Andrei Mardari / NewsMaker

„Nu se vine și se spune că eu vreau asta și dacă nu-mi dai, eu protestez”. Bolea, despre cererea agricultorilor

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare are o comunicare permanentă cu fermierii, care „sunt foarte diferiți și au probleme extrem de specifice”. Instituția nu poate veni cu soluții generalizate pentru toți agricultorii. Precizările au fost făcute de ministrul Vladimir Bolea. Potrivit oficialului, „nu se vine și se spune că „uite, asta eu vreau și dacă nu-mi dai, eu ies și protestez””. 

Noi avem o comunicare permanentă cu toți agricultorii, în Republica Moldova sunt 30 de asociații profesionale, o dată la două luni – o dată în lună… pentru că ei sunt foarte și foarte diferiți și au probleme extrem de specifice. Noi acum vorbim despre un grup de agricultori, extrem de importanți pentru Republica Moldova, care sunt într-o situație de criză și noi vorbim despre producătorii de cereale. (…) Nu putem vorbi despre soluții generalizate pentru toți. Noi am venit și am propus agricultorilor în dialogul pe care îl avem noi, numai dialogul înseamnă că se discută. Nu se vine și se spune că: uite, asta eu vreau și dacă nu-mi dai, eu ies și protestez. (…) Eu nu o să repet că noi am dat în loc de un miliard o sută, cât se dădea în mod obișnuit, am dat un miliard 900 de milioane anul curent, bani pentru agricultori – toți au intrat în conturile agricultorilor din Republica Moldova”, a comunicat ministrul.

Potrivit lui Bolea, în 2022 au fost depuse 15 591 de dosare la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură pentru subvenționare – în sumă de 2,3 miliarde. „Anul curent, în 2023, avem 15 866 – mai mult cu o sută de dosare – și suma se ridică la 2,6 miliarde de lei”, a adăugat el.

Măsura pe care o propun colegii noștri, în afara faptului că ea din punct de vedere juridic nu există nicăieri pe acest glob, dar ea nici nu… Nu poate fi așa ceva, nu există. Noi trebuie, printr-o decizie, să oprim orice relație contractuală între doi agenți economici, între toți agenții economici, între bănci. Noi trebuie să intervenim într-un mod extrem de brutal în tot sistemul bancar”, a explicat Bolea.

La aceeași emisiune, directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor Alexandr Slusari a numit declarațiile lui Bolea „povești”.

Eu foarte atent, cu multă răbdare, chiar dacă tot clocotește în mine am ascultat această poveste. Din păcate, aceste momente care… când vine domnul Bolea la televiziune spune una, când se întâlnește cu noi – spune alta. Când se întâlnește recunoaște problemele noastre: „voi aveți dreptate, eu îmi asum această întârziere, da – trebuia să facem acest lucru jumătate de an în urmă””, a reacționat Slusari la declarațiile ministrului.

***

Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că va ieși la un protest masiv, împreună cu Federația Națională a Fermierilor. Manifestanții intenționau să desfășoare un protest non-stop, în PMAN, în perioada 21 noiembrie – 31 decembrie și un marș la fel zilnic în perioada 22-26 noiembrie. Potrivit unei declarații prealabile a Asociației Forța Fermierilor și Federației Naționale a Fermierilor din Moldova către Primăria Chișinău, circa 1 000 de protestatari intenționau să iasă la protest, cu 500 unități de tehnică agricolă. De ce sunt „supărați” pe Guvern și ce spun autoritățile, vezi AICI.

Pe 22 noiembrie, fermierii s-au deplasat cu tractoarele spre capitală. Circulația rutieră pe șoseaua Hîncești, la intrarea în Chișinău, a fost blocată în seara zilei de zeci de fermieri care au ajuns la Chișinău pentru a protesta împotriva Guvernului în raport cu problemele lor. Poliția a făcut apel la agricultori să elibereze strada și a menționat că îi va sancționa pe toți cei care periclitează libera circulație. Ulterior, oamenii legii au deblocat șoseaua.

În dimineața zilei de 23 noiembrie, agricultorii au pornit cu tehnica agricolă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Manifestația s-a lăsat, însă, cu incidente. Pe șoseaua Hîncești, un agricultor și un șofer, nemulțumit de ambuteiajele create de fermieri, s-au luat la îmbrânceli. La scurt timp, pe rețelele de socializare au fost distribuite imagini video în care mai mulți manifestanți atacă o mașină a poliției. Pentru a dispera mulțimea, la fața locului au intervenit mascații de la Fulger.

Inspectoratul General al Poliției a condamnat acțiunile agricultorilor prezenți pe șoseaua Hîncești. Oamenii legii au dat asigurări că toți fermierii implicați în incident, cât și organizatorii, vor fi documentați corespunzător.

În reacție, președintele Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari a acuzat poliția că ar fi primit „ordine de sus” pentru a provoca fermierii și a-i împiedica să ajungă în PMAN. În cele din urmă, tractoarele fermierilor au ajuns în seara zilei de 23 noiembrie în Piața Marii Adunări Naționale.

Oamenii legii au deschis o cauză penală, urmare a acțiunilor fermierilor. Anunțul a fost făcut pe 24 noiembrie de șeful Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu. Potrivit lui Cernăuțeanu, „unele persoane și-au permis să atenteze la bunurile statului”. Prin urmare, el a cerut organizatorilor „să desfășoare întrunirea care au planificat-o conform declarației prealabile”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Construirea IMM-urilor competitive: Calea Moldovei către transformarea digitală

Transformarea digitală modelează tot mai mult modul în care întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cresc, se dezvoltă și rămân competitive. În Moldova, multe IMM-uri ajung într-un punct în care metodele tradiționale de lucru nu mai corespund complexității operațiunilor lor. Creșterea echipelor, multiplicarea proiectelor și volumul tot mai mare de date operaționale fac dificilă dependența de instrumente fragmentate, rapoarte manuale și comunicare informală.

Pentru a răspunde acestor provocări, EU4Digital Academy — o inițiativă finanțată de UE — oferă cursuri online practice și ușor de utilizat, adaptate nevoilor IMM-urilor din țările Parteneriatului Estic. Toate cursurile oferite de Academie sunt disponibile gratuit. Cursul “Business Digitalisation” al Academiei poate fi deosebit de valoros pentru antreprenorii moldoveni, în special pentru cei care gestionează echipe în creștere, mai multe proiecte sau un volum mare de date operaționale.

Liderii de afaceri moldoveni notează adesea că digitalizarea este amânată până când complexitatea operațională devine dificil de gestionat. Multe companii se bazează inițial pe aplicații de mesagerie, foi de calcul sau rapoarte manuale, ceea ce, în timp, duce la pierderi de date, transparență redusă și ineficiențe care încetinesc procesul decizional.

Această situație este ilustrată clar de experiența EMCOM, o companie moldovenească specializată în infrastructură electrică și lucrări de construcții. Gestionând mai mult de zece proiecte simultan, cu echipe care lucrează pe diferite șantiere, compania s-a confruntat cu dificultăți crescânde în consolidarea rapoartelor zilnice din teren.

„Monitorizarea proiectelor prin Viber, WhatsApp, fotografii și mesaje text a funcționat la început, dar, în timp, am realizat că informațiile se pierd și procesele devin haotice,” spune Gheorghe Oprea, Director Tehnic la EMCOM. „Aveam nevoie de un sistem structurat care să ne permită să vedem ce s-a făcut, cum s-a făcut și unde apar discrepanțe între documentația proiectului și condițiile reale de pe șantier.”

O provocare similară este întâmpinată de IMM-urile din sectorul serviciilor. În compania de contabilitate Eqitabil, fondată în 2020, creșterea rapidă a numărului de clienți a expus rapid limitele coordonării manuale și a gestionării prin Excel.

„După ora 17:00, trebuia să petrec ore întregi analizând activitatea zilei, creând drafturi, fișiere Excel și documente pe hârtie doar pentru a înțelege ce se întâmplă în companie,” spune Maxim Gribencea, fondatorul Eqitabil. „La un moment dat, a devenit clar că nu putem continua fără un sistem intern ERP.”

Atât EMCOM, cât și Eqitabil subliniază că digitalizarea nu începe neapărat cu soluții complexe. În schimb, succesul depinde de adaptarea instrumentelor la abilitățile digitale reale ale angajaților.

„Pe șantier, mulți muncitori nu se simt confortabil cu calculatoarele — unii au dificultăți chiar și cu smartphone-urile,” explică Emil Oprea, Director General al EMCOM. „De aceea, am implementat o abordare foarte simplă de raportare: scrie ce s-a făcut astăzi și atașează o fotografie. Atât.”

Această simplitate a făcut raportarea digitală accesibilă tuturor, în timp ce personalul din birou a obținut date detaliate, structurate și urmărite. În timp, EMCOM și-a extins sistemul ERP pentru a include urmărirea costurilor, gestionarea materialelor, cheltuielile vehiculelor și recunoașterea facturilor bazată pe AI, permițând managerilor să monitorizeze întreaga afacere de la distanță.

La Eqitabil, introducerea unui sistem intern ERP și CRM a crescut semnificativ productivitatea. Înainte de digitalizare, un contabil putea gestiona aproximativ douăsprezece companii. Astăzi, acest număr depășește șaisprezece companii per angajat, menținând în același timp calitatea serviciilor.

„CRM-ul nostru a devenit agenda mea personală,” spune contabila Chistol Mădălina. „Fiecare sarcină este clar definită, urmărită și finalizată prin sistem. Face ca munca noastră să fie mult mai organizată și transparentă.”

Ca în multe țări din regiune, maturitatea digitală în Moldova tinde să crească odată cu dimensiunea companiei. Întreprinderile mijlocii, cu 20–50 de angajați, sunt mai predispuse să vadă digitalizarea ca o investiție strategică, mai degrabă decât o povară operațională. Ele implementează activ sisteme ERP, automatizări, servicii cloud și instrumente bazate pe AI.

„Digitalizarea ne permite să creștem nu prin reducerea personalului, ci prin extinderea spectrului de servicii pe care le oferim,” observă Gheorghe Oprea. „Economisind timp, managementul se poate concentra pe dezvoltarea afacerii în loc să supravegheze operațiunile zilnice.”

Întreprinderile mai mici ezită adesea din cauza preocupărilor legate de costuri, complexitate și rezistența angajaților. Atât EMCOM, cât și Eqitabil raportează că scepticismul inițial al personalului a fost depășit treptat prin instruire, comunicare și utilizarea zilnică a instrumentelor digitale.

„Digitalizarea necesită determinare și disponibilitate de a investi,” spune Gribencea. „Ce pare dificil astăzi poate aduce profit și libertate mâine.”

Până acum, am văzut cum IMM-urile moldovenești precum EMCOM și Eqitabil au depășit treptat haosul operațional prin soluții digitale practice. Acest tip de provocări — procese fragmentate, rapoarte manuale și dificultatea de a se extinde fără sisteme digitale structurate — sunt comune pentru IMM-urile din întreaga regiune. De exemplu, în Ucraina, companii precum firma de producție MAXSport au demonstrat cum digitalizarea poate sprijini creșterea afacerilor chiar și în condiții extreme de război. Prin implementarea sistemelor ERP, instrumentelor CRM, software-ului de design digital și soluțiilor bazate pe AI, companiile ucrainene au arătat că transformarea digitală nu este un lux, ci o necesitate.

Această lecție este deosebit de relevantă pentru Moldova, unde multe IMM-uri operează cu resurse limitate, dar se confruntă cu o complexitate și o competiție în creștere. Fără sisteme digitale structurate, creșterea duce adesea la ineficiențe, nu la dezvoltare durabilă.

Pentru IMM-urile moldovenești, cursul “Business Digitalisation” al EU4Digital Academy oferă îndrumări practice despre organizarea fluxurilor de lucru digitale de la zero. Programul acoperă comunicarea digitală, gestionarea proceselor interne, automatizarea, instrumentele de productivitate, marketingul online și securitatea cibernetică, folosind studii de caz reale din Moldova și din regiune.

Aceste abilități se traduc printr-un control mai bun al proiectelor, reducerea riscurilor operaționale, creșterea eficienței angajaților și o supraveghere financiară mai solidă. Un accent special pe protecția datelor și păstrarea informațiilor pe termen lung este deosebit de important în sectoare precum construcțiile și contabilitatea, unde responsabilitatea legală se extinde pe mai mulți ani.

Moldova are un potențial antreprenorial puternic. Experiențele companiilor precum EMCOM și Eqitabil arată că chiar și afacerile cu abilități digitale limitate pot implementa cu succes sisteme digitale atunci când soluțiile sunt practice, flexibile și adaptate condițiilor reale de lucru. Prin combinarea perspectivei afacerilor locale, experienței regionale și instruirii practice oferite de EU4Digital Academy, IMM-urile moldovenești pot construi afaceri rezistente și scalabile — pregătite să crească alături de liderii transformării digitale globale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: