Susține NM

Noi oferte avantajoase și utile pentru utilizatorii Mastercard pe platforma priceless.com

  • P.

Mastercard aduce noi privilegii și oferte speciale pentru deținătorii săi de carduri din Moldova pe platforma priceless.com. În ajunul sărbătorilor, compania a pregătit o serie de oferte unice în categoriile: cumpărături, asigurări și sănătate.

  • 5% reducere pentru cumpărăturile în Linella. Această ofertă exclusivă îți permite să faci cumpărături inteligente și să beneficiezi de reduceri la fiecare tranzacție. Reducerea se aplică automat pentru toate plățile cu un card Mastercard, folosind portofele electronice Apple Pay, Google Pay, Garmin Pay sau MiPay la magazinele Linella. Oferta este valabilă până la 25 decembrie 2024.
  • 50% cashback pentru asigurare Omnis. Plecați într-o călătorie iarna? Plătiți asigurarea medicală de călătorie, inclusiv acoperirea pentru schi, cu cardul Mastercard și primiți înapoi 50% din valoarea acesteia. Puteți achiziționa asigurarea pentru dvs. și familia dvs. prin intermediul aplicației OMNIS sau pe site-ul omnis.md. După achitare, 50% din valoarea asigurării va fi rambursată automat pe cardul dvs. Oferta este valabilă până la 1 martie 2025.
  • 10% reducere la parfumuri la Enigma. Pentru cunoscătorii de fragranțe rafinate, în magazinele de parfumerie Enigma se aplică o reducere de 10% la toate parfumurile atunci când achitați cu cardul Mastercard. Aceasta este o oportunitate excelentă de a descoperi parfumul perfect sau de a face un cadou special celor dragi. Oferta este valabilă până la 31 martie 2025.
  • 30% reducere la accesorii în rețeaua Alo. Sunteți pasionați de gadgeturi? Economisiți 30% la accesorii în rețeaua de magazine Alo când plătiți cu cardul Mastercard și comunicați înainte de achitare parola care o puteți afla pe priceless.com.  Oferta este valabilă până la 31 ianuarie 2025.
  • Reduceri de până la 15% la Arena Chișinău. Anul Nou este o ocazie perfectă pentru noi începuturi sportive! Atunci când achitați cu cardul Mastercard, beneficiați de reduceri de până la 15% la accesul în întreaga infrastructură sportivă a complexului Arena Chișinău, inclusiv piscina, centrul de fitness și terenurile de tenis. Reducerea este de 7% pentru deținătorii de carduri Mastercard clasice și de 15% pentru deținătorii de carduri premium, Platinum Mastercard®. Oferta este valabilă până la 1 decembrie 2025.

Platforma priceless.com este o platformă globală de privilegii și experiențe exclusive care oferă deținătorilor de carduri Mastercard acces la sute de oferte din întreaga lume, dar și la oportunități unice în Moldova, în categorii populare precum călătorii, divertisment, gastronomie, artă și cultură, sănătate, sport și cumpărături. Pentru a consulta lista completă de oportunități și beneficii disponibile deținătorilor de carduri din Moldova, este suficient să vă înregistrați pe platforma priceless.com introducând numărul cardului Mastercard emis de o bancă din Moldova. 

Obțineți mai mult cu Mastercard® priceless!

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

(VIDEO) PAS „a cucerit” Moldova, iar Ceban – Chișinăul?/ Usatîi a vorbit în engleză/ CFM face contrabandă?

Directorul Teleradio-Moldova renunță la clauza privind 1,5 mln lei: „În februarie s-a examinat demiterea mea”

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Opt deputați și-au dat demisia. Mandatele vacante vor fi atribuite candidaților supleanți

Parlamentul Republicii Moldova a luat act, în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie, de demisia a opt deputați. Cinci dintre ei provin din fracțiunea PAS – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel –, două deputate din Partidul Nostru – Nina Cereteu și Stela Onuțu –, iar un deputat din Blocul Alternativa – Ion Ceban.

Demisiile au fost depuse în contextul în care parlamentarii au ales să-și continue activitatea în funcțiile pe care le dețineau anterior, cererile fiind înregistrate pe 14 noiembrie 2025.

Conform Legii privind statutul deputatului, mandatele vacante vor fi atribuite supleanților de pe listele partidelor: Ana Oglinda, Vladimir Rusu, Vasile Porțevschi, Oleg Canațui și Efimia Bandalac (PAS), Constantin Cuiumju și Alexandr Severin (Partidul Nostru) și Angela Cutasevici (Alternativa).

Potrivit legislației, mandatul de deputat este incompatibil cu anumite funcții publice, iar atribuirea mandatelor supleanților se realizează automat conform listei electorale oficiale.

***

Amintim că președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat pe 12 noiembrie că cinci deputați PAS vor renunța la mandatele lor și se vor întoarce la funcțiile pe care le ocupau înainte de validarea alegerilor. Este vorba despre Roman Cojuhari, Nicolae Drăgănel, Maria Acbaș, Constantin Cheianu și Viorel Bostan.

Maria Acbaș a explicat că a decis să renunțe la mandatul de deputat pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii sale, respingând orice legătură cu finanțări de la persoane apropiate oligarhului Ilan Șor. În același timp, Constantin Cheianu a invocat probleme de sănătate, precizând că nu vrea să compromită nici activitatea parlamentară, nici propria stare fizică.

La rândul său, Roman Cojuhari a anunțat că va continua munca începută la Agenția Proprietății Publice, urmărind finalizarea reformelor și obținerea de rezultate concrete.

Viorel Bostan va reveni la activitatea în învățământul superior, iar Nicolae Drăgănel va rămâne președinte al raionului Călărași, continuând să dezvolte localitățile din raion.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

„Imităm că avem grijă“. Cum s-au luat la harță deputații din cauza Programului de împădurire

Programul Național de Împădurire, lansat acum doi ani, a fost în centrul unei dezbateri aprinse în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie a Parlamentului. Deputatul PAS, și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu a subliniat importanța „Generației Pădurii” și a unei Moldove mai verzi, în timp ce opoziția a acuzat guvernarea că mimează grija pentru mediu, criticând calitatea puieților plantați și sugerând că evenimentul servește mai mult drept exercițiu de imagine.

„Moldova europeană înseamnă pace, dezvoltare, prosperitate. Înseamnă un mediu curat și mai multe păduri”, a declarat deputatul PAS Sergiu Lazarencu, îndemnând cetățenii să participe la acțiunile de plantare programate pentru weekend.

Potrivit fostului ministru al Mediului, în ultimii doi ani au fost împădurite deja 17 mii de hectare, iar obiectivul este de a ajunge la 20 de mii până la sfârșitul anului.

„Astăzi nu este despre PR politic, ci despre ce lăsăm în urma noastră. Mai multe păduri înseamnă mai multă apă, sol fertil și o țară mai rezilientă la schimbările climatice”, a subliniat el.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat programul, susținând că statul doar „mimează grija față de păduri”.

„M-am săturat să primesc puieți care în 90% din cazuri mor. Cu acești „ouășori”, nici mistreții nu-i vom hrăni, nici copaci nu vom mai avea. Domnule Grosu, dacă se poate, poate luăm o decizie ca să punem puieții de la un metru în sus. Adică, să plantăm cu adevărat și să modificăm legislația. Să nu mai punem ghindii sau puieți care, peste 2–3 ani, nu dau niciun rezultat. Totuși, trebuie să începem să plantăm copaci”, a subliniat deputatul.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea (PSRM), a abordat subiectul dintr-o perspectivă mai structurală și instituțională, subliniind că problema nu ține doar de plantarea puieților, ci de organizarea întregului sector silvic.

„Acum patru ani, Republica Moldova înregistrase puțin peste 11% suprafață împădurită. Astăzi, procentul este tot 11%, ceea ce arată o dinamică stagnată și necesitatea unor propuneri concrete. Astăzi, pădurarii sunt lăsați să se descurce singuri, fără salarii decente și fără statut clar. Nu putem aștepta miracole fără să stabilim reguli clare, un Cod Silvic și o implicare reală a statului în administrarea pădurilor”, a explicat Batrîncea.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, lider al blocului Alternativa, a ironizat promisiunea guvernării:

„Guvernarea iar va planta ghinde. ‘Generația pădurii’ a mai plantat și în urmă au rămas câmpurile pârloagă. În Chișinău plantăm arbori cu balot — luați exemplu”, a spus edilul pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a intervenit în dezbaterea parlamentară pe tema împăduririi, subliniind că responsabilitatea față de mediu nu este doar a Guvernului, ci a fiecărui cetățean. Perciun a criticat lipsa de coeziune politică și a cerut implicarea tuturor actorilor sociali în programele naționale.

„Nu este vorba doar despre plantarea puieților, ci despre educația generației viitoare și despre responsabilitatea civică a fiecăruia. Ministerul Educației va participa activ pe 15 la plantările de puieți, iar tinerii trebuie să vadă că acțiunea lor contează pentru mediul în care vor trăi. Fiecare hectar împădurit înseamnă nu doar mai multă apă și sol fertil, ci și un exemplu viu de implicare pentru elevi și studenți. Dacă nu reușim să integrăm aceste valori în educație, riscăm ca schimbările climatice să afecteze direct comunitățile, fără ca nimeni să fi învățat cum să prevină sau să gestioneze efectele lor”, a subliniat oficialul.

Amintim că pe 15 noiembrie, în Republica Moldova va fi dat startul campaniei naționale de împădurire „Generația Pădurii”, din această toamnă. Membrii Guvernului, împreună cu voluntarii, vor planta 27 de hectare de pădure în localitatea Mihailovca din raionul Cimișlia, iar acțiuni de plantare vor avea loc în aceeași zi în toate raioanele țării. 

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Parlamentul a susținut în prima lectură denunțarea acordului cultural cu Rusia pe fundalul criticii opoziției: „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac”

Parlamentul de la Chișinău a susținut în prima lectură proiectul de denunțare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, , în ciuda criticilor opoziției. Decizia a fost luată pe 13 noiembrie, cu votul a 60 de deputați PAS și Democrația Acasă. Comuniștii, socialiștii, Alternativa și Partidul Nostru au votat împotrivă.

Proiectul a fost prezentat în plen de ministrul Culturii, Cristian Jardan. Oficialul a reiterat, de la tribuna Parlamentului, că acordul cu Rusia poate fi utilizat ca un instrument pentru dezinformare și reprezintă un risc pentru securitatea informațională a țării noastre. „Denunțarea acestui centru nu este împotriva culturii și a limbii ruse, care sunt respectate în Moldova”, a dat asigurări Jardan.

Despre riscul de dezinformare în contextul actualei situații geopolitice au vorbit și deputații PAS.

„Rusia își alungă cei mai buni artiști și oameni de cultură din țară, îi bagă la pușcărie, noi – le acordăm cetățenia noastră”, a declarat deputatul Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor de profesie. „Rusia ne-a declarat război hibrid și recurge la frică și bani, noi trebuie să ne apărăm așa cum putem, adică denunțând Acord cu privire la centrul de cultură rusă”, a mai spus Cheianu.

„Când o să avem în fruntea Rusiei un om teafăr, care nu propagă războiul, probabil o să vorbim despre alte lucruri interesante, dar atât timp cât avem un nebun, care ucide în țara vecină proprii lui conaționali – ruși ucide – acolo tot cultură a fost? Propaganda poate fi făcută și prin cultură, și prin alte acțiuni, iar Moldova trebuie să se protejeze”, a declarat, la rândul său, președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

Opiniile în opoziție s-au împărțit. Dacă socialiștii și comuniștii au criticat proiectul propus de Guvern, atunci fracțiunea Partidului „Democrația Acasă” l-a susținut. „Rămânem consecvenți”, a declarat Vasile Costiuc.

„Varianta „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac” deja nu trece. Foarte bine înțeleg ce fac”, a declarat comunista Inga Sibova. Parlamentara susține că, prin denunțarea acordului vor avea de suferit nu cetățenii ruși, dar moldovenii, „indiferent cât de mult își dorește majoritatea parlamentară să deranjeze Federația Rusă”.

Și socialistul Bogdan Țîrdea a criticat denunțarea acordului care va duce la închiderea Centrului rus de știință și cultură de la Chișinău: „Când cultura devine dușmanul puterii, înseamnă că puterea s-a întors cu fața spre întuneric”.

Denunțarea acordului nu a fost susținută nici de fracțiunea Partidului Nostru. „Daca eram eu la guvernare, avea să-l închid altfel. (…) Nu vom participa la acest joc”, a declarat Renato Usatîi.

Și fracțiunea Alternativa a votat împotrivă: „În această luptă uităm de oamenii simpli, pentru care acest centru a rămas ultimul loc unde se puteau întâlni, vorbi”, a declarat Gaik Vartanean.

***

Amintim, acordul cultural cu Rusia a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, Republica Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă.

În prezent, Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept Russkiy Mir”.

Denunțarea Acordului a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. Pe 5 noiembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege car

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

novostipmr.com

Nouă țări, inclusiv Ucraina, se alătură deciziei privind prelungirea regimului de sancțiuni a UE împotriva liderilor Transnistriei

Nouă state s-au alăturat decizie privind prelungirea regimului de sancțiuni împotriva conducerii de facto a regiunii transnistrene al UE. Este vorba despre Ucraina, Albania, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Norvegia, transmite IPN.

Amintim că Consiliul European a prelungit cu un an regimul măsurilor restrictive împotriva conducerii de facto a regiunii transnistrene în octombrie.

Mecanismul a fost creat în 2003 pentru a sancționa membrii liderilor nerecunoscuți ai regiunii responsabili de blocarea soluționării politice a conflictului transnistrean și de campaniile împotriva școlilor cu grafie latină. Lista inițială includea liderul de atunci Igor Smirnov și apropiații săi, iar de-a lungul anilor listele au fost modificate de mai multe ori. În 2010 aplicarea sancțiunilor a fost suspendată, iar în 2012 toți membrii conducerii au fost excluși, astfel că niciun oficial nu mai era vizat.

De atunci, UE menține mecanismul ca instrument de presiune politică, pentru a demonstra că restricțiile pot fi aplicate rapid dacă situația o va impune, chiar dacă momentan niciun lider transnistrean nu se află sub sancțiuni.

Știri similare

Centru european în locul Casei Ruse? Deputată PAS: „Să umplem golul lăsat de propagandă cu educație”

În locul Centrului Cultural Rus din Chișinău ar putea fi creat un spațiu dedicat valorilor europene, educației civice și dialogului intercultural. Propunerea a fost făcută de deputata Stela Macari ăn timpul dezbaterilor din Parlament de astăzi, privind denunțarea Acordului cultural cu Federația Rusă. Parlamentara a spus că Moldova ar trebui să folosească momentul pentru a înlocui propaganda cu un proiect care să cultive adevărul și deschiderea spre Europa.

„Poate de data aceasta e bine să demonstrăm că Moldova nu doar respinge minciuna, ci și cultivă adevărul. Și dacă vom avea curajul, ca în locul acestui centru de influență străină, să construim un spațiu european, să umplem acest gol lăsat de propagandă cu educație, cu valori europene, cu dialog real între culturi”, a declarat Macari.

Deputata a propus ca în locul Casei Ruse să fie fondat un Centru European de Dialog, Educație și Inovație, care să devină „un pol al democrației culturale și al rezilienței europene”.

„Poate chiar să creăm o platformă de dialog interetnic — un spațiu unde cultura română, rusă, găgăuză, ucraineană și altele se întâlnesc în context european, nu geopolitic. Și de ce nu, să găzduim parteneriate cu instituții culturale europene pentru expoziții, conferințe, prelegeri ale unor personalități”, a mai propus aceasta.

În replică, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a precizat că autoritățile nu închid direct centrul, ci denunță acordul care reglementa activitatea acestuia, iar clădirea este proprietate privată.

„Noi denunțăm aici un acord, nu închidem un centru. Centrul se va închide imediat după ce acest acord va deveni nul. Este vorba doar despre o clădire care găzduiește Casa Rusă, o construcție privată. Ce va fi acolo mai departe depinde doar de proprietari”, a explicat Jardan.

Totuși, ministrul a spus că ideea merită analizată și ar putea fi discutată între mai multe instituții:

„Am înțeles ideea dumneavoastră. Cred că asta face parte din activitatea Ministerului Culturii, a Ministerului Educației și, poate, a Ministerului de Externe. Vedem, discutăm”, a conchis Jardan.

Amintim că, pe 13 februarie 2025, Chișinăul l-a informat pe Oleg Ozerov, ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, că țara noastră va denunța Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, semnat în anul 1998. Autoritățile au precizat că, după finalizarea procedurilor de denunțare, Centrul Cultural Rus își va sista activitatea în Republica Moldova.

Deciziile au fost luate după ce, în noaptea de 12 spre 13 februarie, noi drone au traversat teritoriul țării. Acestea au explodat: una — pe un teren agricol din raionul Taraclia, cealaltă — pe un câmp dintre Ceadîr-Lunga și Taraclia. Potrivit autorităților moldovene, dronele sunt rusești și au ajuns în Republica Moldova în urma unui atac masiv asupra portului Reni din Ucraina.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Cartum va organiza o conferință dedicată dezvoltării afacerilor online în Moldova
Iute Grup înregistrează rezultate solide la finele trimestrului III al anului 2025, cu profit și venituri în creștere
Marina Balan: Cum obțineți rapid un credit pentru afaceri
Maib și Mastercard au semnat un acord strategic pentru implementarea Mastercard Gateway în Moldova
Cu suportul financiar al Uniunii Europene în Republica Moldova au fost deschise 16 spălătorii sociale
Invalda INVL: noul fond a depășit așteptările, atrăgând €410 milioane
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send