screenshot

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. 

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook

Încă o membră PAS, angajată în instituții de stat, inclusiv ministere, pe când avea doar studii liceale. Investigație

Selinia Cojocaru, vicepreședinta Organizației de Tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a fost angajată în ultimii trei ani în mai multe funcții și pe bază de contract la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Moldovei”, deși încă nu finalizase încă studiile de licență. Unele dintre angajări au fost făcute fără concurs. Asta arată o investigație publicată de portalul Moldova Curată.

În iulie 2023, la vârsta de 19 ani, Selinia Cojocaru, care absolvise liceul și era studentă în primul an la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, a fost angajată ca asistentă în cabinetul ministrului Culturii, Sergiu Prodan. A lucrat aproximativ șase luni, pe 0,5 unități de funcție, cu un salariu de 7 700 de lei brut lunar.

Ministerul Culturii a explicat că angajarea s-a făcut în baza încrederii personale acordate de ministru. Potrivit instituției, „aceasta a fost decizia personală a ministrului”.

Directoarea de programe a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, susține însă că pentru angajarea în cabinetul unui ministru erau necesare studii superioare finalizate cu diplomă de licență.

Încrederea personală a ministrului este o condiție suplimentară, nu una care înlocuiește studiile”, a declarat experta. Ea consideră că reducerea salariului nu justifică nerespectarea condiției privind studiile.

După plecarea din cabinetul ministrului, Cojocaru a continuat să presteze servicii pentru Ministerul Culturii. În februarie 2024, a semnat un contract în valoare totală de 85 200 de lei pentru 11 luni. Potrivit tinerei, serviciile au vizat promovarea Programului Național „Voucher Cultural”, inclusiv realizarea materialelor de comunicare, producție video, design grafic și administrarea conținutului pentru rețelele sociale.

În mai 2024, în timp ce contractul cu Ministerul Culturii era încă valabil, ea a fost contractată și de Ministerul Mediului, pentru servicii de producție și prelucrare a materialelor foto și video și activități de comunicare digitală. Contractul a fost în valoare de 64 295 de lei.

Ministerul Mediului a precizat că avea nevoie de servicii specializate pentru „fotografierea profesională, filmarea, montajul și editarea video, prelucrarea imaginilor sau realizarea designului grafic”. În 2025, ministerul i-a oferit alte două contracte, iar plățile efectuate către Cojocaru în acel an au însumat circa 66 000 de lei.

În paralel cu activitatea pentru instituțiile publice, în 2025, Cojocaru a lucrat și pentru Fundația StartUp Moldova, de unde a fost remunerată cu 131 672 lei.

Întrebată cum a reușit să combine activitatea profesională cu studiile, Cojocaru a spus că a beneficiat de un parcurs individual pentru studenții angajați și că și-a îndeplinit toate obligațiile academice.

Un tânăr aflat încă la facultate are dreptul să muncească, să acumuleze experiență și să-și demonstreze competențele”, a declarat ea. Cojocaru a mai spus că a fost una dintre studentele cu rezultate foarte bune și că și-a susținut ulterior teza de licență cu rezultate maxime.

În august 2025, Cojocaru a fost angajată ca specialistă principală la IP Administrația Națională „Apele Moldovei”. Instituția a precizat că angajarea s-a făcut „în baza cererii persoanei”, fără concurs, într-o funcție contractuală și pe perioadă determinată.

Conducerea instituției a argumentat că postul nu era unul de funcționar public, astfel că procedura de concurs aplicabilă funcțiilor publice nu era obligatorie. Fostul director al instituției, Nicu Belitei, a respins și acuzațiile potrivit cărora apartenența politică a tinerei ar fi avut vreun rol în angajare.

Nu a fost aplicat niciun criteriu de favorizare bazat pe apartenență politică”, a declarat acesta. El a precizat că la angajare au fost luate în calcul studiile universitare în curs, experiența și competențele lui Cojocaru în comunicare și relații cu publicul.

În 2026, după absolvirea facultății, Selinia Cojocaru a declarat pentru Moldova Curată că este consilieră în cabinetul ministrului Mediului, Gheorghe Hajder. Numele ei nu apare însă în lista angajaților cabinetului publicată pe site-ul ministerului, notează portalul.

Cojocaru susține că și-a construit parcursul profesional prin muncă și că nu consideră corect ca acesta să fie redus la vârsta sa sau la faptul că nu avea încă diploma de licență.

Mi-ar părea nedrept ca întregul meu parcurs să fie redus la ideea că eram „prea tânără”, că „nu aveam încă diplomă” sau „angajată fără studii””, a spus ea.

Lilia Ioniță consideră însă că traseul profesional al tinerei ridică, dincolo de problema studiilor, și întrebări privind egalitatea de șanse. Succesiunea funcțiilor și contractelor — de la cabinetul unui ministru, la contracte cu două ministere și apoi la o instituție publică — creează, în opinia sa, „o umbră de favoritism”.

Problema nu este că unii tineri primesc oportunități surprinzător de frumoase. Ar fi bine să le primească. Problema este dacă asemenea oportunități sunt, în mod real, oportunități pentru toți”, a declarat experta.

***

Amintim că, pe 14 iulie, o altă investigație a Moldovei Curată a arătat că Bogdan Zghere, vicepreședinte al Organizației de tineret a PAS, în vârstă de 21 de ani, lucrează la Ministerul Culturii, deși nu are încă diplomă de licență. Acesta a fost angajat în instituție în 2023, când avea 18 ani și era student în primul an, prin contracte de prestări servicii atribuite fără concurs de achiziții publice. Pentru anul 2026, Zgherea era angajat pe un contract în valoare de 300 000 de lei.

Dezvăluirile din materialul de presă au generat un val de critici în spațiul public.

În aceiași zi, Bogdan Zgherea și-a încheiat activitatea la Ministerul Culturii, înainte de expirarea contractului, care urma să fie valabil până la sfârșitul lunii septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: