cauzat de o situație de urgență apărută la bord, provocată de impactul aeronavei cu o pasăre. În plus, avionul a fost nevoit să devieze de la ruta sa inițială din cauza ceții dense din Groznîi, ceea ce a complicat navigația.

Specialiștii de la FlightRadar24 sugerează că bruiajul GPS din regiune, cunoscut pentru perturbările pe care le provoacă, ar fi putut contribui la accident. Acest fenomen a fost înregistrat anterior în zonă și poate afecta traiectoria aeronavelor.

Ancheta accidentului este condusă de Autoritatea Aviatică din Kazahstan, iar o echipă din Azerbaidjan, condusă de adjunctul procurorului general și ministrul pentru situații de urgență, a fost trimisă la fața locului. Procuratura Generală a Azerbaidjanului a confirmat deschiderea unui dosar penal, iar cutia neagră a avionului a fost deja recuperată și urmează să fie analizată.

De asemenea, Embraer, producătorul brazilian al aeronavei, și-a exprimat disponibilitatea de a colabora în cadrul investigației.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a subliniat că este prematur să se speculeze asupra cauzelor prăbușirii. El a promis că publicul va fi informat cu regularitate despre progresul investigațiilor.

Kazahstanul a format o comisie guvernamentală pentru a analiza dezastrul și pentru a sprijini familiile victimelor, oferindu-le asistența necesară.

Avionul a dispărut de pe radar în timpul zborului său pe coasta de vest a Mării Caspice, reapărând ulterior în apropierea aeroportului Aktau. Apropierea altor aeroporturi, precum cel din Makhachkala (Rusia), a fost imposibilă, din cauza închiderii acestora ca urmare a unor amenințări cu drone.

Accidentul a dus la decesul a patru persoane, iar anchetatorii iau în calcul mai multe ipoteze, inclusiv erori tehnice și condiții meteorologice extreme.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Grosu, replică pentru Zaharova, despre Rusia – protector al Transnistriei și Găgăuziei: „Să se salveze pe ei, uitați-vă în ce hal au ajuns”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat la declarațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a susținut că Găgăuzia și Transnistria au „alte priorități de politică externă” și văd în Rusia „un protector”. Grosu a declarat că Federația Rusă trebuie „să se salveze întâi pe dânșii”, amintind că modelul promovat de Moscova aduce doar sărăcie și blocaj. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker înaintea ședinței Parlamentului din 11 iunie.

„Ei să se salveze întâi pe dânșii. În ce hal a ajuns această țară? Atunci când Federația Rusă încearcă să salveze gen autonomia găgăuză sau Transnistria, vezi în ce situații de blocaj ajung. Nu o să permitem nimănui să intervină în treburile interne ale Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului a mai subliniat că modelul promovat de Rusia aduce doar sărăcie și stagnare, citând exemplul Transnistriei, de unde oamenii fug și sunt nevoiți să traverseze zilnic Nistrul pentru a câștiga o pâine.

„Oamenii fug de acolo. Oamenii trebuie să traverseze Nistrul în fiecare zi să vină la Chișinău să câștige o bucată de pâine. Acesta este modelul societal, modelul de stat pe care îl construiește și îl promovează lumea rusă — putred și plin de nostalgie pentru restabilirea Imperiului, care aduce numai moarte”, a spus Grosu.

Referitor la Găgăuzia, Grosu a declarat că blocajul electoral este alimentat de Federația Rusă prin intermediul ambasadorului și a altor canale, și a transmis un mesaj direct deputaților găgăuzi.

„Blocajul acesta este alimentat și inspirat, susținut de Federația Rusă. Prin intermediul ambasadorului și mai departe. Să fie clar și colegilor găgăuzi: cu cât mai repede vă lepădați de acest stereotip, de această nostalgie că va veni cineva și vă va ajuta și vă va finanța — lucrul acesta nu o să se întâmple. Pentru că aici e Republica Moldova și aici se va aplica legislația Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Amintim că purtătoarea de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, Maria Zaharova, a declarat pe 10 iunie, în cadrul unui briefing de presă, că Găgăuzia și Transnistria „nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană” și că „văd în Rusia un protector”, în contextul discuțiilor despre o potențială reunificare a Republicii Moldova cu România.

Zaharova a afirmat că dacă Moldova va fi inclusă în componența României, „ea va înceta să existe”, adăugând că „există toate motivele să credem că înțeleptul popor moldovean va face o alegere clară și suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”.

Reamintim că discuțiile despre o potențială reunificare s-au intensificat de la începutul anului, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum. Mai mulți oficiali de la Chișinău, printre care premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii Cristian Jardan, și-au exprimat susținerea pentru unire. Totodată, ministrul Economiei Eugeniu Osmochescu a catalogat potențiala unire drept „planul B” dacă procesul de aderare la UE va stagna. Un sondaj iData din mai arată că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, față de circa 72% dintre cetățenii României.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: