privesc.eu

„Noi suntem speranța acestei țări”. Partidul ȘOR cere demisia Maiei Sandu și eliberarea Marinei Tauber din izolator

Protest la Președinție. Zeci de susținători ai Partidului „ȘOR” au ieșit în fața instituției prezidențiale pentru a-și manifesta dezacordul față de decizia instanțelor de judecată care au plasat-o pe vicepreședinta și deputata formațiunii politice, Marina Tauber, în izolatorul nr.13. Susținătorii formațiunii se declară  nemulțumiți de scumpirile din țară și modul în care se guvernează țara. „Jos Maia Sandu!”, „Demisia!”, „Noi suntem poporul!”, sunt mesajele scandate de manifestanți.

„Maia Sandu este o greșeală și această greșeală va fi reparată în scurt timp. Ceea ce se întâmplă azi cu Marina Tauber nu este decât răspunsul la câteva întrebări. Una dintre ele este cine îi va lua locul Maiei Sandu și guvernării PAS? Vă zic eu: Ilan Șor și Partidul „ȘOR”. (…) Noi suntem speranța acestei țări”, a declarat președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu.

Manifestanții protestează față de „abuzurile din justiție”, pe care le-ar comite actuala putere. Aceștia spun că au ieșit în stradă în contextul în care vicepreședinta Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, este ținută în continuare în detenție în Penitenciarul 13, chiar dacă până acum nu a fost prezentată „nicio probă care ar justifica această măsură”.

„Suntem aici să spune nu acestei guvernări, nu acestei uzurpări. Suntem persecutați, suntem urmăriți. Dar vreau să anunț întreaga guvernare: noi nu vom face niciun pas înapoi”, a declarat primarul de Orhei, Pavel Verejanu.

„Cerem eliberarea Marinei Tauber din penitenciar!”, a declarat deputata fracțiunii parlamentare a Partidului „ȘOR”, Reghina Apostolova.

„În ultimul an viața noastră s-a înrăutățit și prezența voastră aici este dovadă că guvernarea nu s-a descurcat. Fiecare om are dreptul la o viață demnă. Nu este cerința voastră, este dreptul vostru, de care guvernarea trebuie să țină cont. Jos, Maia Sandu! Anticipate!”, a scandat deputata PCRM, Diana Caraman.

Protestatarii au criticat activitatea noii șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, pe care o acuză că ar face „jocul guvernării”.

„Facem un apel repetat către procurorul Drăgălin. Vreți să demonstrați loialitate poporului Republicii Moldova? Demonstrați-vă solidaritatea și imparțialitatea, demonstrați că slujiți doar legislației. Suntem până atunci absolut convinși că veți face jocul actualei guvernări. În cel mai scurt timp puterea legislativă și executivă va fi în mâinile poporului și actuala guvernare va pleca. Vom ajunge timpuri când nu ne vom teme”, a mai declarat Dinu Țurcanu.

Și președintele Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, a avut un mesaj pentru mulțimea adunată la Președinție. Într-o intervenție live, el a dat asigurat că va lupta până la capăt pentru a „elibera Moldova de puterea antipopulară”.

Contactată de NM pentru o reacție, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Mariana Cherpec, a declarat că Procuratura este o institușie apolitică și nu comentează declarații politice lansate de anumite partide politice. „Activitatea PA se desfășoară în strictă conformitate cu prevederile legale și fără admiterea imixtiunii în activitatea sa”, a declarat Marina Cherpec.

Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidaritate, Adriana Vlas, a declarat pentru NM că toți cetățenii au dreptul să protesteze. Totodată, ea a îndemnat Partidul „ȘOR” să „nu manipuleze cu opiniile oamenilor și să nu se folosească de vulnerabilitatea lor pentru a câștiga capital politic și a se ascunde de justiție”.

***

Precizăm că deputata Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a fost reținută pe 21 iulie, după ce deputații au lipsit-o de imunitate parlamentară. Parlamentara este acuzată de falsificarea raportului privind gestiunea financiară a partidului pentru semestrul I al anului 2022, în intenția de a ascunde volumul mijloacelor financiare acumulate și volumul mijloacelor utilizate. Potrivit cererii de ridicare a imunității, Tauber este acuzată, de asemenea, că ar fi acceptat cu bună știință finanțarea Partidului Politic „Șor” din partea unui grup criminal organizat.

La 23 iulie, deputata Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la demersul procurorilor. De atunci, ea este deținută în Penitenciarul nr. 13. Pe 16 august, măsura de arest preventiv în Penitenciarul nr.13 pe numele Marinei Tauber a fost prelungită cu încă 20 de zile. Deputata a calificat decizia drept una „politică” și „neașteptată”, iar avocații apărării au declarat că o vor contesta la Curtea de Apel.

Deputata pledează nevinovată. Potrivit ei, dosarul a fost pornit pe numele său „la comandă”. Tauber acuză PAS și Președinția că și-ar fi „subjugat justiția”, în timp ce guvernarea declară că „așteaptă o finalitate în acest caz”, respingând acuzațiile alesei poporului”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: