theintercept.com

Noua Zeelandă a marcat 100 de zile fără transmitere comunitară a coronavirusului

Noua Zeelandă a marcat 100 de zile fără transmitere comunitară a coronavirusului. Despre acest lucru au anunțat oficiali din domeniul sănătăţii, astăzi, 9 august, informează Digi24 cu referire la dpa.

„Am văzut în străinătate cât de repede a reapărut virusul şi s-a răspândit în zone în care fusese sub control şi trebuie să fim pregătiţi să izolăm rapid orice cazuri viitoare în Noua Zeelandă. Fiecare persoană din echipa de cinci milioane (populaţia Noii Zeelande – n.r.) are un rol de jucat în aceasta”, a declarat directorul general al serviciilor de sănătate, Ashley Bloomfield.

Deşi există în prezent 23 de cazuri active de COVID-19 în ţară, toate au fost detectate la frontieră şi sunt tratate în centre de izolare.

Primul caz de import cunoscut în Noua Zeelandă a fost înregistrat la 26 februarie, iar ultima transmitere comunitară a fost detectată la 1 mai. Ţara şi-a închis graniţele pentru toată lumea, cu excepţia rezidenţilor şi a cetăţenilor săi, la 19 martie.

Precizăm că Noua Zeelandă au fost înregistrate 1569 de cazuri de COVID-19. 1524 de pacienți s-au tratat, iar 22 au decedat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reprezentantul Rusiei la OSCE acuză Chișinăul de „epurare politică”: „Opriți persecutarea opoziției”

Reprezentantul permanent al Rusiei în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Maksim Buiakevici, a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar desfășura o „epurare a spațiului public de orice formă de disidență” și ar încerca „să elimine din competiția electorală potențialii adversari politici ai guvernării”. Declarațiile au fost făcute pe 24 iulie, în cadrul ședinței Consiliului Permanent al OSCE, dar un comunicat despre eveniment a fost publicat pe pagina Ministerului rus de Externe pe 30 iulie.

Asistăm din nou la încercarea unor țări de a folosi tribuna Consiliului Permanent pentru a spăla imaginea guvernului condus de Maia Sandu și a justifica abuzurile sale, îndreptate în primul rând spre lichidarea oricărei forme de disidență în țară. Scopul pașilor întreprinși de Chișinău este evident – pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare, să curețe câmpul politic de potențialii concurenți”, a declarat oficialul rus.

Buiakevici a invocat cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ai deputaților Marina Tauber și Alexandr Nesterovschi, despre care spune că ar fi victime ale unor „represalii politice”.

Oficialul rus a mai acuzat autoritățile de la Chișinău, că „prin unele reforme, ar concentra puterea în mâinile lor”, făcând referire la proiectul de consolidare a atribuțiilor Consiliului Suprem de Securitate și trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea Preşedinţiei, pe care îl numește „instrument de represiune politică”.

Diplomatul rus a mai acuzat utoritățile de la Chișinău că urmăresc „instituirea un control total asupra spațiului informațional”.

Totodată, Buiakevici a insistat că soluționarea conflictului transnistrean este posibilă doar în formatul de negocieri „5+2”, sugerând că „încercările de a rezolva problemele sistemice din țară prin integrarea în UE sunt sortite eșecului”.

„Declarațiile Chișinăului despre progresele în calea reformelor pentru integrarea europeană par pur și simplu batjocoritoare. Toată lumea știe ce preț a plătit Ucraina pentru aceasta. Promovarea agresivă a intereselor neocoloniale ale capitalelor occidentale în țările pe care încearcă să le fixeze ca „teritorii de linia întâi” în confruntarea cu Rusia duce întotdeauna la consecințe tragice. În cazul Moldovei, acest lucru se suprapune și cu revanșismul istoric al unor state UE. Un „cocktail” periculos.

Suntem nevoiți să cerem din nou Chișinăului să oprească persecutarea politică a opoziției, să se abțină de la acțiuni care încalcă obligațiile în domeniul drepturilor omului și al libertăților democratice. Facem apel la apărătorii guvernului Maia Sandu din rândul statelor membre OSCE să înceteze să acopere sfidarea demonstrativă a normelor și principiilor Organizației noastre”, a mai declarat oficialul rus.

NewsMaker a solicitat comentarii atât de la Guvern, cât și de la Președinție, referitor la aceste acuzații. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că în iunie, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege care oferă Consiliului Suprem de Securitate (CSS) statutul de „organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale”.

Ulterior, în iulie, Legislativul a decis ca Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării să fie reorganizat și transferat în subordinea directă a Președinției. Instituția va purta o nouă denumire – Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

***

Procurorii anticorupție cer 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Aceștia solicită, totodată, anunțarea în căutare a parlamentarei, care a părăsit Republica Moldova acum aproximativ șase luni și nu a mai revenit.

Marina Tauber este cercetată pe cinci capete de acuzate – falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și a partidului politic, acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat, precum și amestecul în înfăptuirea justiției.

Deputata a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Chișinău, cu destinația Istanbul. Plecarea a avut loc chiar înaintea unei ședințe de judecată în dosarul respectiv. De atunci, Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și spune că dosarul în care este învinuită ar fi fost pornit la „comandă politică”.

***

Deputatul neafiliat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare dosarul în care este învinuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Sentința a fost pronunțată pe 19 martie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Instanța l-a recunoscut vinovat pe Alexandr Nesterovschi de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și pregătirea finanțării partidelor politice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: