ТАСС

Moldova, în jocul serviciilor speciale: ce se știe despre schimbul de deținuți pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan

La punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, pe 28 aprilie a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan. NewsMaker relatează ce se știe despre acest schimb.

Cine a fost eliberat și în ce condiții?

În urma schimbului de deținuți, Republica Moldova a eliberat și a readus acasă doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. Șefa statului nu a făcut publice numele ofițerilor, însă anterior deputatul și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a afirmat că ar fi vorba despre Victor Țurea și Dionisie Banari.

În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere.

Potrivit probelor, în anii 2024 și 2025, Balan s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai serviciilor de informații din Belarus, fapt care ar fi pus în pericol securitatea națională a României. În timpul acestor întâlniri, el ar fi transmis informații secrete în schimbul banilor și ar fi primit instrucțiuni ulterioare. Sumele nu au fost făcute publice.

De asemenea, Republica Moldova a predat Rusiei Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. Potrivit proiectului MOST, aceasta ar fi încercat să mituiască un angajat al Poliției de Frontieră pentru a intra pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz, ea a fost arestată și condamnată la un an de închisoare. Pe 27 aprilie, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința.

La rândul său, Polonia a primit trei dintre cetățenii săi: jurnalistul Andrzej Poczobut, călugărul catolic Grzegorz Gawel și încă o persoană, a cărei identitate nu este deocamdată cunoscută.

Partea rusă și cea belarusă i-au primit, pe lângă Balan și Popova, pe arheologul rus Alexandr Butiaghin, care a fost deținut în Polonia, precum și două persoane a căror identitate este clasificată, condamnate în Uniunea Europeană pentru spionaj.

Ce se știe despre ofițerii SIS?

Ofițerii SIS din Republica Moldova, Victor Țurea și Dionisie Banari, ar fi fost arestați de FSB la Moscova, în primăvara anului 2025, și plasați în izolator, potrivit surselor ruse. Conform versiunii serviciului rus de securitate, cei doi ar fi îndeplinit misiuni ale SIS „îndreptate împotriva securității Rusiei”. Mass-media ruse au publicat și un videoclip în care, potrivit afirmațiilor, cei doi cetățeni moldoveni ar face declarații în care își recunosc vina.

Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a respins atunci acuzațiile FSB privind implicarea lui Țurea și Banari în activități ale serviciilor speciale. MAI a calificat declarația părții ruse drept neîntemeiată și speculativă.

Totuși, pe 4 martie 2026, deputatul Renato Usatîi a declarat că autoritățile moldovene duc negocieri cu partea rusă privind un posibil schimb al ofițerilor SIS cu fostul bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul. Usatîi a presupus, de asemenea, că reținerea ar fi avut loc pe fundalul unei posibile scurgeri de informații în interiorul SIS, întrucât angajații se aflau peste hotare sub acoperire și cu alte nume.

MAE de la Chișinău a declarat, în reacție, că sunt depuse eforturi diplomatice pentru eliberarea cetățenilor moldoveni reținuți în Rusia. Instituția adăugat că, în ultimii ani, în Rusia s-au înmulțit cazurile de intimidare și reținere a cetățenilor Moldovei – atât la intrarea în țară, cât și pe teritoriul acesteia.

Cine a purtat negocierile?

Presa internațională scrie că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite.

Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite. Diplomația de tip navetă și coordonarea listelor finale au fost gestionate de trimisul special al președintelui SUA pentru Belarus, John Coale, care, în ajunul operațiunii, a avut consultări finale la Varșovia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Rusia recunoaște că își pierde din sfera de influență”: Ministra de Externe a României, reacție la acuzațiile lui Ozerov

Ministra interimară a Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a reacționat la declarațiile ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, care a vorbit despre „încercări de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei” și că „tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție, privește republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi”. Țoiu a spus că, prin aceste declarații, Rusia „recunoaște că își pierde din sfera de influență”.

Într-un interviu pentru TASS, Ozerov a declarat că „încercările de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei sunt însoțite de eforturi de a șterge din memoria publică paginile glorioase ale istoriei ruso-moldovenești”. „Tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție – din păcate, cu complicitatea autorităților locale – privesc republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi și înapoiate, reproducând modelul neocolonial al dependenței unilaterale, obișnuit pentru elitele occidentale și dăunător pentru „protejații” acestora”, a spus Ozerov. Totodată, el a menționat că „Rusia nu a urmărit niciodată confruntarea și nu este sub nicio formă interesată ca Moldova să repete soarta de neinvidiat a statului vecin”.

Solicitată de Digi24 să comenteze aceste acuzații, Țoiu a declarat: „Ceea de dumneavoastră numiți acuzații sunt, de fapt, declarații ale Rusiei, pentru că recunoaște că își pierde din sfera de influență. (…) Cetățenii din Republica Moldova sunt pe drumul ireversibil de aderare la Uniunea Europeană. De altfel, o reușită extraordinară a muncii din ultimul an și a ultimilor ani de zile este deschiderea clusterelor de negocieri, a două clustere, și vrem să le deschidem pe toate până la sfârșitul anului pentru aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei. Sunt pe un drum ireversibil, pe cale europeană. Ireversibil din perspectiva voinței cetățenilor. (…) Rusia reacționează la această evidență. Ei nu mai pot să concureze, realism vorbind, în scenariile de viitor nici pentru țări ca România, nici pentru țări membre ale Uniunii Europene, nici pentru țări care vor să adere la Uniunea Europeană, cum e Moldova”.

Țoiu a mai spus că „Rusia este singura țară din lume care investește sute de milioane, sunt evaluări care vorbesc chiar de aproape un miliard, în propagandă, nu pentru a-și promova propria reușită, pentru că această reușită nu există”. „Folosesc acești bani pentru a încerca să vulnerabilizeze perspectiva față de NATO sau față de Uniunea Europeană și exact aceeași dinamică o au față de Republica Moldova”, a conchis ministra interimară a Afacerilor Externe a României.

Menționăm că autoritățile Republicii Moldova nu au comentat deocamdată declarațiile lui Ozerov.

***

Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare.

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.

Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova”, mai declara șefa statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: