noi.md

„Nu admitem niciun fel de presiuni.” Reacția BNM la acuzațiile aduse de Platon guvernatorului Octavian Armașu

„Banca Națională este o autoritate independentă, care își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu legea și nu admite niciun fel de presiuni în activitatea sa. Orice acuzație lansată în spațiul mediatic de către persoane fără competențe implică riscul manipulării opiniei publice, interpretarea eronată a faptelor și denaturarea informației de interes public”. Reacția a fost oferită de BNM pentru UNIMEDIA, după ce omul de afaceri Veaceslav Platon a venit cu mai multe acuzații în adresa Băncii Naționale și în special în adresa guvernatorului Octavian Armașu, precum că acesta s-ar afla la cheremul lui Vlad Plahotniuc, iar din acest motiv, ar periclita eforturile procurorilor de a elucida toate circumstanțele în care s-a produs furtul miliardului, dar și că ar refuza propunerile de recuperare a banilor de către stat.

„BNM nu admite tentative de imixtiune în exercitarea atribuțiilor sale și implicarea unor terți”, menționează Banca Națională, cu privire la declarația lui Veaceslav Platon, precum că i-a trimis, acum o lună, guvernatorului BNM o scrisoare cu privire la modalitatea în care ar putea fi returnat statului miliardul furat, însă nu a primit niciun răspuns.

„BNM a remis lichidatorului Băncii de Economii S.A. spre examinare propunerea cetățeanului Veaceslav Platon de a fi inițiate acțiuni în judecată pentru recuperarea, de la unele bănci din Federația Rusă, a prejudiciului cauzat Băncii de Economii S.A. urmare tranzacțiilor frauduloase din 2014. Potrivit lichidatorului, există deja mai multe cauze penale la acest subiect, deschise în baza materialelor transmise de către bancă și instrumentate de către Procuratura Anticorupție.  Totodată, pe o cauză penală, la începutul lunii noiembrie 2020, Banca de Economii S.A. a fost recunoscută ca parte vătămata și ca parte civilă, prejudiciul material cauzat băncii fiind în mărime de 100,0 mil. dolari SUA. La fel, în 2015 administratorul special al Băncii de Economii S.A a anunțat Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție despre tranzacțiile dubioase aferente unor bănci din Federația Rusă, iar ulterior BNM a aplicat sancțiune sub formă de amendă președintelui și contabilului-șef al Băncii de Economii S.A.”, se menționează în răspunsul oferit de BNM.

Totodată, Banca Națională precizează că „manifestă deschidere și în mod permanent a oferit informații organelor abilitate ale statului pentru investigarea fraudei bancare”.

Amintim că acum două zile, omul de afaceri Veaceslav Platon a declarat că în furtul miliardului ar fi implicate și două bănci importante din Federația Rusă, care ar fi avut de câștigat sume mari în urma schemelor infracționale, iar Republica Moldova își poate recupera pierderile dacă va iniția un proces de judecată împotriva celor două instituții bancare. El mai spus că ar fi propus această modalitate de recuperare a banilor guvernatorului Băncii Naționale, Octavian Armașu, care, însă, ar fi refuzat să se întâlnească cu el, iar motivul ar fi simplu – acțiunile sale ar fi dictate de Vlad Plahotniuc.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: