„Nu l-a susținut în clipele grele”. Vasile Bolea spune de ce președintele raionului Călărași a părăsit PSRM

Președintele raionului Călărași Ștefan Bolea a părăsit Partidul Socialiștilor (PSRM), deoarece formațiunea nu l-a susținut în „clipele grele”. Precizarea vine din partea fostului deputat socialist Vasile Bolea, care la rândul său a renunțat la statutul de membru și a aderat la Partidul „Renaștere”, apropiat echipei lui Ilan Șor. Contactat de NM, Vasile Bolea a mai spus că PSRM s-ar fi distanțat de Ștefan Bolea, fapt ce, la fel, motivează plecarea acestuia din partid.

Pe 4 iulie, Vasile Bolea a anunțat că președintele raionului Călărași se alătură Partidului „Renaștere”. NM l-a contactat pe deputat pentru a-l întreba de ce Ștefan Bolea a părăsit rândurile PSRM și s-a alăturat formațiunii „Renaștere”

Domnul Bolea a părăsit rândurile Partidului Socialiștilor, deatâta că Partidul Socialiștilor l-a părăsit pe el. Nu a fost alături în clipele cele grele pentru dânsul. Dl Bolea a muncit în calitate de președinte al Organizației Teritoriale a PSRM pe parcursul a 13 ani de zile, la fel ca și mine. Și din alt punct de vedere faptul că a existat așa o distanțare de membrii de partid care cu trup și suflet care au muncit pentru a clădi un rezultat bun pentru echipa raională, pentru echipa la nivel central, iar în schimb ai primit o ușă închisă în fața ta l-a determinat pe el să părăsească partidul. Dar de fapt ce v-am spus partidul l-a părăsit de fapt pe dânsul”, a spus deputatul.

La întrebarea dacă afilerea cu Ștefan Bolea, care este cercetat pentru corupție și abuz în serviciu, nu v-a păta imaginea Partidului „Renaștere”, parlamentarul a declarat că dosarele în privința acestuia ar fi „fabricate” și, în curând, ar putea fi închise din lipsă de probe.

„Referitor la cercetarea penală pentru corupție și dacă asta afectează cumva imaginea Partidului „Renaștere” vreau să vă spun că nu tot ceea ce se arată la televizor sau încercarea organelor de urmărire penală de a manipula opinia publică reprezintă de fapt adevărul. Noi avem foarte multe persoane, mai ales din cei care fac politică, multe persoane care sunt cercetate, pentru care se deschid dosare penale la comandă. Părerea mea, și undeva bazată inclusiv pe probe, că în privința lui Ștefan Bolea s-a făcut o chestie fabricată, un dosar penal fabricat și cum derulează acum acest dosar dă de înțeles că acest dosar este cusut cu ață albă. Inițial lui îi incriminau 13 sau 14 epsioade, dacă nu greșesc, acum au rămas doar două. Și în final, eu cred că și aceste două episoade vor fi închise și dosarul penal va fi sortit eșecului”, a menționat acesta.

Vasile Bolea a declarat că Ștefan Bolea nu a comis nicio infracțiune și că este o persoană respectată de locuitorii raionului Călărași, iar tocmai din aceste motive a fost primit în Partidul „Renaștere”.

Nu este Ștefan Bolea criminal. Îl cunosc pe omul ăsta de foarte mulți ani și de aceea când el a hotărât să adere la echipa Partidului „Renaștere” eu cu mare plăcere i-am strâns mâna și i-am spus că este binevenit. Noi muncim după principiul cum îți așterni așa și dormi. Și eu din punctul ăsta de vedere consider și sunt convins că vom avea un rezultat bun în raionul Călărași, împreună cu dl. Ștefan Bolea. E o persoană pe care dvs. nu o cunoașteți, dar el se bucură de autoritate în rândurile locuitorilor raionului Călărași, ce aceea când el a spus că vrea să aderea la echipa „Renaștere” am acceptat cu mare plăcere”, a spus deputatul.

Precizăm că președintele raionului Călărași Ștefan Bolea este cercetat penal. Acesta, împreună cu primarul orașului Călărași Ion Olari și Veaceslav Stratan, șef de direcție din cadrul Consiliului raional Călărași, au fost reținuți pe 31 ianuarie, curent, fiind vizați în mai multe dosare, pornite pe fapte de corupție. Cei trei sunt suspectați de fraudarea achizițiilor publice, dar și de alte abuzuri, comise în perioada anului 2022. Pe 2 februarie, Procuratura Anticorupție anunța că Ștefan Bolea și Veaceslav Stratan au primit 30 de zile de arest preventiv, iar Ion Olari – 20 de zile. La 5 luni distanță, însă, cei 3 suspecți au fost eliberați sub control judiciar.

Partidul „Renaștere”

Amintim că, în martie, deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au anunțat că părăsesc Partidul Socialiștilor (PSRM) și se alătură „Mișcării pentru Popor”, din care face parte inclusiv Partidul „ȘOR”. Ulterior, cei doi au declarat că își vor lansa propria formațiune, însă, mai târziu, au aderat la Partidul „Renaștere”.

În ceea ce-i privește pe Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschii, pe 17 mai, în presă au apărut informații precum că cei doi, împreună cu ex-candidatul la funcția de bașcan Victor Petrov, ar fi plecat în Israel, unde se presupunea că urmau să se întâlnească cu liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Peste 2 zile, la întoarcerea în țară, Bolea a fost întâmpinat la Aeroport de jurnaliști. Acesta a confirmat informațiile apărute în mass-media și, totodată, a anunțat că va părăsi PSRM. Ulterior, pe 22 mai, Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschii au declarat că aderă la Partidul „Renaștere”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: