Tudor Mardei / NewsMaker

Guvernul susține votul prin poștă și din Coreea de Sud și Noua Zeelandă: „Diaspora trimite acasă foarte mulți bani”

Guvernul a avizat extinderea listei țărilor în care se poate aplica votul prin corespondență. Astfel, moldovenii din Republica Coreea și Noua Zeelandă ar putea vota prin poștă la alegerile parlamentare din septembrie. Inițiativa urmează să fie supusă votului în Parlament. În cadrul ședinței de Guvern, premierul Dorin Recean a declarat că „diaspora este foarte importantă pentru dezvoltarea Republicii Moldova” și că aceasta „trimite acasă foarte mulți bani sub formă de remitențe”. „Este obligația noastră să facilităm mersul la vot”, a adăugat oficialul.

Pe 21 mai, Guvernul a susținut proiectul de lege care prevede, printre altele, extinderea listei țărilor în care se poate aplica votul prin corespondență. Proiectul urmează să fie supus votului în Parlament.

Conform documentului, moldovenii din încă două țări ar putea vota prin poștă. Proiectul prevede includerea Republicii Coreea și Noii Zeelande în lista țărilor în care această metodă alternativă de vot va fi aplicată, alături de Japonia și Australia. Pentru acestea din urmă, Parlamentul a votat în prima lectură o inițiativă legislativă în acest sens. Astfel, cetățenii Republicii Moldova din zece țări vor putea vota prin corespondență la alegerile parlamentare din septembrie.

„Diaspora este foarte importantă pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Diaspora trimite acasă foarte mulți bani sub formă de remitențe și atunci este obligația noastră să facilităm mersul la vot, dar mai ales acest instrument nou de vot prin corespondență”, a comunicat Dorin Recean la ședința Guvernului.

Proiectul mai prevede, printre altele, extinderea perioadei de vot cu două zile înainte de data alegerilor, înlocuirea actualei metode de identificare cu una biometrică, precum și simplificarea procedurilor de numărare a voturilor.

***

Votul prin corespondență a fost testat în premieră la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024. Legea care a reglementat această etapă pilot a fost adoptată pe 26 aprilie 2024, în ciuda criticilor venite din partea opoziției, care a contestat-o la Curtea Constituțională, invocând faptul că ar fi discriminatorie, întrucât se aplică doar în anumite state.

Pentru prima etapă de implementare, au fost selectate următoarele țări: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda – alese pe baza unor criterii precum distanțele mari față de secțiile de votare, lipsa infrastructurii consulare, absența unor servicii poștale funcționale și experiența anterioară în organizarea votului la distanță.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: