Facebook/Marcel Spatari

„Nu sunt gata să mă pronunț”: Deputat PAS, întrebat cine este agresorul din Orientul Mijlociu

Deputatul PAS, Marcel Spătari, nu știe cine este agresorul în conflictul din Orientul Mijlociu sau cel puțin nu este gata să se pronunțe public pe această temă. Declarația a fost făcută în emisiunea „Новая неделя” de la TV8 pe 11 martie, când a fost întrebat direct despre partea „corectă a istoriei” în conflictul din regiune.

„Nu sunt gata să mă pronunț la această întrebare în momentul de față. Nu m-am documentat complet asupra situației din Orientul Mijlociu. Avem atât de multe probleme în Moldova, există Ministerul Afacerilor Externe care se ocupă de asta. Situația este foarte sensibilă și de aceea trebuie să fim foarte precauți cu evaluările”, a declarat Spătari.

Deputatul blocului Alternativa, Ion Chicu, prezent în aceeași emisiune, a evitat și el să numească un agresor, îndemnând la condamnarea războiului și chemarea părților la pace, și a atras atenția asupra cetățenilor moldoveni aflați în zonă, în Israel, Emiratele Arabe Unite și Egipt.

„Să condamnăm împreună războiul. Să chemăm părțile la pace. Și în primul rând să facem ce depinde de noi — să avem grijă de cetățenii noștri care se află acolo”, a spus Chicu, menționând că până la acea dată fuseseră organizate două grupuri de repatriere — 30 de cetățeni prin România și 40 în regim special.

Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă situația din Orientul Mijlociu va continua, vom vorbi nu doar despre creșterea prețurilor la resursele energetice, ci și despre majorarea prețurilor la alte mărfuri. Declarația a fost făcută în ediția din 5 martie a emisiunii „Cabinetul de umbră” de la Jurnal TV, după ce șefa statului a fost întrebată despre scumpirea carburanților și stocurile disponibile în R. Moldova, în contextul tensiunilor din regiune. Potrivit Maiei Sandu, dacă criza va persista, țara va avea în continuare carburanți, însă în cantități mai reduse decât până acum, iar prețurile vor crește.

***

Amintim că, pe 28 februarie, Statele Unite și Israel au lansat o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene menite să elimine programul nuclear și capacitățile militare ale țării. Ca răspuns, Iranul a efectuat atacuri asupra Israelului și asupra unor state din regiune care găzduiesc baze militare americane.

Anterior, Marea Britanie a permis Washingtonului să utilizeze bazele sale militare doar pentru acțiuni „defensive”, după ce inițial ezitase să acorde acest drept. Între timp, Spania, care a calificat drept „ilegală” operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului, a refuzat să permită forțelor SUA să folosească bazele militare comune de pe teritoriul său pentru atacuri asupra Iranului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: