noi.md

„Nu admitem niciun fel de presiuni.” Reacția BNM la acuzațiile aduse de Platon guvernatorului Octavian Armașu

„Banca Națională este o autoritate independentă, care își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu legea și nu admite niciun fel de presiuni în activitatea sa. Orice acuzație lansată în spațiul mediatic de către persoane fără competențe implică riscul manipulării opiniei publice, interpretarea eronată a faptelor și denaturarea informației de interes public”. Reacția a fost oferită de BNM pentru UNIMEDIA, după ce omul de afaceri Veaceslav Platon a venit cu mai multe acuzații în adresa Băncii Naționale și în special în adresa guvernatorului Octavian Armașu, precum că acesta s-ar afla la cheremul lui Vlad Plahotniuc, iar din acest motiv, ar periclita eforturile procurorilor de a elucida toate circumstanțele în care s-a produs furtul miliardului, dar și că ar refuza propunerile de recuperare a banilor de către stat.

„BNM nu admite tentative de imixtiune în exercitarea atribuțiilor sale și implicarea unor terți”, menționează Banca Națională, cu privire la declarația lui Veaceslav Platon, precum că i-a trimis, acum o lună, guvernatorului BNM o scrisoare cu privire la modalitatea în care ar putea fi returnat statului miliardul furat, însă nu a primit niciun răspuns.

„BNM a remis lichidatorului Băncii de Economii S.A. spre examinare propunerea cetățeanului Veaceslav Platon de a fi inițiate acțiuni în judecată pentru recuperarea, de la unele bănci din Federația Rusă, a prejudiciului cauzat Băncii de Economii S.A. urmare tranzacțiilor frauduloase din 2014. Potrivit lichidatorului, există deja mai multe cauze penale la acest subiect, deschise în baza materialelor transmise de către bancă și instrumentate de către Procuratura Anticorupție.  Totodată, pe o cauză penală, la începutul lunii noiembrie 2020, Banca de Economii S.A. a fost recunoscută ca parte vătămata și ca parte civilă, prejudiciul material cauzat băncii fiind în mărime de 100,0 mil. dolari SUA. La fel, în 2015 administratorul special al Băncii de Economii S.A a anunțat Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție despre tranzacțiile dubioase aferente unor bănci din Federația Rusă, iar ulterior BNM a aplicat sancțiune sub formă de amendă președintelui și contabilului-șef al Băncii de Economii S.A.”, se menționează în răspunsul oferit de BNM.

Totodată, Banca Națională precizează că „manifestă deschidere și în mod permanent a oferit informații organelor abilitate ale statului pentru investigarea fraudei bancare”.

Amintim că acum două zile, omul de afaceri Veaceslav Platon a declarat că în furtul miliardului ar fi implicate și două bănci importante din Federația Rusă, care ar fi avut de câștigat sume mari în urma schemelor infracționale, iar Republica Moldova își poate recupera pierderile dacă va iniția un proces de judecată împotriva celor două instituții bancare. El mai spus că ar fi propus această modalitate de recuperare a banilor guvernatorului Băncii Naționale, Octavian Armașu, care, însă, ar fi refuzat să se întâlnească cu el, iar motivul ar fi simplu – acțiunile sale ar fi dictate de Vlad Plahotniuc.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ion Creangă, fostul funcționar din Parlament acuzat de trădare de patrie, cere recuzarea judecătorului care-i examinează dosarul

Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, a cerut recuzarea judecătorului Veaceslav Cernalev, care examinează cauza penală. Creangă a acuzat magistratul de atitudine subiectivă și a susținut că nu i-ar permite să-și prezinte cererile și să-și exercite pe deplin dreptul la apărare, transmite IPN.

În cadrul ședinței de joi, instanța a prezentat mai multe cereri formulate de Creangă, inclusiv cu privire la claritatea învinuirii și la unele aspecte din rechizitoriu. Instanța a dispus anexarea acestora la materialele cauzei, urmând să fie analizate ulterior. Nemulțumit de modul în care s-a desfășurat examinarea, inculpatul a solicitat recuzarea judecătorului, invocând încălcarea dreptului la apărare.

Cauza este examinată în procedură generală, iar în cadrul ședinței a continuat cercetarea probelor acuzării. Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță, a prezentat materiale care vizează presupusele întâlniri și discuții dintre Ion Creangă și Dmitri Chelov, precum și informațiile și documentele pe care Creangă i le-ar fi transmis acestuia. Procurorul susține că fostul funcționar ar fi transmis și informații privind UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană, precum și mai multe documente ce țineau de domeniul apărării.

Printre materialele despre care acuzarea susține că ar fi fost transmise se numără proiecte de legi și acte din domeniul apărării și securității statului, documente bugetar-fiscale și materiale legate de procesul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, procurorii susțin că, în cadrul unor întâlniri conspirative, ar fi fost transmis inclusiv proiectul de hotărâre a executivului cu privire la strategia națională de apărare pentru perioada 2024-2034.

Acuzarea a solicitat apoi amânarea ședinței pentru a asigura prezența martorilor care urmează să fie audiați, iar instanța a admis cererea. Procurorul nu a făcut publice numele persoanelor care urmează să fie audiate, dar a precizat că printre martorii acuzării se numără angajați ai Parlamentului și alte persoane, inclusiv persoane publice.

***

Amintim că Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, într-un dosar pentru trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Potrivit acuzării, în perioada 2023-2024, Creangă ar fi furnizat asistentului atașatului militar al ambasadei Federației Ruse la Chișinău de la acea vreme informații pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, contra cost. Acesta a fost reținut în flagrant, atunci când primea de la diplomatul rus 500 de dolari. PCCOCS a transmis cauza penală în instanță în noiembrie 2024.

În dosar mai sunt vizați un polițist de frontieră și soția acestuia. Polițistul de frontieră, care a fost suspendat din funcție, ar fi avut întâlniri conspirative repetate cu același angajat al misiunii diplomatice ruse, iar soția lui ar fi facilitat întrevederile celor doi.

Pe 2 august 2024, Ion Creangă a fost plasat în arest preventiv, iar în februarie 2025 a fost transferat în arest la domiciliu. Începând cu 12 august 2025, fostul funcționar a fost eliberat din arest la domiciliu și se află sub control judiciar, fără drept de a părăsi municipiul Chișinău.

Ex-funcționarul parlamentar pledează nevinovat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: