Andrei Mardari / NewsMaker

„Nu se vine și se spune că eu vreau asta și dacă nu-mi dai, eu protestez”. Bolea, despre cererea agricultorilor

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare are o comunicare permanentă cu fermierii, care „sunt foarte diferiți și au probleme extrem de specifice”. Instituția nu poate veni cu soluții generalizate pentru toți agricultorii. Precizările au fost făcute de ministrul Vladimir Bolea. Potrivit oficialului, „nu se vine și se spune că „uite, asta eu vreau și dacă nu-mi dai, eu ies și protestez””. 

„Noi avem o comunicare permanentă cu toți agricultorii, în Republica Moldova sunt 30 de asociații profesionale, o dată la două luni – o dată în lună… pentru că ei sunt foarte și foarte diferiți și au probleme extrem de specifice. Noi acum vorbim despre un grup de agricultori, extrem de importanți pentru Republica Moldova, care sunt într-o situație de criză și noi vorbim despre producătorii de cereale. (…) Nu putem vorbi despre soluții generalizate pentru toți. Noi am venit și am propus agricultorilor în dialogul pe care îl avem noi, numai dialogul înseamnă că se discută. Nu se vine și se spune că: uite, asta eu vreau și dacă nu-mi dai, eu ies și protestez. (…) Eu nu o să repet că noi am dat în loc de un miliard o sută, cât se dădea în mod obișnuit, am dat un miliard 900 de milioane anul curent, bani pentru agricultori – toți au intrat în conturile agricultorilor din Republica Moldova”, a comunicat ministrul.

Potrivit lui Bolea, în 2022 au fost depuse 15 591 de dosare la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură pentru subvenționare – în sumă de 2,3 miliarde. „Anul curent, în 2023, avem 15 866 – mai mult cu o sută de dosare – și suma se ridică la 2,6 miliarde de lei”, a adăugat el.

„Măsura pe care o propun colegii noștri, în afara faptului că ea din punct de vedere juridic nu există nicăieri pe acest glob, dar ea nici nu… Nu poate fi așa ceva, nu există. Noi trebuie, printr-o decizie, să oprim orice relație contractuală între doi agenți economici, între toți agenții economici, între bănci. Noi trebuie să intervenim într-un mod extrem de brutal în tot sistemul bancar”, a explicat Bolea.

La aceeași emisiune, directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor Alexandr Slusari a numit declarațiile lui Bolea „povești”.

„Eu foarte atent, cu multă răbdare, chiar dacă tot clocotește în mine am ascultat această poveste. Din păcate, aceste momente care… când vine domnul Bolea la televiziune spune una, când se întâlnește cu noi – spune alta. Când se întâlnește recunoaște problemele noastre: „voi aveți dreptate, eu îmi asum această întârziere, da – trebuia să facem acest lucru jumătate de an în urmă””, a reacționat Slusari la declarațiile ministrului.

***

Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că va ieși la un protest masiv, împreună cu Federația Națională a Fermierilor. Manifestanții intenționau să desfășoare un protest non-stop, în PMAN, în perioada 21 noiembrie – 31 decembrie și un marș la fel zilnic în perioada 22-26 noiembrie. Potrivit unei declarații prealabile a Asociației Forța Fermierilor și Federației Naționale a Fermierilor din Moldova către Primăria Chișinău, circa 1 000 de protestatari intenționau să iasă la protest, cu 500 unități de tehnică agricolă. De ce sunt „supărați” pe Guvern și ce spun autoritățile, vezi AICI.

Pe 22 noiembrie, fermierii s-au deplasat cu tractoarele spre capitală. Circulația rutieră pe șoseaua Hîncești, la intrarea în Chișinău, a fost blocată în seara zilei de zeci de fermieri care au ajuns la Chișinău pentru a protesta împotriva Guvernului în raport cu problemele lor. Poliția a făcut apel la agricultori să elibereze strada și a menționat că îi va sancționa pe toți cei care periclitează libera circulație. Ulterior, oamenii legii au deblocat șoseaua.

În dimineața zilei de 23 noiembrie, agricultorii au pornit cu tehnica agricolă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Manifestația s-a lăsat, însă, cu incidente. Pe șoseaua Hîncești, un agricultor și un șofer, nemulțumit de ambuteiajele create de fermieri, s-au luat la îmbrânceli. La scurt timp, pe rețelele de socializare au fost distribuite imagini video în care mai mulți manifestanți atacă o mașină a poliției. Pentru a dispera mulțimea, la fața locului au intervenit mascații de la Fulger.

Inspectoratul General al Poliției a condamnat acțiunile agricultorilor prezenți pe șoseaua Hîncești. Oamenii legii au dat asigurări că toți fermierii implicați în incident, cât și organizatorii, vor fi documentați corespunzător.

În reacție, președintele Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari a acuzat poliția că ar fi primit „ordine de sus” pentru a provoca fermierii și a-i împiedica să ajungă în PMAN. În cele din urmă, tractoarele fermierilor au ajuns în seara zilei de 23 noiembrie în Piața Marii Adunări Naționale.

Oamenii legii au deschis o cauză penală, urmare a acțiunilor fermierilor. Anunțul a fost făcut pe 24 noiembrie de șeful Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu. Potrivit lui Cernăuțeanu, „unele persoane și-au permis să atenteze la bunurile statului”. Prin urmare, el a cerut organizatorilor „să desfășoare întrunirea care au planificat-o conform declarației prealabile”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: