Денис Гришкин / АГН «Москва»

Noi restricții anti-COVID pentru chișinăuieni. De când intră în vigoare?

La Chișinău, începând cu 16 martie, elevii claselor primare și absolvenții se vor întoarce la școală. În plus, activitățile extracurriculare  vor fi reluate, dar cu unele restricții. Această decizie a fost luată pe 13 martie de către Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău.

Primarul Ion Ceban a menționat că comisia de la Chișinău a aprobat doar măsurile luate de Comisia Națională, chiar înainte ca Consiliul Suprem de Securitate să recomande înăsprirea măsurilor restrictive din țară.

După cum sa menționat în decizie, rămâne obligatorie purtarea măștilor în locuri publice deschise și închise, inclusiv pe stradă și în transportul public.

Elevii claselor primare și absolvenții (IX, XI, XII) din 16 martie se vor întoarce la școală.

Grădinițele vor funcționa.

În același timp, din 16 martie se vor deschide centre de tineret, în care nu mai mult de 20 de persoane pot sta în același timp.

De asemenea, comisia de la Chișinău a decis transferarea la muncă la distanță a angajaților instituțiilor publice și private, a căror prezență fizică în birouri nu este necesară.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a menționat că Comisia a adoptat decizii la o ședință, care a avut loc în același timp cu ședința Consiliului Suprem de Securitate. Ceban a declarat că Comisia de la Chișinău a luat o decizie înainte ca Consiliul Suprem de Securitate să recomande o restricții mai stricte pentru următoarele două săptămâni.

„Decizia Comisiei municipale doar a transpus deciziile luate de Comisia Națională, iar acestea au fost până la decizia și recomandările Consiliului Suprem de Securitate care au fost anunțate de președinte. Iar decizia Comisiei Naționale este obligatorie pentru a fi transpusă. Rog să nu fie interpretări!”- a scris Ceban pe 14 martie pe Facebook.

Amintim că, pe 13 martie, Consiliul Suprem de Securitate s-a convocat în ședință, pentru a discuta lupta cu pandemia și modalitățile de a opri răspândirea virusului. La ședință au participat membrii CSS, factori de decizie din diverse domenii, în special din domeniul sănătății, primarul general al capitalei, precum și lideri ai fracțiunilor parlamentare.

Consiliul Suprem de Securitate a recomandat guvernului și parlamentului să declare starea de urgență în Moldova timp de două săptămâni. După cum a menționat președintele Maia Sandu, ea recomandă guvernului, în termen de trei zile, să elaboreze un plan detaliat pentru o nouă situație de urgență și să îl supună Parlamentului spre aprobare. Conform deciziei consiliului, planul ar trebui să aibă restricții noi, mai dure.

***

Potrivit legii, parlamentul este cel care poate decide instituirea stării de urgență. Ultima oară, în Republica Moldova acest lucru s-a întâmplat pe 17 martie 2020, când țara a intrat în stare de urgență pentru 60 de zile.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: