„Nu toate florile cresc la fel”: mesajul conducerii țării de Ziua Mondială a Sindromului Down

De Ziua Mondială a Sindromului Down, marcată pe 21 martie, conducerea Republicii Moldova a transmis mesaje de susținere a incluziunii persoanelor cu această modificare genetică. Președinta Maia Sandu, premierul Alexandru Munteanu și președintele Parlamentului Igor Grosu s-au alăturat campaniei „Nu toate florile cresc la fel”, inițiată de Asociația Obștească „Prietena mea”, care promovează diversitatea și acceptarea în societate.

„Lumea devine mai bună atunci când învățăm să ne privim unii pe alții cu mai multă înțelegere și respect. Incluziunea începe din gesturi simple: din răbdare, din deschidere, din dorința sinceră de a fi alături. Să construim o țară în care fiecare este văzut, ascultat și sprijinit să meargă înainte în felul său”, a transmis Maia Sandu.

Premierul Munteanu a primit un ghiveci cu flori plantate de copiii cu sindromul Down și a subliniat că Guvernul susține persoanele cu dizabilități prin prestații sociale, alocații și compensații, dar și prin servicii sociale precum asistența personală, centrele de zi și echipele mobile.

„M-am alăturat cu drag campaniei. Ghiveciul primit de la copii este expresia sinceră a felului în care ei văd lumea: cu deschidere, fără etichete, cu respect pentru fiecare diferență. O societate puternică este aceea care își acceptă diversitatea și o transformă în valoare”, a declarat Munteanu.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis și el un mesaj scurt, dar sugestiv: „Nu toate florile cresc la fel. Așa-i și cu copiii.”

Ce este sindromul Down

Sindromul Down nu este o boală, ci o modificare genetică definitivă — persoana afectată are 47 de cromozomi în loc de 46, datorită unei copii suplimentare a cromozomului 21. La nivel global, unul din o mie de nou-născuți este diagnosticat cu această modificare genetică, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În total, peste 50 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu sindromul Down, iar în Republica Moldova se nasc anual circa 50 de copii cu această condiție.

Sindromul Down poate fi depistat prin investigații prenatale, precum screeningul biochimic la gravide, iar diagnosticul confirmat necesită proceduri precum amniocenteza sau biopsia vilozităților coriale.

Servicii disponibile în Moldova

În Republica Moldova, copiii cu sindromul Down beneficiază de servicii de reabilitare la Institutul Mamei și Copilului, Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii, Spitalul Clinic Municipal nr. 1 și în centrele medicilor de familie cu specialiști în reabilitare. Serviciile includ kinetoterapie, hidrokinetoterapie, terapie ocupațională, fizioterapie, ședințe cu psihologul, logopedul și psihopedagogul, terapie comportamentală și asistență socială. După împlinirea vârstei de 18 ani, persoanele cu sindromul Down continuă să beneficieze de aceleași tipuri de servicii medicale și sociale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: