Primăria Chișinău

„Nu da vina pe haine”. Combaterea violenței sexuale, explicată unui grup de adolescenți din capitală

Un grup de adolescenți din Chișinău a avut parte de o sesiune de informare pe tema combaterii comportamentului violent. Primăria Chișinău anunță într-un comunicat de presă publicat pe 23 mai că tinerii au vizitat expoziția „Nu da vina pe haine”, o inițiativă cunoscută atât în Moldova, cât și în alte țări, prin care sunt expuse hainele unor victime a violenței sexuale, pentru a demonstra publicului că victima nu are nicio vină pentru că a devenit ținta atacului. 

Elevii de la Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști și liceenii de la IPLT „Dimitrie Cantemir” au participat la un discurs susținut de jurista Nicoleta Cocoțe, specialist în drepturile omului. Expoziția „Nu da vina pe haine” la care au participat liceenii a fost organizată de Primăria Chișinău, în colaborare cu UNFPA și ONG HOMECARE.

„Discursul a abordat formele de violență, cauzele acestora, percepția societății și a statului asupra fenomenului violenței, precum și garanțiile legale existente. Discuția a fost interactivă, cu o implicare activă și interes ridicat din partea adolescenților, care au avut ocazia să adreseze întrebări și să participe la dezbateri”, informează Primăria Chișinău.

Deși autoritățile locale au evitat să menționeze în comunicat, astfel de expoziții se referă în mod tradițional anume la victimele violenței sexuale. Conceptul expoziției „Nu dați vine pe haine” vine de la Universitatea Arkansas din SUA, fiind organizată pentru prima dată în Moldova în 2018. Un eveniment similar a fost organizat, în noiembrie 2023, de UNFPA Moldova și Centrul de drept al femeilor.

***

Pe parcursul anului 2023, în țara noastră, au fost consemnate 535 de cazuri de infracțiuni sexuale. Din totalul acestora, în 282 de cazuri este vorba despre violuri, iar în restul de 242 – de violență sexuală.

Potrivit datelor prezentate de UNFPA Moldova, „42% dintre bărbați și 26% dintre femei consideră că dacă o femeie este violată, înseamnă că ea a făcut ceva ca să ajungă în această situație”. Violeta Terguță, analistă Programe pe violența în bază de gen la UNFPA Moldova, a explicat în 2023 că „Stereotipurile de gen stau la baza oricărei forme de violență. Dacă vorbim despre violența sexuală, dăm vina pe haine, dacă este violență fizică, femeile o percep ca pe o problemă personală, nemaivorbind de comunitate, care învinovățește tot femeia. Din păcate, cu greu conștientizăm gravitatea fenomenului, până nu suntem afectați personal”.

La rândul său, Newsmaker a lansat un sondaj în rândul abonaților săi. Din cele 174 de voturi, aproximativ 6% din respondenți au afirmat că femeile sunt vinovate pentru violența domestică comisă împotriva femeilor.

Conform UNFPA Moldova, violența sexuală este a treia cea mai răspândită formă de violență în rândul fetelor tinere și lasă sechele grave asupra vieții lor.

Primăria Chișinău
Primăria Chișinău

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: